Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Aglaia MOGÂRZAN
Student,
Narcisa-Elena CIUBOTARIU
2019
UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
CONDIȚIONAREA ȘI PĂSTRAREA
PRODUSELOR AGRICOLE ÎN CADRUL
FERMEI S.C. ALFA BIT S.R.L.
Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Aglaia MOGÂRZAN
Student,
Narcisa-Elena CIUBOTARIU
IAȘI,
2019
DECLARAȚIE,
CUPRINS
LISTA FIGURILOR............................................................................................................... 6
LISTA TABELELOR.............................................................................................................. 7
INTRODUCERE...................................................................................................................... 8
PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE.......................................................................... 10
CAPITOLUL I RECEPȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE.................................. 11
1.1. Întocmirea planului de recepționare a produselor........................................................ 11
1.2. Asigurarea și pregătirea spațiului pentru depozitarea produselor.............................. 11
1.3. Pregătirea utilajelor și instalațiilor pentru recepționarea și depozitarea produselor
agricole....................................................................................................................................... 12
1.4. Recepționarea calitativă a produselor.......................................................................... 12
1.4.1. Examenul organoleptic............................................................................................. 12
1.4.2. Determinarea conținutului de umiditate................................................................... 13
1.4.3. Determinarea purității............................................................................................... 14
1.4.4. Determinarea masei a 1000 de boabe (MMB).......................................................... 14
1.4.5. Determinarea masei hectolitrice (MH)..................................................................... 14
1.5. Cântărirea produselor agricole..................................................................................... 15
1.6. Compartimentarea produselor agricole........................................................................ 16
1.6.1. Compartimentarea produselor pe specii................................................................... 16
1.6.2. Compartimentarea în funcție de umiditate................................................................ 16
1.6.3. Compartimentarea în funcție de corpuri străine....................................................... 16
1.6.4. Compartimentarea în funcție de starea sanitară........................................................ 16
1.6.5. Compartimentarea în funcție de masa hectolitrică................................................... 17
1.6.6. Compartimentarea în funcție de tipul depozitului.................................................... 17
CAPITOLUL II ÎNSUȘIRI FIZICE ALE MASEI DE SEMINȚE..................................... 18
2.1. Curgerea semințelor (friabilitatea)............................................................................... 18
2.2. Autosortarea................................................................................................................. 19
2.3. Densitatea și spațiul intergranular al masei de semințe............................................... 19
2.4. Sorbțiunea.................................................................................................................... 20
2.5. Hidroscopicitatea semințelor....................................................................................... 20
CAPITOLUL III PROCESELE FIZIOLOGICE CARE SE PETREC ÎN MASA DE
SEMINȚE................................................................................................................................. 21
3.1. Respirația semințelor în timpul păstrării...................................................................... 21
3.2. Maturarea semințelor după recoltare........................................................................ 24
3.3. Încingerea masei de semințe în timpul păstrării.......................................................... 25
3.4. Germinația semințelor în timpul păstrării.................................................................... 26
CAPITOLUL IV CONSTRUCȚII PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR
AGRICOLE.............................................................................................................................. 27
4.1. Generalități................................................................................................................... 27
4.2. Construcții de depozitare pe orizontală....................................................................... 28
4.2.1. Platformele descoperite............................................................................................. 28
4.2.2. Platformele acoperite (șoproanele)........................................................................... 28
4.2.3. Arioaiele demontabile............................................................................................... 28
4.2.4. Pătulele..................................................................................................................... 29
4.2.5. Magaziile.................................................................................................................. 29
4.3. Spațiile de depozitare pe verticală: silozurile.............................................................. 29
4.3.1. Silozurile din lemn.................................................................................................... 29
4.3.2. Silozurile din cărămidă............................................................................................. 30
4.3.3. Silozurile metalice.................................................................................................... 30
4.3.4. Silozurile din beton armat......................................................................................... 30
CAPITOLUL V CONDIȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE PRIN METODE
DE CURĂȚIRE, SORTARE ȘI USCARE............................................................................ 31
5.1. Curățirea produselor agricole....................................................................................... 31
5.2. Sortarea produselor agricole........................................................................................ 31
5.3. Uscarea produselor agricole......................................................................................... 31
5.3.1. Noțiuni generale........................................................................................................ 31
5.3.2. Metode de uscare...................................................................................................... 32
CAPITOLUL VI METODE DE CONSERVARE ȘI CONTROLUL PRODUSELOR
AGRICOLE ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII................................................................................ 33
6.1. Conservarea produselor la temperaturi scăzute........................................................... 33
6.2. Conservarea produselor prin deshidrorefrigerare........................................................ 33
6.3. Conservarea produselor prin aerare activă și naturală................................................. 34
6.3.1. Aerarea naturală........................................................................................................ 34
6.3.2. Aerarea activă........................................................................................................... 34
6.4. Autoconservarea produselor (conservarea anaerobă).................................................. 34
6.5. Conservarea chimică a produselor agricole vegetale................................................... 35
6.6. Conservarea produselor prin iradiere........................................................................... 36
PARTEA a II-a CONTRIBUȚII PROPRII.......................................................................... 37
CAPITOLUL VII SILOZUL FERMEI S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI................... 38
7.1. Amplasare geografică.................................................................................................. 38
7.2. Scurtă prezentare a S.C. ALFA BIT S.R.L.................................................................. 39
7.3. Descrierea spațiilor de depozitare de la firma S.C. ALFA BIT S.R.L........................ 40
7.4. Recepționarea produselor agricole la S.C. ALFA BIT S.R.L...................................... 42
7.5. Recepționarea calitativă a produselor de la S.C. ALFA BIT S.R.L............................ 44
CAPITOLUL VIII DETERMINAREA PERISABILĂTĂȚII ÎN BAZA DE
RECEPȚIE DE LA S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI LA PRODUSELE
AGRICOLE RECEPȚIONATE, PĂSTRATE ȘI LIVRATE............................................. 45
8.1. Determinarea scăzămintelor de masă prin uscare........................................................ 45
8.2. Determinarea scăzămintelor de masă prin condiționare ............................................. 47
8.3. Determinarea scăzămintelor de masă prin procesul de respirație................................ 48
8.4. Determinarea scăzămintelor de masă prin transport.................................................... 49
CAPITOLUL IX VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE LA S.C.ALFA
BIT S.R.L. BOTOȘANI........................................................................................................... 50
9.1. Stabilirea utilului de înregistrare privind produsele agricole....................................... 50
9.2. Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate, calcularea prețului de vânzare și
estimarea profitului fermei......................................................................................................... 51
CONCLUZII............................................................................................................................ 59
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 60
LISTA FIGURILOR
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au exploatat resursele naturale cultivând
pământul și crescând animale. În funcție de condițiile climatice, tehnologia aplicată și gradul de
implicare a acestora, s-au obținut, prin cultivarea plantelor, diferite producții mai mici sau mai
mari, fiind utilizate imediat în alimentație sau supuse procesului de condiționare și păstrare pe
perioade mai mari de timp.
