Sunteți pe pagina 1din 9

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

CUPRINS

Capitolul 1: Analiza micromediului DOBROGEA GRUP S.A.

2

1.1 Clienti

2

1.2 Furnizori

2

1.3 Distribuitori

2

1.4 Concurenta

3

Capitolul 2: Analiza macromediului DOBROGEA GRUP S.A.

4

2.1 Factorii economici

4

2.2 Mediul politico-legislativ

4

2.3 Mediul tehnologic

6

2.4 Mediul demografic

7

2.5 Mediul cultural

8

2.6 Mediul natural

8

1

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

Capitolul 1

Analiza micromediului DOBROGEA GRUP S.A.

1.1 Clienţi

Cea mai mare pondere la cifra de afaceri realizata o detin clientii pentru produsele de panificatie si morarit. Pe segmentul de panficatie, printre principalii clienti, se regasesc: S.C. Rewe Romania, S.C. Luxor, S.C. Agricola International, S.C. Gimar Com. Pe segmentul de morarit desfacerea se realizeaza in Moldova si Muntenia. Printre principalii clienti amintim: S.C. Can Serv, S.C. San Pauli Com, S.C. Cuptorul de Aur, S.C. Melisa Prod, S.C. Comfruct, S.C. Madexport, S.C. Superpan Lux. Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe urmatoarele canale de distributie: magazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi magazine.

1.2 Furnizori

Principalele materii prime, pentru sectorul panificatie patiserie, folosite de Dobrogea Grup sunt: graul pentru sectorul morarit, grasimi (margarina, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme pentru umpluturi. Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C.Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL. Pentru panificatie - patiserie, principalii furnizori sunt: S.C. Cope S.A. Costisa Neamt, S.C. Enzime si Derivate Costisa, S.C. Orkla Foods S.A. Craiova, S.C. Slik Impex S.R.L Buzau, S.C. Esarom Romania S.R.L Sibiu, S.C. Lesaffre Romania, S.R.L Otopeni.

1.3 Distribuitori

Pe langa activitatea de productie, Dobrogea Grup se ocupa de asemenea si cu distribuirea produselor firmei in intreaga tara prin intermediul propriilor autovehicule, firma detinand un parc auto numeros si modern care sa faciliteze accesul clientilor la produsele Dobrogea. Conform unor statistici, 1 roman din 5 are acces la produsele Dobrogea, ceea ce depune marturie la dorinta firmei de a-si distribui produsele intr-o zona cat mai vasta.

2

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

1.4 Concurenţa Piata de panificatie este controlata in proportie de aproximativ 40% de jucatori mari, precum: Vel Pitar Ramnicu Valcea, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Baneasa si Pambac Bacau, in restul de 60% regasindu-se producatori de mici dimensiuni. Pe piata moraritului, gradul de concentrare este usor mai pronuntat: Boromir, Dobrogea Grup, Pambac si Titan S.A. detin cca. 60%, restul de 40% revenind producatorilor mici. Principalii concurenti ai firmei din Constanta sunt: Vel Pitar, Loulis, Boromir Ramnicu Valcea si Raco Com Agro Pan Vaslui. Conform datelor furnizate de Rompan, una dintre cele doua organizatii care reuneste jucatorii din morarit si panificatie, in industrie au activat anul trecut circa 5.000 de agenti economici, din care un numar de doar 80 de societati asigura putin peste jumatate din necesarul Romaniei. Industria este foarte faramitata mai ales pe plan local, unde la nivelul unui judet se inregistreaza de regula intre 1-3 producatori mai mari care detin circa 30-40% din piata si alte cateva sute de mici producatori care acopera restul.

3

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

Capitolul 2

Analiza macromediului DOBROGEA GRUP S.A.

2.1. Factori economici

Numărul consumatorilor de produse alimentare a crescut în ultimul secol, de la 1650 milioane de persoane, în anul 1900, la peste 6000 de milioane în prezent. Această creştere a exercitat şi continuă să exercite o presiune puternică asupra resurselor alimentare şi asupra spaţiului vital. Această presiune globală se manifestă heterogen, fiind mai accentuată în ţările în curs de dezvoltare, care deţin şi cele mai puţine resurse, amplificând şi mai mult criza alimentară care a cuprins o tot mai mare parte a populaţiei planetare. În condiţiile creşterii cererii nominale, cererea solvabilă a populaţiei a fost departe de a ţine pasul cu necesarul disponibil şi accesibil de alimente, ceea ce a dus la insecuritatea alimentară a populaţiei pe zone tot mai întinse. Producţia mondială de grâu a crescut continuu pe ansamblul ultimelor decenii, acest lucru s-a datorat atât creşterii demografice mondiale cât şi anumitor schimbări în comportamentul de consum din ţări cu creştere economică intensă, precum China şi India. Producţia mondială de grâu se află într-o revenire, după ce în anii 2005 şi 2006 s-au înregistrat o serie de diminuări în raport cu anii precedenţi. Unul dintre motoarele creşterii producţiei mondiale de grâu este reprezentat şi de interesul tot mai mare pentru obţinerea de biocombustibili din cereale. În ceea ce priveşte România, datele statistice din ultimii 17 ani, arată că producţia de grâu este într-o foarte mare măsură dependentă de factori imprevizibili, precum condiţiile climaterice - existând variaţii foarte mari de productivitate de la un an la altul. În etapa actuală sunt procesate anual peste 3.000.000 tone grâu. In România sunt licenţiaţi în acest moment, aproape 5000 de agenţi economici pentru activitatea de morărit, panificaţie şi produse făinoase, toţi având capital privat. Cea mai mare parte a acestora explorează resursele de materie primă provenite de la furnizori mici, cum ar fi: persoanele

fizice, asociaţiile familiale, fermele şi asociaţiile agricole de talie mică.

