Sunteți pe pagina 1din 21

Managementul riscului și

securitate alimentară

Curs 3-4 - Securitatea alimentară

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Securitatea alimentară
- noțiuni generale -
• Securitatea alimentară este o stare de fapt legată
de furnizarea produselor alimentare și de accesul
individului la acestea
• Există preocupări pentru asigurarea securității alimentare încă din Egiptul și
China Antică, unde în mod centralizat se păstrau cereale, care erau date
populației în perioadele de foamete
• În 1974, la Conferința Mondială pentru Alimentație, securitatea alimentară a
fost definită ca “disponibilitatea în orice moment la nivel mondial unor
rezerve adecvate de produse alimentare de bază, necesare pentru a
susține o extindere constantă a consumului de alimente și pentru a
compensa fluctuațiile de producție și de preț”
• În 1996, raportul final al Summitului Alimentar Mondial prevede că securitatea
alimentară "există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic
și economic la alimente suficiente, sigure și nutritive pentru a satisface
nevoile lor nutriționale și preferințele alimentare pentru o viață activă și
sănătoasă" Managementul riscului și
UPB, ISB, master TAIA, securitate alimentară
anul I
Securitatea alimentară
- noțiuni generale -
• insecuritatea alimentară, este
o situație de "disponibilitate
limitată sau nesigură de
alimente adecvate nutrițional
și sigure sau capacitate
limitată sau nesigură de
achiziție a produselor
alimentare acceptabile, în
moduri acceptabile social“
• securitatea alimentară încorporează o măsură de rezistență la perturbări
viitoare sau la lipsa aprovizionării cu alimente critice din cauza diverșilor
factori de risc (incluzând aici și secetele, întreruperile de transport
maritim, penuria de combustibili, instabilitatea economică și războaiele)
• 2011-2013, aproximativ 842 milioane de persoane sufereau de foame
cronică
• FAO a identificat patru piloni ai securității alimentare: disponibilitate,
acces, utilizare și stabilitate
UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și
anul I securitate alimentară
Măsurarea securității alimentare
• Indicatorii de securitate alimentară și măsurile ce sunt
luate în domeniu au ca bază veniturile și cheltuielile per
gospodărie (înregistrate la nivel național sau sectorial) și
cheltuielile ce trebuie realizate pentru a asigura
necesarul caloric pe cap de locuitor.
• În timp ce disponibilitatea (producția și furnizarea) și
utilizarea / adecvarea (statusul nutrițional / măsuri
antropometrice) sunt mult mai ușor de estimat, accesul la
alimente (capacitatea de a dobândi cantitate și calitate
suficientă) rămâne în mare măsură susținut de date
aproximative, datorate în general unor răspunsuri
evazive la anchetele sociale

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
Măsurarea securității alimentare
• Scala insecurității alimentare per gospodărie: măsura continuă a
gradului de insecuritate alimentară (de acces) în gospodărie în luna
precedentă
• Scala diversității regimului alimentar per gospodărie: măsura a
numărului de grupe de alimente diferite consumate pe o perioadă de
referință specifică (24 de ore / 48 de ore / 7 zile)
• Scala foametei per gospodărie: măsoară experiența privării de
alimente la nivel de gospodărie și este bazată pe un set de reacții
previzibile, evaluate prin intermediu unei anchete sociale și rezumate
într-o scală
• Indicele strategiilor de adaptare: evaluează comportamente
casnice și le măsoară pe baza unui set de comportamente
prestabilite referitoare la cum reacționează o gospodărie la lipsa de
suficiente alimente. Metodologia pentru această cercetare este
bazată pe colectarea de date-răspuns la o singură întrebare: "Ce
faceți atunci când nu aveți suficientă mâncare, și nu aveți suficienți
bani pentru a cumpăra mâncare ?"
• Prevalența subnutriției: indicator utilizat pentru măsurarea
insecurității alimentare. Este complex și compus și are în vedere mai
mulți factori decât indicatorii anterior menționați.
UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si
anul I securitate alimentara
Incidența insecurității alimentare
• 794,6 milioane de oameni au fost
cronic subnutriți în anul 2014
conform raportărilor World Hunger
Education Service din anul 2016 Oceania