În zilele noastre, o dată cu explozia demografică și a progresului științific, importanța
condiționării și păstrării producțiilor agricole a căpătat o mare notorietate în rândul cercetării
experimentale cu privire la îmbunătățirea pierderilor, a duratei și a costului de condiționare și
păstrare. Problematicile actuale cu privire la securitatea alimentară, cât și a suveranității
alimentare și-au găsit soluții prin introducerea și perfecționarea tehnologiilor de păstrare
eficientă a producției agricole, care de cele mai multe ori este supusă deteriorării și pierderilor.
Producția agricolă pentru a putea fi valorificată trebuie mai întâi supusă unor operații
preliminare de curățire, sortare, uscare și maturare. Prin operațiunea de curățare se urmărește ca
din masa de semințe să fie extrase următoarele impurități: praf, plevuri, paie, resturi vegetale,
semințe de buruieni, pietre, granule de pământ, nisip și altele ce pot apărea accidental: bucăți de
metal, sticlă, carton, plastic, sfori etc.
Sortarea are rolul separării boabelor conforme de cele ce prezintă deforări cum ar fi:
spărturi, boabe mici, aglomerări de semințe, semințe seci, semințe șiștave etc.
Pentru a se stopa procesele biochimice ce pot avea loc în masa de semințe se aplică cel
mai des și non-invaziv metoda uscării prin care boabele își pierd din umiditate până ce ajung
într-o zonă stabilă în care fenomene ca încingerea, mucegăirea sau încolțirea nu pot avea loc.
Maturarea semințelor după recoltare este esențială pentru a rezulta ulterior prin prelucrare
produse cu înalte valori calitative, cum ar fi de exemplu grâul dedicat industriei de panificație.
Proiectul de diplomă ”Condiționarea și păstrarea produselor agricole în cadrul fermei
S.C. ALFA BIT S.R.L.” conturează o idee de ansamblu a diferitor parametri cu privire la
operațiunile de condiționare și păstrare a produselor agricole produse în cadrul fermei agricole cu
sediul în localitatea Plopenii Mari, comuna Ungureni, județul Botoșani.
8
Obiectivele experimentale din cadrul lucrării de diplomă sunt reprezentate de studierea
procesului de lucru, a parametrilor constructivi, a influenţei diferiţilor parametri funcţionali
asupra indicilor cantitativi ai condiţionării în silozurile metalice-cilindrice şi a optimizării
fluxului cu scopul creşterii calităţii produselor agricole şi scăderii costurilor economice.
Tehnologiile moderne de condiționare și păstrare, necesită cunoașterea proprietăților
fizice și fizico-chimice ale produselor, dacă obiectivul este de creștere a calității și scăderii
costurilor economice. Cercetarea preliminară a domeniul proprietăților produselor agricole a
vizat problema originii pierderilor cantitative ale acestora prin metodele de păstrare.
9
PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE
10
CAPITOLUL I
RECEPȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE
11
După efectuarea acestor operațiuni se ține cont de reparațiile care sunt necesare pentru
buna funcționare a depozitelor.
Următorul pas este acela de igienizarea spațiilor destinate păstrării produselor agricole,
prin măturare, aspirare din interior și exterior și prin dezinsectare, care se realizează minim o
dată pe an.
12
Culoarea se stabilește sub același principiu al aspectului, urmărindu-se diferențele de
culoare între un bob sănătos și un bob bolnav.
Examinarea mirosului constă în aspirarea aerului din spațiile intergranulare ale
semințelor. Pentru o examinare cât mai concretă, proba se încălzește în mâini, sau prin utilizarea
apei încălzită la 60℃. Mirosul trebuie să fie caracteristic, să lipsească mirosul de mucegai, de
încingere sau alte mirosuri străine.
Examinarea gustului se efectuează prin introducerea în cavitatea bucală a două, trei
semințe. Gustul trebuie să fie specific speciei de semințe, să nu fie rânced, acru sau amar.
1.4.2. Determinarea conținutului de umiditate
Determinarea umidității este o operațiune obligatorie pentru toate tipurile de semințe,
care urmează a fi depozitate sau păstrate.
Umiditatea poate fi determinată în laborator prin mai multe metode, dintre care cele mai
precise sunt metoda de uscare la etuvă și metoda de distilare.
Pentru a fi condiționate și păstrate, semințele trebuie să ajungă la umiditatea de păstrare
pentru a evita pericolele încingerii și încolțirii, deținând consecințe grave pentru germinație.
Umiditatea de referință pentru produsele agricole sunt următoarele:
- cereale: 14-15%;
- soia: 12%;
- oleaginoase: sub 10%.
Umiditatea semințelor se efectuează prin următorul calcul:
apa pierdută prinuscare
U %= x 100
masa probei înainte de uscare
Contoarele de umiditate măsoară una sau mai multe proprietăți electrice ale cerealelor
care sunt strâns legate de conținutul de umiditate. Dezvoltările în domeniul electronicii au
condus la fabricarea unor aparate electronice ieftine și ușor de utilizat, care sunt de asemenea,
destul de precise.
1 – cilindru
2 – cilindru cu fund mobil
3 – cilindru cu rol de pâlnie
4 – cuțit
5 – cutie de greutăți
6 – loc cu rol de fixare a cilindrului
Fig. 1.2. - Balanță hectolitrică
(fotografie internet - scrigroup.com)
14
1.5. Cântărirea produselor agricole
Cântărirea produselor agricole este prima operațiune executată în fermă, în momentul
sosirii. Este necesar a se realiza pentru a stabili evidența produselor, dar și pentru a stabili modul
și locul de depozitare pentru masa respectivă.
Aparatele care sunt utilizate pentru cântărire sunt balanțele și basculele.
Balanțele prezintă o singură pârghie de cântărire cu brațe egale sau neegale. În funcție de
obținerea poziția de echilibru se cunosc următoarele tipuri de balanțe:
- balanțe simple sau compuse – echilibrarea se realizează cu greutăți;
- balanțe romane – contrabalansarea se realizează pe lungimea divizată a brațului de
pârghie;
- balanțe cu cadran – valoarea greutății se citește în funcție de zonarea acului indicator.
1 – talere;
2 – cadran;
3 – ac indicator.
15
1.6. Compartimentarea produselor agricole
Compartimentarea produselor se referă la distribuirea sau aranjarea loturilor de semințe în
spațiile de depozite în funcție de criteriile calitative (tipul de produs, umiditate, procent și felul
impurităților, stare sanitară, masă hectolitrică, tipul depozitului, ș.a.).
1.6.1. Compartimentarea produselor pe specii
După momentul recepționării produselor, acestea se grupează pe fiecare specie în parte,
în scopul evitării eventualelor greșeli mecanice, cum ar fi de a se amesteca.
Amestecarea speciilor între ele reprezintă un impediment deoarece semințele diferite de
produsul de bază sunt apreciate ca fiind corpuri străine. În cazul în care nu se mai poate realiza
separarea prin procesele de curățire ori sortare, calitatea produsului va scădea, ceea ce va
determina în cele din urmă și diminuarea prețului de vânzare.
Compartimentarea pe specii se efectuează în funcție de destinația loturilor de semințe și
se separă pe grupe calitative, cele care corespund valorilor impuse de STAS.
1.6.2. Compartimentarea în funcție de umiditate
În acest caz, separarea semințelor se face în funcție de conținutul de umiditate. Cele care
prezintă umiditate scăzută sunt trimise pentru depozitare separat, iar cele care au un conținut mai
mare de umiditate vor fi păstrate pentru uscare.
Pentru compartimentarea în funcție de umiditate se va ține cont de umiditatea cu care a
fost recepționat lotul, umiditatea la livrare sau pentru păstrare, extragerea conținutului de
umiditate în urma unei treceri prin uscătorul unității și numărul de treceri utile până la uscarea
produsului.
1.6.3. Compartimentarea în funcție de conținutul de corpuri străine
În funcție de acest criteriu, compartimentarea se va efectua după procentul de corpuri
străine, după felul acestora, mărimea și numărul de treceri necesar eliminării lor.
În general, produsele care urmează a fi depozitate li se aplică o precurățire, reducându-se
astfel, procentul impurităților ușoare și mari. Se determină așadar, depozitarea în funcție de
calitatea produsului după precurățire.
La fundamentarea grupelor de compartimentare în funcție de puritatea semințelor se ține
cont de curățarea fină, folosită pentru excluderea impurităților greu separabile și de numărul de
repetări.
1.6.4. Compartimentarea în funcție de starea sanitară
Produsele recoltate și aduse spre recepționare au un procent foarte scăzut de dăunători. În
cazul în care totuși există dăunători, lotul respectiv de semințe va fi izolat de restul produselor.
Prezența în același loc a produselor infestate cu cele neinfestate produce deprecieri calitative
însemnate și efecte economice negative.
16
În același mod se procedează și cu produsele infestate, se vor separa produsele afectate de
gărgărițe și produsele infestate de acarieni, deoarece diferă modul de combatere. În cazul
gărgărițelor se apelează la gazare, în timp ce acarienii se îndepărtează prin lucrări de curățire.
Produsele curățate prin gazare, nu se vor păstra, ci vor fi destinate spre livrare.
În cazul bolilor criptogamice care pot infesta uneori produsele, se procedează la fel ca în
cazul infestării cu dăunători.
1.6.5. Compartimentarea în funcție de masa hectolitrică
Umiditatea și impuritățile sunt elemente de influență pentru masa hectolitrică, ceea ce
rezultă, că această caracteristică este una secundară pentru compartimentarea produselor.
În majoritatea cazurilor, în urma executării proceselor de urcare și curățire masa
hectolitrică se majorează foarte mult, pentru că se pierd procentul de apă și corpurile străine.
Pentru produsele care sunt destinate prelucrării industriale se exercită o compartimentare
amănunțită ținându-se cont de valorile masei hectolitrice în urma uscării și curățirii (ca exemplu
avem grâul, căruia masa hectolitrică pentru panificație îi corespunde valoarea de min. 75 kg, iar
pentru producerea pastelor făinoase min. 77 kg).
1.6.6. Compartimentarea în funcție de tipul depozitului
Pentru distribuirea produselor în diferite spații de depozitare se va avea în vedere
cerințele produsului ce urmează a fi depozitat și condițiile oferite de spațiul respectiv.
În silozuri, produsele cu o umiditate ridicată, nu vor fi depozitate decât pentru o perioadă
scurtă de timp, maxim două zile. De altfel, floarea-soarelui nu este indicat a se depozita în
silozuri deoarece există pericolul apariției unor procese biochimice ce degajă gaze pirofore, fapt
care poate determina explozii la aprindere.
Magaziile, sunt spațiile unde se pot depozita toate speciile de produse, fără influență
asupra calității acestora. Pentru a se evita încingerea, depozitarea se va face la o anumită
înălțime, care se stabilește după următoarele considerente:
- stadiul de maturare al produsului;
- temperatura atmosferică și timpul destinat conservării;
- dotările din depozit, modul de manipulare, curățire și uscare;
- conținutul umidității produsului;
- procentul și tipul impurităților;
- tipul magaziei.
Pentru a ușura munca de decizie a modului de depozitare, pe fiecare spațiu destinat
păstrării se prinde un panou vopsit cu o culoare specifică fiecărui grad de calitate.
17
CAPITOLUL II
ÎNSUȘIRI FIZICE ALE MASEI DE SEMINȚE
18
- conținutul de umiditate al semințelor (cele mai friabile semințe sunt cele cu un conținut
redus de umiditate);
- conținutul și natura corpurilor străine (cu cât absența conținutului în impurități este mai
pronunțată, cu atât friabilitatea va fi mai ridicată);
- felul și forma suprafeței de curgere, starea acesteia (capacitatea de curgere este ridicată
când suprafața de curgere este înclinată, lucioasă și netedă).
Cunoașterea friabilității și a factorilor influențatori sunt importante pentru încărcare și
golire a celulelor, transportul local din celulă în celulă și timpul acordat acestor procese.
2.2. Autosortarea
Această însușire se referă la separarea masei de semințe în funcție de ⅿărime, formă și
greutate, în ⅿod natural, în tiⅿpul manipulării.
Autosortarea este cel mai ușor de observat, în timpul manipulării semințelor, unde,
datorită capacității de curgere, semințele mai grele vor cădea primele și se vor afla în centru, iar
cele mai ușoare, șiștave vor cădea mai greu și vor fi spre marginile grămezii.
Autosortarea se poate produce în situațiile următoare:
- în timpul încărcării mecanizate a depozitelor;
- în timpul golirii produselor din depozit, prin cădere liberă;
- în momentul transportului;
- în timpul cernerii produselor.
Pentru păstrarea produselor, autosortarea nu are efecte favorabile deoarece, praful și
impuritățile oferă condiții prielnice pentru dezvoltarea procesului de încingere. În astfel de
situații se montează conuri de împrăștiere la gura de umplere și la cea de evacuare a celulelor
silozului și astfel se împiedică autosortarea.
2.4. Sorbțiunea
Sorbțiunea - capacitatea semințelor de a absorbi apă, substanțe chimice, gaze, sub formă
de vapori din mediul înconjurător și din cel ambiant. Pentru producerea acestui fenomen stau la
bază 5 procese, și anume: desorbția, absorbția, adsorbția, chemosorbția și condensarea.
Prin desorbție, se produce fenomenul invers sorbțiunii, deoarece vaporii absorbiți de
masa de semințe sunt cedați în mediu.
Adsorbția prezintă însușirea boabelor de a fixa la suprafața acestora gaze și vapori de
apă, fără a intra în reacții chimice.
Absorbția este reprezentată de pătrunderea în interiorul semințelor a vaporilor de apă și
gaze, din cauza diferenței de presiune osmotică între mediul interior și cel exterior.
Condensarea capilară constă în schimbarea vaporilor saturați, în vapori nesaturași în
momentul în care intră în capilarele seminței, urmând a se condensa.
Chemosorbția este reprezentată de reacțiile care determină modificări chimice în
interiorul seminței prin absorbția de gaze și vapori de apă.
Procesul de sorbțiune este important pentru cel de uscare, de gazare, modul de
conservare, păstrare, transport și prelucrarea produselor. În urma procesului de sorbțiune,
semințele pot fi depreciate parțial sau total prin reținerea de mirosuri neplăcute prin care se
mărește umiditatea, se absorb substanțe toxice, în urma cărora se pierd substanțe volatile.