• 10,9% din populația mondială, sau Caucaz si Asia Centrala


Regiuni dezvoltate
1 la 10 persoane Asia de Vest si Africa de Nord

• Obiectivul de Dezvoltare ale America latina si Caraibe


Asia de Sud-Est
Mileniului - a reduce la jumătate a Asia de Est

prevalenței subnutriției până în Africa sub-sahariana


Asia de Sud
2015 (1990 – 18,6% - 2014 –
10,9%) – probabil neatins
• ONU a menționat că aproximativ 2 0%
1% 2% 3%
6%
miliarde de oameni nu consuma o 7%
cantitate suficientă de vitamine și35%
minerale

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara 27%
Statistici privind securitatea
alimentară Vest
Sud

În 2012 in SUA (populație aproximativ Sut-Vest

310 milioane locuitori):


Nord-Est
Regiunea de
recensamant
In provincie
– 49,0 milioane de oameni trăiau în In orase provinciale

gospodării alimentar nesigure In orase principale


In metropola

– 12,4 milioane adulți trăiau în Aria de rezidenta

gospodării cu un nivel al securității Venit necunoscut


1.85 si peste

alimentare foarte scăzut Sub 1.85

Sub 1.30

– 8,3 milioane de copii trăiau în Sub 1.00

gospodării alimentar nesigure în Dupa Venituri


Altele
care copiii, alături de adulți, au Hispanica

fost in situație de insecuritate Alba non-hispanica


Neagra non-hispanica

alimentară Rasa/Etnie

– 977.000 copii trăiau în gospodării


Batrani singuri

Gospodarii cu batrani

în care unul sau mai mulți copii s- Barbati singuri

au confruntat cu un grad de Fara copii


Femei singure

securitate alimentară foarte Alte gospodarii cu copii

scăzut. Barbati singuri cu copii


Femei singure cu copii
Cupluri casatorite, cu
copii
Cu copii <6 ani
Cu copii <18 ani

Compozitia gospodariilor
Toate Gospodariile

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Statistici privind securitatea
alimentară
În 2013 în Uniunea Europeană:
– 22,2 milioane de gospodarii nu își
puteau permite o alimentație de
calitate în mod regulat
– Alimentația de calitate în mod
regulat presupune existența cel
puțin o dată la două zile a unei
surse proteice provenite din
carne, peste, pui sau un
echivalent proteic de natură
vegetală

Sursa: Eurostat. EU-SILC Survey


data, 2013 (except Ireland, 2012)

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Summitul Mondial pentru

Securitate Alimentară
Ultimul summit mondial privind securitatea alimentară a avut loc la Roma în
2009, cu scopul de a reînnoi un angajament global pentru lupta împotriva
foametei.
• Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), a
numit summit-ul un răspuns la scară largă la malnutriție și la îngrijorarea
crescândă cu privire la capacitatea agriculturii de a satisface nevoile
alimentare viitoare.
• Întâlnirea anterioară (1996) a produs două documente importante:
– Declarația de la Roma privind securitatea alimentară mondială - solicită
membrilor Organizației Națiunilor Unite sa depună toate eforturile pentru a
reduce la jumătate numărul de persoane subnutrite cronic de pe Pământ până în
anul 2015.
– Planul de acțiune al Summitului Mondial pentru Alimentație stabilește o serie de
obiective pentru organizațiile guvernamentale și non-guvernamentale pentru
realizarea securității alimentare, la nivel individual, pe gospodărie, la nivel
național, regional și global.
• Un Summit din16 - 18 noiembrie 2009 a avut ca rezultat ”Rezoluția
Parlamentului European referitoare la summitul mondial FAO și securitatea
alimentară”. Aceasta insistă pe importanța finanțării cercetării în domeniile
industriei alimentare și agriculturii ca fiind o cale sigură de combatere a
deficitului de alimente de calitate.