După recoltare, produsele își continuă activitatea vitală și sunt influențate mai mult sau
mai puțin de factorii externi și de mediul înconjurător.
În cazul în care intensitatea factorilor externi crește, procesele fiziologice ale semințelor,
duc la degradarea calității acestora, dar și la pierderi însemnate.
Pentru a putea preîntâmpina efectele negative ale factorilor externi, trebuie cunoscute
procesele fiziologice și fizico-chimice, care au loc în masa de semințe pe parcursul depozitării și
a cauzelor care produc dezvoltarea lor. Astfel se vor adopta măsuri de precauție și de combatere,
ținând cont de destinația produsului, climat, zonă etc.
Procesele fiziologice importante pentru păstrarea semințelor sunt reprezentate de:
respirație, maturizare fiziologică, încingere, încolțire și germinație a semințelor la păstrare.
21
Respirația anaerobă – procesul are loc în lipsa oxigenului, fiind reprezentată de
fermentația alcoolică, acetică, de unde rezultă alcool etilic, acid formic, acid acetic, acid oxalic,
bioxid de carbon și o cantitate redusă de căldură.
Respirația are ca efecte:
Pierderea în greutate;
Reducerea procentului de oxigen;
Creșterea umidității și a căldurii.
În urma procesului de respirație, căldura degajată se acumulează în masa de semințe și
determină creșterea temperaturii chiar până la 60-90℃, din cauza conductibilității slabe a
semințelor. În cazul în care se acumulează și căldură în urma respirației microorganismelor sau a
dăunătorilor, calitatea, dar mai ales germinația semințelor, va scădea considerabil.
Pentru a putea stabili pierderile de substanță organică, în urma respirației, se recurge la:
- Determinarea bioxidului de carbon;
- Cântărirea greutății inițiale.
Respirația prezintă interes în momentul păstrării semințelor, în special tipul acesteia.
Pentru semințele destinate consumului, se recomandă respirația anaerobă, deoarece
bioxidul de carbon previne dezvoltarea dăunătorilor sau a unor microorganisme din masa de
semințe, iar respirația anaerobă este indicată loturilor de însămânțare, deoarece se păstrează
foarte bine facultatea germinativă.
Factorii influențatori ai intensității respirației:
a ) Compoziția chimică, însușirile botanice ale masei de semințe
În cadrul acelorași condiții de păstrare, diferitele tipuri de semințe au o intensitate diferită
de respirație. Structura straturilor protectoare, permeabilitatea semințelor, raportul dintre
embrion și substanțele de rezervă, sunt însușiri care fac diferită intensitatea respirației la aceleași
soiuri. Spre exemplu semințele care prezintă embrion mai mare vor avea o respirație mai intensă,
decât cele care au embrionul mai mic.
b) Gradul de integritate al semințelor
În funcție de modul de manipulare, expunere la diferitele procese de condiționare
executate greșit sau forțat, determină degradarea învelișului bobului și permite accesul
oxigenului.
c) Umiditatea semințelor
Semințele care sunt bine uscate și corect întreținute, au un grad de intensitate al respirației
scăzut, datorită lipsei apei libere care favorizează activitatea biochimică. Cu cât umiditatea este
mai ridicată, cu atât semințele vor respira mai intens, iar riscul ca acestea să se încingă este mai
mare.
22
Există un punct în care intensitatea respirației nu este intensă, ci la limită, acesta
numindu-se umiditatea critică. Pentru produsele de depozitare, avem următoarele valori ale
umidității critice:
cereale – 14-15%;
leguminoase – 13,5-14%;
soia – 12,5%;
oleaginoase – 8-9%.
Semințele absorb vapori de apă în timpul iernii, astfel chiar dacă inițial, în vrac au avut
umiditatea scăzută, există riscul ca acestea să dezvolte populații foarte mari de acarieni, după
informațiile din tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Populații de acarieni raportat la numărul de kilograme
Conținutul de umiditate în Umiditatea de suprafață în Lepidoglifus destructor -
vrac timpul iernii acarianul de depozitare
(%) (%) (număr/kg)
13,5 17,5 124
15 18,6 3762
16,5 19,4 8488
24
3.3. Încingerea masei de semințe în timpul păstrării
Încingerea semințelor prezintă la bază o multitudine de cauze, printre care activitatea
microorganismelor, activitatea dăunătorilor, care produc degajare de căldură. Prin urmare,
temperatura din masa de semințe va crește considerabil, dacă nu se vor lua măsuri imediate de
remediere prin aerisire și lopătare.
Creșterea temperaturii se datorează intensității ridicate de respirație, intensitate care este
influențată de umiditatea semințelor. Astfel în urma respirației intense, provocată de apa din
semințe se va produce încingerea.
Activitatea microorganismelor și mucegaiurilor constituie cea mai mare cauză a
încingerii, deoarece poate crește temperatura până la 50-65℃, prin oxidare chimică. La
temperaturi mai ridicate unele microorganisme dispar și apar altele termofile, care conduc la
putrezirea semințelor.
Prin încingere se ajunge la o calitate slabă a produselor, la pierderea viabilității și a
germinației. În cazuri avansate, semințele își schimbă culoarea în brun-închis, sau chiar ajung la
carbonizare.
Procesul de încingere are loc prin trei faze:
- faza a I-a – temperatura ajunge la 24-30℃, moment în care organismele saprofite își
încep activitatea, iar boabele devin ușor umezite prin condensarea vaporilor de apă;
- faza a II-a – temperatura a crescut la 34-38℃, umezeala din boabe este mai pronunțată,
apar semne de fermentație, urme de mucegai, iar culoarea semințelor devine brună;
- faza a III-a – temperatura a ajuns la 50-55℃, se simte prezența bacteriilor de
putrefacție, iar friabilitatea semințelor este foarte scăzută.
Există cazuri, în care, imediat după depozitare semințele își încep activitatea de încingere
din cauza faptului că în masa de semințe sunt prezente semințe de buruieni, care cresc
temperatura boabelor mult mai repede. De aceea, se adoptă unele măsuri de prevenire prin:
- controlarea periodică a masei de semințe prin determinări de umiditate și temperatură;
- efectuarea curățirii semințelor de impurități înainte de a fi înmagazinate;
- depozitare în strat subțire în primele zile.
Cu toate acestea, în cazul în care un lot este păstrat timp de mai mulți ani, este posibil să
se instaleze focare de încingere, chiar dacă umiditatea și temperatura se află în parametrii optimi,
deoarece se ajunge la o tasare puternică a masei de semințe. Motivul îl reprezintă variațiile de
temperatură din iarnă și din vară care activează procesele fiziologice și microflora.
25
3.4. Germinația semințelor în timpul păstrării
Germinația reprezintă un proces fiziologic foarte important, mai ales pentru calitatea
semințelor, datorită faptului că în timpul acestui proces, respirația este intensă, iar semințele
pierd substanță organică.
Germinația are loc numai dacă, în masa de semințe există suficientă umiditate (pe lângă
umiditatea relativă a aerului și umiditatea dobândită prin infiltrații), iar temperaturile sunt
ridicate.
Loturile care sunt destinate însămânțării și care au încolțit în depozit, nu vor mai putea fi
folosite, deoarece sunt compromise calitățile tehnologice, și vor fi dirijate spre furajare.