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Pilonii securității alimentare
- disponibilitatea -
• se referă la furnizarea de alimente prin producție, distribuție și
schimb
• producția de alimente este determinată de o varietate de factori,
inclusiv: proprietatea asupra terenurilor, gestionarea solului,
selecția culturilor, creșterea și gestionarea efectivelor de
animale etc.
• producția vegetală poate fi afectată de schimbări climatice și
hidroclimatice
• utilizarea terenurilor, a apei, precum și a energiei utilizate pentru
producția de alimente se află de multe ori în competiție cu alte
utilizări, care pot afecta producția de alimente
• terenul folosit pentru agricultură poate fi folosit pentru urbanizare
sau pierdut prin deșertificare, salinizare sau prin eroziunea solului
din cauza practicilor agricole nedurabile

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
Pilonii securității alimentare
- disponibilitatea -
• Deoarece consumatorii de alimente sunt mai numeroși decât producătorii,
alimentele trebuie să fie distribuite la nivel regional, național sau chiar global
• Distribuirea produselor alimentare implică stocarea, prelucrarea, transportul,
ambalarea și comercializarea acestora; problemele de infrastructura, de stocare,
problemele tehnologice – pot genera pierderi majore în încercarea de asigurare a
securității alimentare
• Infrastructura precară de transport poate crește prețul de aprovizionarea cu apă și
îngrășăminte, precum și prețul de mișcare a alimentelor pe piețele naționale și
globale
• O mica parte a populației este continuu de sine-stătătoare în ceea ce privește
acoperirea nevoilor alimentare. Acest lucru creează necesitatea unui troc sau
schimb economic pentru achiziționarea de alimente
• Schimbul de alimente necesită sisteme eficiente de tranzacționare și instituții
de reglementare a pieței complexe, fapt care poate avea un impact asupra
securității alimentare
• Cantitatea de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial este mai mult decât
suficienta pentru a asigura securitatea alimentară pentru întreaga populație a
planetei și, de aceea se susține ca accesibilitatea produselor alimentare este o
barieră mai mare în calea realizării dezideratelor ce țin de securitatea
alimentară

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
Pilonii securitatii alimentare
- accesul -
• Accesul alimentar se referă la posibilitatea de procurare a
alimentului și disponibilitatea de alimente pe piață, precum și la
preferințele persoanelor fizice și gospodăriilor
• Cauzele foametei și malnutriției nu sunt, de multe ori, un deficit de
produse alimentare ci o incapacitate de a accesa alimente
disponibile, de obicei, din cauza sărăciei. Sărăcia poate limita
accesul la hrană, și poate crește, de asemenea, gradul de
vulnerabilitate a unei persoane sau gospodării în ceea ce privește
prețul alimentelor
• Accesul cuantifică dacă gospodăria are suficiente venituri să
cumpere alimente la prețurile în vigoare sau are suficient teren
și alte resurse să crească propria hrană; gospodăriile cu
suficiente resurse pot depăși recoltele instabile și penuria locală de
alimente și își pot menține accesul la hrană.

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
Pilonii securitatii alimentare
- accesul -
• Există două tipuri distincte de acces la hrană:
– Acces direct - o gospodărie produce alimente prin utilizarea resurselor
umane și materiale
– Acces economic - în care o gospodărie achiziționează un produs,
realizat în altă parte
• Locul de viată poate afecta accesul la hrană și tipul de acces pe
care o familie se va baza.
• Activele dintr-o gospodărie, inclusiv veniturile, terenurile,
produsele muncii, moștenirile, chiar și cadourile pot determina tipul
de acces la alimente pe care o gospodărie îl are.
• Demografia și nivelurile de educație ale membrilor gospodăriei,
precum și sexul capului gospodăriei va stabili preferințele
gospodăriei, care influențează tipul de alimente care sunt
achiziționate
• Accesul unei gospodarii la resurse suficiente cantitativ și calitativ, nu
asigură faptul ca toți membrii gospodăriei vor fi satisfăcuți din punct
de vedere al aportului de alimente
UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și
anul I securitate alimentară
Pilonii securității alimentare
- utilizare -
• se referă la metabolizarea produselor alimentare
de către individ
• o varietate de factori pot afecta cantitatea și calitatea
produselor alimentare care ajunge la consumator,
după producerea acestora
• produsele alimentare ingerate trebuie să fie sigure și
trebuie să fie suficiente pentru a îndeplini cerințele
fiziologice ale fiecărui individ
• siguranța alimentară poate fi afectată de preparare,
prelucrare, precum și de gătirea individuală a
produselor alimentare