26
CAPITOLUL IV
CONSTRUCȚII PENTRU DEPOZITAREA
PRODUSELOR AGRICOLE
4.1. Generalități
Producția de cereale a crescut în întreaga lume în ultimele decenii, deoarece cerealele
reprezintă bunurile de consum esențiale pentru economia umană și modulativă. Adică, producția
de cereale este partea esențială a dezvoltării economice și sociale.
În timpul depozitării, se produc pierderi semnificative calitative și cantitative datorate
mai multor factori, cum ar fi factorii de mediu (temperatura, conținutul de umiditate al boabelor,
pH-ul, umiditatea etc.), tipul de structură de depozitare utilizată, lungimea și scopul depozitării,
și factori biologici (insecte, dăunători, microorganisme și rozătoare).
În zilele noastre, boabele sunt stocate folosind metode îmbunătățite, cum ar fi în vrac,
silozuri, hale, containere și chiar în grămezi de pământ gestionați ca ecosisteme antropice.
În mod tradițional, există două abordări utilizate pentru depozitarea cerealelor: stocarea
temporară și metodele de stocare pe termen lung. În cazul depozitării temporare sunt folosite
metode de păstrare precum depozitarea aeriană, depozitarea pe pământ sau uscarea pe pardoseli
și platformele deschise de lemn, care se efectuează în mod normal la nivelul fermei, în timp ce în
cazul metodelor de depozitare pe termen lung, coșurile de depozitare sunt fabricate exclusiv din
materiale lemnoase, oțel galvanizat, cărămidă, beton armat, sau tot ce înseamnă material solid.
În mod modern, depozitele sunt structuri de depozitare științifice special construite pentru
a proteja cantitatea și calitatea produselor depozitate.
În timpul perioadei de depozitare, trebuie efectuată o aerare adecvată a cerealelor,
inspecția regulată a stocurilor de cereale, curățarea și fumigarea cerealelor depozitate, deoarece
acești factori au o importanță deosebită asupra depozitării sigure. Spațiul de depozitare ales
trebuie să satisfacă cerințele privind uscarea, temperatura și protecția împotriva insectelor,
rozătoarelor și păsărilor.
Stocarea în vrac, etanșarea și aerarea joacă un rol important. Aerarea poate fi ambientală
sau frigorifică în funcție de cerință. Astfel, structurile de depozitare îmbunătățite și depozitarea
științifică a cerealelor sub formă de depozite sunt necesitatea orarului de a întări mijloacele
27
tradiționale de depozitare cu resurse moderne și de a oferi agricultorilor un spațiu de stocare mai
ieftin, precum și de a preveni pierderile enorme de depozitare.
4.2.3. Arioaiele demontabile – sunt construite mai ales pentru depozitarea știleților de
porumb. Au construcție din lemn, cu dimensiuni de 2 x 1 m. Montarea arioiului nu este
complicată, este un spațiu de depozitare care necesită consum mare de material lemnos, ceea ce
determină costuri ridicate.
4.2.4. Pătulele – sunt construite în scopul depozitării știuleților de porumb, din material
lemnos, beton armat și metal. Pereții prezintă șipci cu distanțe de 2-2,5 cm între ele, având o
capacitate de depozitare de 150-340 tone.
28
4.2.5. Magaziile – sunt destinate depozitării tuturor categoriilor de semințe. Sunt
reprezentate de o construcție cu fundație izolată, cu pereți din lemn sau cărămidă. Prezintă
capacități diferite de stocare în funcție de destinația acestora.
30
CAPITOLUL V
CONDIȚIONAREA PRODUSELOR AGRICOLE PRIN
METODE DE CURĂȚIRE, SORTARE ȘI USCARE
31
Unul dintre factorii fiziologici cei mai critici pentru depozitarea reușită a cerealelor este
conținutul de umiditate al culturii.
Conținutul ridicat de umiditate duce la probleme de stocare, deoarece încurajează
problemele fungice și insectele, respirația și germinarea. Cu toate acestea, conținutul de
umiditate în cultura în creștere este în mod natural ridicat și începe să scadă odată ce cultura
atinge maturitatea și boabele se usucă.
Uscarea este cea mai sigură metodă de conservare care se poate realiza pentru o
depozitare în siguranță a produselor agricole.
5.3.2. Metode de uscare
Uscarea naturală – reprezintă o metodă tradițională utilizată de fermieri și se bazează pe
mișcarea naturală a aerului pentru a reduce conținutul de umiditate la un nivel sigur de
depozitare.
Uscarea naturală poate fi împărțită în trei metode principale:
• Uscarea pe câmp înainte de recoltare;
• Uscarea în straturi superficiale și expunerea la soare și vânt pe o suprafață care
împiedică umezeala de la sol să ajungă la produs;
• Uscarea pe o structură cu laturi deschise pentru a permite circulația aerului prin masă.
Uscarea prin contact cu suprafețe încălzite – această metodă este foarte eficientă
datorită faptului că se îmbunătățesc însușirile tehnologice ale produselor, făcându-le superioare
și previn fenomenul de „călire”. Supraîncălzirea este evitată prin faptul că semințele sunt în
continuă mișcare pe suprafața radiatoarelor.
Uscarea cu aer cald – constă în introducerea sub presiune a aerului cald cu ajutorul
radiatoarelor ce au suprafață mare de contact, în masa de semințe. Cu ajutorul aerului cald, apa
din semințe ia formă de vapori care se deplasează spre interior, luând direcția curenților de aer.
Această metodă se folosește în combinații cu alte sisteme de uscare.
Uscarea cu gaze de combustie în amestec cu aerul atmosferic – utilizată cel mai des în
România, se realizează prin omogenizarea gazelor calde provenite din arderea diferiților
combustibili cu aerul atmosferic și inserarea acestui amestec în masa de semințe ce urmează a fi
uscată. Există dezavantajul ca uscarea să se realizeze neuniform din cauza curenților de aer care
pot fi distribuiți neomogen.
Uscarea în vid parțial – prezintă la bază, procesul de micșorare a presiunii aerului, prin
temperatură mai scăzută decât temperatura din interiorul boabelor, ceea ce determină evaporarea
apei. Uscarea în vid este o metodă facilă din punct de vedere economic, având cu 30% mai
puține costuri decât metoda de uscare cu gaze de combustie.
32
CAPITOLUL VI
METODE DE CONSERVARE ȘI CONTROLUL
PRODUSELOR AGRICOLE ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII
33
6.3. Conservarea produselor prin aerare activă și naturală
Aerarea produselor constă în realizarea schimbului de aer din masa de semințe în mod
constant, fără necesitatea mișcării lor. Pentru o efectuare cât mai corectă se ține seama de
condițiile atmosferice, deoarece există riscul absorbirii aerului din atmosferă, lucru nedorit.
Obiectivele principale pentru care se efectuează aerarea sunt următoarele:
- menținerea temperaturii la un nivel constant;
- reducerea activării proceselor biochimice;
- prevenirea apariției dăunătorilor și microorganismelor;
- înlăturarea gazelor, bioxidului de carbon din spațiul intergranular;
- stoparea procesului de încingere;
- micșorarea pierderilor de substanță uscată;
- îmbunătățirea caracteristicilor calitative și tehnologice ale produselor.
6.3.1. Aerarea naturală – se realizează prin intermediul curenților de aer din exteriorul
depozitului, prin deschiderea ferestrelor și a ușilor, unde se dorește a se efectua aerarea.
Pentru intensificarea aerării se folosesc cutii paralelipipedice, care se amplasează la 1
metru între ele. Acestea au o lungime de 80 cm și înălțimea cuprinsă între 80 și 200 cm, sunt
prevăzute cu jaluzele laterale cu scopul împiedicării pătrunderii semințelor în interiorul cutiei.
6.3.2. Aerarea activă – se întrunește prin intermediul unor instalații de ventilatoare, prin
care se introduce în masa de boabe curenți de aer sub presiune. Aceste ventilatoare sunt în
legătură cu distribuitoarele și conductele de aer ale depozitului.
În funcție de conținutul de umiditate al semințelor se stabilește cantitatea de aer necesară
a se folosi la aerare, pentru uscare completă.
Momentul în care trebuie acordat o mai mare atenție îl reprezintă primăvara, când, în
timpul depozitării, se poate provoca condensarea vaporilor și umezirea straturilor superioare ale
produselor.
35
6.6. Conservarea produselor prin iradiere
Metoda prin iradiere este o metodă experimentală, momentan. Se folosesc razele gamma
pentru efectele sterilizante, iar dozele de administrare se fixează în funcție de gradul de umiditate
al produsului și în funcție de situația de folosire în alimentație a produsului.
S-a constatat că pentru oprirea dezvoltării mucegaiurilor, sunt necesare doze foarte mari
de raze gamma, ceea ce înseamnă costuri ridicate, nejustificate în acest moment.
36
PARTEA A II-A
CONSIDERAȚII PROPRII
37
CAPITOLUL VII
SILOZUL DE CEREALE AL S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI
41
Din valoarea totală a investiţiei de 2.611.420 Euro cu TVA, ajutorul public nerambursabil
este de 942.995 Euro.
Proiectul a fost unul de amploare, întrucât prin aprobare s-au pus la dispoziție 5 locuri de
muncă, dintre care: un tehnician calificat/laborant, un operator/supraveghetor precurătire –
uscare, doi şoferi și un manipulator.
S.C ALFA BIT S.R.L. beneficiază de o capacitate de stocare a nutrețului de 776,50 tone,
ce asigură un grad de ocupare în proporţie de ~19% din totalul capacității de depozitare al
județului Botoșani.
42
Fig. 7.5. - Cântarul de la
S.C. ALFA BIT S.R.L.
(fotografie proprie)
43
Fig. 7.6. – Sonda hidraulică din cadrul fermei
(fotografie proprie)
7.5. Recepționarea calitativă a produselor de la S.C. ALFA BIT S.R.L.
Recepţia calitativă se realizează pentru fiecare mijloc de transport în parte, prin preluarea
de eșantioane folosind sonda hidraulică din dotare în vederea efectuării analizelor de laborator.
Principalele analize efectuate, care stau la baza recepţiei calitative sunt:
examinarea senzorială;
determinarea umidității;
determinarea conţinutului de corpuri străine;
determinarea masei hectolitrice;
infestarea cu boli și dăunători în masei de seminţe.
Analizele se vor efectua după cum urmează:
- examinarea senzorială constă în examinarea culorii, luciului, mirosului, gustului, aspectului
și mărimii boabelor.
- determinarea umidităţii. Umiditatea optimă pentru recepţie și depozitare în cazul cerealelor
(grâu, orz, porumb, etc.) de 14 -16%. Loturile de cereale cu umiditatea mai mare decât limita
maximă admisă vor fi identificate corespunzător astfel încât după efectuarea operaţiei de curățire
să fie direcţionate spre uscător și abia după uscare vor fi dirijate spre silozurile de depozitare. Se
previn pe această cale riscurile determinate în timpul depozitării de excesul de umiditate, cum
sunt: încingerea, autoaprinderea, mucegăirea.
- determinarea corpurilor străine se efectuează manual, folosind site de diferite mărimi,
iar nivelul acestora în condiţiile recoltării cu utilaje performante este de 5-6% și se compun din
impuritățile minerale (negre), nevalorificabile (praf, nisip, pietriş, corpuri metalice, etc) și
impuritățile albe, valorificabile sub denumirea de gozuri, reprezentate de resturi vegetale,
44
spărturi, boabe și seminţe de buruieni sau alte plante de cultură. Ponderea impurităților
valorificabile reprezintă peste 4% din cereale, respectiv peste 80% din totalul corpurilor străine.
Procentul de corpuri străine și natura acestora dau informaţii asupra tipului operaţiei de curăţire.
- determinarea masei hectolitrice este facultativă și se efectuează folosind aparatura
specifică din dotarea laboratorului.
- aprecierea infestării cu boli și dăunători al masei de seminţe urmărește prezența
mucegaiurilor și ploşnitelor. Aceste boli conduc la deprecierea boabelor de cereale în timpul
depozitării.
Rezultatele analizelor sunt consemnate în buletine de analiză și în registrul special, cu
precizarea furnizorului, datelor de identificare a mijlocului de transport, datele de identificare ale
delegatului, natura și cantitatea de produse agricole, cantitatea utilă și brută, menţiunea
recepţionat/respins.
CAPITOLUL VIII
DETERMINAREA PERISABILITĂȚII ÎN BAZA DE RECEPȚIE DE LA
S.C. AFLA BIT S.R.L. BOTOȘANI LA PRODUSELE AGRICOLE
RECEPȚIONATE, PĂSTRATE ȘI LIVRATE
45
Apoi, folosind greutatea inițială, conținutul inițial de umiditate și greutatea recent
observată în următoarea ecuație, se poate calcula conținutul actual de umiditate la acel nivel
specific:
100 ( a−b )
X=
100−b
în care:
X – scăderea în greutate (%);
a – umiditatea inițială a semințelor (%);
b – umiditatea finală (%).
Uscătorul SILOTECH este destinat pentru toate tipurile de produse. Se folosește pentru
procedeele de selectare, uscare și însilozare. Este un produs metalic, cu următoarele componente:
elevator, scări de acces, acoperiș precurățitor, compartiment de uscare, arzător, buncăr de
recepție, buncăr pentru pleve și impurități, panou de control.