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Pilonii securitatii alimentare
- utilizare -
• exigentele nutriționale ale gospodăriei determină
alegerea alimentelor și acestea trebuie să respecte
inclusiv preferințele culturale, dar pot reprezenta și
un semn al bunăstării sociale și pot genera un
confort psihologic
• accesul la asistență medicală este un alt factor
determinant al utilizării, deoarece starea de sănătate a
persoanelor controlează modul în care este
metabolizată mâncarea consumată
• educația în domeniul nutrițional dar și în domeniul
preparării corecte a produselor alimentare are un
impact covârșitor în utilizarea produselor alimentare
și face din aceasta un pilon al securității alimentare

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
Pilonii securității alimentare
- stabilitate -
• se referă la abilitatea de a obține hrană în timp
• insecuritatea alimentară poate fi tranzitorie,
sezoniera, sau cronică
– insecuritatea alimentară tranzitorie, alimente nu
sunt disponibile de-a lungul anumitor perioade de
timp
– insecuritatea alimentară sezonieră poate rezulta
din modelul regulat al producției agricole
– insecuritatea alimentara cronică (sau permanentă)
este definită ca lipsa alimentelor pe termen lung sau
lipsa persistentă a unei alimentații adecvate

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
Efectele insecuritatii alimentare
"Foametea și foamea au ambele originea în
insecuritatea alimentară. Insecuritatea
alimentară cronică se traduce într-un grad
ridicat de vulnerabilitate la foamete și foame
[…] Asigurarea securității alimentare
presupune eliminarea acestor vulnerabilități"
Efecte: “stunting”, scăderea speranței de viață,
malnutriție severă cu impact asupra proceselor
cognitive

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului si


anul I securitate alimentara
MACRO: STAT SI ECONOMIE

Intervenții  Stabilitate →Creștere economică →Investiții si → Guvernarea si


Șocuri externe/boli
Politici economice Macroeconomica si distribuție cheltuieli publice calitatea instituțiilor Crize economice/schimbări de climat
SECTOARE CHEIE

Agricultura și apa Comerț și transporturi Sănătate și educație

subzistentă venit Servicii publice

MICRO: FAMILIE ȘI MEMBRII FAMILIEI

Dezastre naturale și conflicte


Politici și programe sociale
Bunuri și servicii
Mâncare
• apă și canalizare
• Venit Sărăcie • adăpost
• Prețuri • servicii medicale
• Consum propriu • informație și educație

Alocarea resurselor și îngrijiri

Programe de sănătate și nutriție Statusul nutrițional Gradul de sănătate Boli și epidemii


Acumulare de mâncare și nutrienți

Capacitatea umană și productivitatea

Managementul riscului si
Dezvoltare economică și socială
securitate alimentara
Provocări pentru realizarea
securității alimentare
• Criza globală de apă
• Degradarea solurilor
• Schimbările climatice
• Dăunătorii culturilor
• Dictatura și cleptocrația
• Suveranitatea alimentară

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Activități preliminare de management al riscului

• Identificarea problemei de securitate alimentară


• Crearea profilului de risc
• Stabilirea țelului profilului de risc
• Decizie asupra nevoii de evaluare a riscului
• Stabilirea politicii de evaluare a riscului
• Comisie de evaluare a riscului (dacă este nevoie)
• Interpretarea rezultatelor evaluării de risc
• Ordonarea riscurilor

Identificarea și selecția opțiunilor


Monitorizare și revizuire
de management de risc
• monitorizarea rezultatelor
• identificarea opțiunilor posibile
punctelor de control
• evaluarea opțiunilor
• revizuirea punctelor de control
• selectarea opțiunilor preferate

Implementarea deciziilor de
management al riscului
• validarea punctelor de control (dacă
este cazul)
• implementarea punctelor de control
• verificarea implementării

UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și


anul I securitate alimentară
Riscuri ce amenință securitatea
alimentară
• Creșterea populației
• Dependența de combustibilii fosili
• Hibridizarile, ingineria genetică și
restrângerea biodiversității
• Drepturile de proprietate intelectuală
• Înțelegerile asupra prețului de vânzare
• Schimbarea destinației suprafețelor
agricole
• Riscuri globale catastrofice
UPB, ISB, master TAIA, Managementul riscului și
anul I securitate alimentară

S-ar putea să vă placă și