tone % % % Tone
47
2017 1034,6 4,5 2 1,32 33,34
6 Grâu
2018 896,3 5,2 2 1,07 37,41
Cantitate Scăzămint
Nr. Produsu a de Forma de Procentu
Anul Durata de e în urma
Crt. l produs depozitar l de
păstrare respirației
(tone) e pierderi
(tone)
CAPITOLUL IX
VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE LA
S.C. ALFA BIT S.R.L. BOTOȘANI
50
tatea tea
recep- uscare condiț. resp. transp. pierderi comer-
Crt. ționată cializată
tone tone tone tone tone tone tone
2017 4283 298,5 136,52 4,71 0,64 440,37 3842,63
1 Porumb
2018 3550 163,3 108,65 3,9 0,53 276,38 3273,62
2017 130 3,69 4,89 0,1 0,01 8,69 121,30
2 Soia
2018 90 2,01 2,57 0,07 0,01 4,66 85,33
Floarea- 2017 268 4,02 11,04 0,21 0,05 15,32 252,67
3
soarelui 2018 317 6,87 13,13 0,25 0,06 20,31 296,68
2017 620 13,57 34,72 0,49 0,12 48,9 571,1
4 Rapiță
2018 922 14,9 37,6 0,73 0,18 53,41 868,59
2017 645,7 14,98 18,32 0,51 0,1 33,91 611,79
5 Orz
2018 1250,4 43,63 55,24 1 0,18 100,05 1150,35
2017 1034,6 36,1 33,34 0,82 0,15 70,41 964,18
6 Grâu
2018 896,3 20,5 37,41 0,71 0,13 58,75 837,55
2017 398,5 13,7 21,76 0,32 0,06 35,84 362,66
7 Mazăre
2018 261,68 12,03 13,19 0,2 0,04 25,46 236,22
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 3 14
Calitatea efectivă la comercializare - 2,1 14
Diferența - +0,9 0 =+0,9%
Preț/kg 0,61 RON
Prețul mediu de vânzare a porumbului în anul 2017 a fost de 0,61 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț, în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul la data comercializării era superior față de indicii calitativi de bază cu +0,9%, astfel:
(0,61 x 0,9)/100= 0,005 RON
0,61 + 0,005= 0,615 RON/kg
Cantitatea de porumb a fost de 3842,63 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 3842,63 t x 615 RON/t= 2363051,4 RON.
Tabelul 9.3.
51
Porumb 2018- Stabilirea valorii produsului în funcție de calitate
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 3 14
Calitatea efectivă la comercializare - 2 13
Diferența - +1 +1 =+2%
Preț/kg 0,62 RON
Prețul mediu de vânzare a porumbului în anul 2018 a fost de 0,62 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul era superior față de indicii calitativi de bază cu +2%, astfel:
(0,62 x 2)/100= 0,012 RON
0,62 + 0,012= 0,632 RON/kg
Cantitatea de porumb a fost de 3273,62 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 3273,62 t x 632 RON/t= 2068927,8 RON
Tabelul 9.4.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 4 13
Calitatea efectivă la comercializare - 2,6 11
Diferența - +1,4 +2 =+3,4%
Preț/kg 1,25 RON
Prețul mediu de vânzare a soiei în anul 2017 a fost de 1,25 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +3,4%, astfel:
(1,25 x 3,4)/100= 0,042 RON
1,25 + 0,042= 1,292 RON/kg
Cantitatea de soia a fost de 121,30 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
121,30 t x 1292 RON/t= 156719,6 RON.
Tabelul 9.5.
52
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 4 13
Calitatea efectivă la comercializare - 3,1 11
Diferența - +0,9 +2 =+2,9%
Preț/kg 1,30 RON
Prețul mediu de vânzare a soiei în anul 2018 a fost de 1,30 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +2,9%, astfel:
(1,30 x 2,9)/100= 0,037 RON
1,30 + 0,037= 1,337 RON/kg
Cantitatea de soia a fost de 85,33 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
85,33 t x 1337 RON/t= 114986,2 RON.
Tabelul 9.6.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 40 4 12
Calitatea efectivă la comercializare 40,7- 2,9 8
Diferența +0,2 +1,1 +4 =+5,3%
Preț/kg 1,18 RON
Prețul mediu de vânzare a florii-soarelui în anul 2017 a fost de 1,18 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul era superior față de indicii calitativi de bază cu +5,3%, astfel:
(1,18 x 5,3)/100= 0,062 RON
1,18 + 0,062= 1,242 RON/kg
Cantitatea de floarea-soarelui a fost de 252,67 t. După vânzare s-au înregistrat
următoarele venituri: 252,67 t x 1242 RON/t= 313816,1 RON.
Tabelul 9.7.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 40 4 12
Calitatea efectivă la comercializare 39,8 3,2 8
53
Diferența -0,2 +0,8 +4 =+4,6%
Preț/kg 1,29 RON
Prețul mediu de vânzare a florii-soarelui în anul 2018 a fost de 1,29 RON/kg, astfel S.C.
ALFA BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare.
Produsul era superior față de indicii calitativi de bază cu +4,6%, astfel:
(1,29 x 4,6)/100= 0,059 RON
1,29 + 0,059= 1,349 RON/kg
Cantitatea de floarea-soarelui a fost de 296,68 t. După vânzare s-au înregistrat
următoarele venituri: 296,68 t x 1349 RON/t= 400221,3 RON.
Tabelul 9.8.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 5 11
Calitatea efectivă la comercializare - 1,8 9
Diferența - +3,2 +2 =+5,2%
Preț/kg 1,33 RON
Prețul mediu de vânzare a rapiței în anul 2017 a fost de 1,33 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +5,2%, astfel:
(1,33 x 5,2)/100= 0,069 RON
1,33 + 0,069= 1,399 RON/kg
Cantitatea de rapiță a fost de 571,1 t . După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
571,1 t x 1399 RON/t= 798968,9 RON.
Tabelul 9.9.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 5 11
Calitatea efectivă la comercializare - 2,4 9
Diferența - +2,6 +2 =+4,6%
Preț/kg 1,40 RON
54
Prețul mediu de vânzare a rapiței în anul 2018 a fost de 1,40 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +4,6%, astfel:
(1,40 x 4,6)/100= 0,064 RON
1,40 + 0,064= 1,464 RON/kg
Cantitatea de rapiță a fost de 868,59 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
868,59 t x 1464 RON/t= 1271615,7 RON.
Tabelul 9.10.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 58 5 14
Calitatea efectivă la comercializare 58,4 3 14
Diferența +0,4 +2 0 =+2,4
Preț/kg 0,60 RON
Prețul mediu de vânzare a orzului în anul 2017 a fost de 0,60 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +2,4%, astfel:
(0,60 x 2,4)/100= 0,014 RON
0,60 + 0,014= 0,614 RON/kg
Cantitatea de orz a fost de 611,79 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
611,79 t x 614 RON/t= 375639 RON.
Tabelul 9.11.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 58 5 14
Calitatea efectivă la comercializare 58,7 2,2 14
Diferența +0,7 +2,8 0 =+3,5%
Preț/kg 0,62 RON
Prețul mediu de vânzare a orzului în anul 2018 a fost de 0,62 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +3,5%, astfel:
55
(0,62 x 3,5)/100= 0,021 RON
0,62 + 0,021= 0,641 RON/kg
Cantitatea de orz a fost de 1150,35 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
1150,35 t x 641 RON/t= 737374,3 RON.
Tabelul 9.12.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 75 3 14
Calitatea efectivă la comercializare 77,3 1,3 14
Diferența +2,3 +1,7 0 =+4
Preț/kg 0,62 RON
Prețul mediu de vânzare a grâului în anul 2017 a fost de 0,62 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +4%, astfel:
(0,62 x 4)/100= 0,024 RON
0,62 + 0,024= 0,644 RON/kg
Cantitatea de grâu a fost de 964,18 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
964,18 t x 644 RON/t= 620931,9 RON.
Tabelul 9.13.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază 75 3 14
Calitatea efectivă la comercializare 77,5 1,1 13
Diferența +2,5 +1,9 +1 =5,4%
Preț/kg 0,64 RON
Prețul mediu de vânzare a grâului în anul 2018 a fost de 0,64 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +5,4%, astfel:
(0,64 x 5,4)/100= 0,034 RON
0,64 + 0,034= 0,674 RON/kg
56
Cantitatea de grâu a fost de 837,55 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele venituri:
837,55 t x 674 RON/t= 564508,7 RON.
Tabelul 9.14.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 10 14
Calitatea efectivă la comercializare - 3,3 13
Diferența - +6,7 +1 =7,7%
Preț/kg 1,22 RON
Prețul mediu de vânzare a mazărei în anul 2017 a fost de 1,22 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +7,7%, astfel:
(1,22 x 7,7)/100= 0,093 RON
1,22 + 0,093= 1,313 RON/kg
Cantitatea de mazăre a fost de 362,66 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 362,66 t x 1313 RON/t= 476172,5 RON.
Tabelul 9.15.
MH Corpuri Umiditate
Specificare
(kg) străine (%) (%)
Valoarea indicilor cantitativi de bază - 10 14
Calitatea efectivă la comercializare - 2,5 13
Diferența - +7,5 +1 =+8,5%
Preț/kg 1,27 RON
Prețul mediu de vânzare a mazărei în anul 2018 a fost de 1,27 RON/kg, astfel S.C. ALFA
BIT S.R.L. a stabilit următorul preț în funcție de calitatea grâului scos la vânzare. Produsul era
superior față de indicii calitativi de bază cu +8,5%, astfel:
(1,27 x 8,5)/100= 0,107 RON
1,27 + 0,107= 1,377 RON/kg
57
Cantitatea de mazăre a fost de 236,22 t. După vânzare s-au înregistrat următoarele
venituri: 236,22 t x 1377 RON/t= 325274,9 RON.
Tabelul 9.16.
CONCLUZII
58
În urma realizării lucrării privind condiționarea și păstrarea produselor agricole vegetale
în cadrul fermei S.C. AFLA BIT S.R.L., din comuna Ungureni, județul Botoșani, s-au constatat
evoluții calitative privind modul de conservare, pătrare și livrare.
Înainte de a fi valorificate în diverse domenii, produsele agricole sunt supuse unor
operaţii de curăţare de corpuri străine, de condiţionare hidrică etc. Operaţiunile de condiţionare a
produselor agricole vegetale nu sunt standardizate, acestea se aleg după tipul şi calitatea
produselor contractate, după dotarea tehnică ce dispune baza de păstrare, după tipul de produs ce
se dorește a se obține prin prelucarea ulterioară a materiilor prime, după capacitatea de producţie
a instalaţiei de curățare, sortare, uscare și păstrare etc.
Producțiile culturilor studiate în cadrul fermei sunt în special culturi ce sunt destinate a fi
prelucrate în cadrul industriei alimentare în produse specifice. Ca urmare, produsele agricole
vegetale (semințele) obținute în diferite perioade de recoltare, care durează în medie câteva
săptămâni, le sunt necesare condiții specifice fiecăruia pentru realizarea păstrării
corespunzătoare, în urma cerințelor diferite.
Astfel, în realizarea studiul privind condițiile de conservare s-a demonstrat că produsele
păstrate la S.C. ALFA BIT S.R.L. li s-a adăugat plus valoare, mărindu-se calitatea atât sub aspect
tehnologic cât și economic.
Cele mai mari cantități recepționate au fost înregistrate la porumb (2017, 2018), respectiv
7833 t din care în urma proceselor specifice bazei de condiționare au rezultat 716,75 t (9,15%)
pierderi reprezentate de scăderea umidității, extragerea impurităților și a boabelor neconforme.
Cantățile cele mai scăzute supuse proceselor de condiționare au fost reprezentate de soia
(2017, 2018), cu o cantiatate de 220 tone din care au rezultat pierderi cantitative de 13,35 t
(6,06%) reprezentate de scăderea conținutului de umiditate și excluderea impurităților.
Prețul cel mai mare pe tona de produse a fost stabilit pentru rapiță (2018) 1464 RON/t la
care în urma calculelor a fost adaugat la valoarea de piață (1400 RON/t) un spor de +4,6%.
Prețul cel mai redus pe tona de produse agricole vegetale comercializate a fost stabilit la
porumb (2017), respectiv 615 RON/t, la care a fost adăugat un plus calitativ de +0,9 %.
BIBLIOGRAFIE
59
1. Axinte M., Mogârzan Aglaia, Ungureanu O., 2002 – Fitotehnie – lucrări practice, vol.
I, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
2. Axinte M., Mogârzan Aglaia, Ungureanu O., 2002 – Fitotehnie – lucrări practice, vol.
II, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
3. Axinte M., Borcean I., Roman Gh. V., Muntean L.S., 2006 – Fitotehnie, Editura „Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.
4. Bucurescu N., și colab., 1969 – Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura
Agrosilvică, București.
5. Ene T. A., Mocanu V., 2016 – Producerea, condiționarea și stocarea semințelor de
graminee și leguminoase perene de pajiști, Editura Capo Lavoro, Brașov.
6. Hodișan N., Timar A., 2010 – Materii prime vegetale, Editura Universității, Oradea.
7. Lăpușneanu I., Tina F., 1957 – Controlul calității produselor agricole depozitate,
Editura Agrosilvică, București.
8. Mrema Geoffrey C., 2011 - Rural Structures in the Tropics: Design and Development,
FAO.
9. Mogârzan Aglaia, 2012 – Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
10. Mogârzan Aglaia, Robu T., 2005 – Tehnologia păstrării produselor agricole vegetale,
Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
11. Muntean S. L., Borcean., Axinte M., Roman V. Gh., 2001 – Fitotehnie, Editura „Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.
12. Roman Gh. V., Duda M. M., Imbrea F., Matei Gh., Timar A. V., 2012 -
Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura Universitară, București.
13. Thierer L. V., și colab., 1971 – Tehnologia recepționării, depozitării și conservării
produselor agricole, Editura Ceres, București.
14. Thierer L. V., 1971 – Determinarea calității produselor agricole, Editura Ceres,
București.
15. Țenu I., 1999 – Tehnologii, procedee, mașini și instalații pentru industrializarea
produselor vegetale, Editura Junimea, Iași.
16. Țenu I., 2002 – Instalații pentru stocarea și conservarea cerealelor de mică capacitate,
Lucrări Științifice, seria Agricultură, vol. 45, U.S.A.M.V., Iași.
17. Zamfirescu N., și colab., 1958 – Fitotehnie, Editura Agrosilvică, București.
18. HGCA, 2003 - Grain storage guide for cereals and oilseeds, Third edition.
19. https://www.bentleyfarm.ro/umidometru-cereale-twist-grain-pro
20. http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/
21. http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica
60
22. https://www.constructosu.eu/tipuri-de-structuri-cu-destinatie-agriculturala/
23. https://www.google.com/search?q=silozuri+metalice
24. https://www.wolfsystem.ro/produsele-noastre/rezervoare-de-stocare/silozuri-pentru-
agricultura
*** - FAO, 2018.
*** - MADR, 2018.
61