2.2. Mediul politico-legislativ Politica UE privind siguranța alimentară vizează întregul lanț alimentar. Scopul

său este să garanteze:

1. siguranța și valoarea nutritivă a alimentelor și furajelor

4

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

2. standarde ridicate în materie de sănătate și bunăstare a animalelor și de protecție a plantelor

3. informarea clară cu privire la originea, conținutul, etichetarea și utilizarea

alimentelor. Politica alimentară a UE cuprinde:

o legislație amplă privind siguranța alimentelor și a furajelor, precum și igiena alimentară

date științifice fundamentate în baza cărora se iau deciziile

măsurile de punere în aplicare și control. De asemenea, sunt prevăzute norme speciale în domenii în care se justifică o protecție specifică a consumatorilor:

utilizarea pesticidelor, a suplimentelor alimentare, a coloranților, antibioticelor și hormonilor

aditivii alimentari - de exemplu, conservanții și aromele

substanțele care intră în contact cu alimentele - de exemplu, ambalajele de plastic

etichetarea ingredientelor care pot cauza alergii

mențiunile de sănătate, cum ar fi „conținut scăzut de grăsimi” sau „conținut ridicat de fibre”. UE face eforturi pentru a se asigura că standardele sale alimentare nu conduc la eliminarea de pe piață a produselor tradiționale , nu împiedică inovarea și nu afectează calitatea. Țările noi care aderă la UE și la piața unică au uneori nevoie de măsuri tranzitorii până în momentul în care sunt gata să preia standardele ridicate ale UE în materie de siguranță alimentară. Între timp, ele nu pot exporta produsele alimentare care nu respectă aceste standarde. În ceea ce privește alimentele care conțin organisme modificate genetic (OMG) și pe cele în a căror fabricare s-a făcut apel la clonare și nanotehnologie („alimentele noi”), Comisia promovează inovarea responsabilă. În acest fel, se garantează atât siguranța, cât și stimularea creșterii economice. UE utilizează un sistem de alertă rapidă (RASFF) pentru a proteja populația de produsele alimentare care nu sunt conforme cu normele europene în materie de siguranță alimentară. De asemenea, sistemul stabilește dacă anumite produse alimentare conțin substanțe interzise sau cantități excesive de substanțe cu risc ridicat, cum ar fi reziduuri de medicamente veterinare în carne sau coloranți cancerigeni.

5

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

De îndată ce se identifică un astfel de risc, este trimisă o alertă în toate țările UE. Uneori este suficient să fie oprit un singur lot, dar, în caz de necesitate, pot fi blocate toate încărcăturile cu un anumit produs provenind de la o anumită fermă ori fabrică sau dintr-un anumit port de intrare. Produsele care se află deja în depozite sau magazine pot fi retrase. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) oferă Comisiei Europene și statelor membre consiliere științifică independentă în etapa de elaborare a proiectelor legislative sau atunci când factorii de decizie se confruntă cu o amenințare la adresa siguranței alimentare. Comisia aplică principiul precauției - acționează imediat atunci când oamenii de știință declară că există un pericol potențial. Comisia pune în aplicare legislația UE în domeniul alimentar:

verifică faptul că toate țările UE transpun legislația europeană în dreptul lor național și o pun în aplicare

dispune de un Oficiu Alimentar și Veterinar (OAV) care realizează inspecții la fața locului, atât în UE, cât și în afara sa.

2.3 Mediul tehnologic Principalele aspecte luate in calcul in ceea ce priveste mediul tehnologic sunt:

1. Crearea premiselor pentru asigurarea materiilor prime cerealiere în cantităţi

şi cu indici de calitate corespunzători cerinţelor şi destinaţiilor industriei de morărit şi

panificaţie;

2. Modernizarea şi retehnologizarea industriei de morărit şi panificaţie, în

armonie cu mediul înconjurător şi eliminarea factorilor poluanţi;

3. Continuarea investiţiilor pentru retehnologizarea capacităţilor existente, în

vederea creşterii performanţelor tehnice, economice şi calitative, care să satisfacă cerinţele

pieţei interne şi să creeze disponibilităţi pentru export;

4. Diversificarea gamei sortimentale, după procesarea cerealelor, în vederea

reducerii consumului de pâine prin creşterea cererii pentru alte tipuri de produse, cum ar fi:

pastele făinoase, cerealele pentru micul dejun, biscuiţi, produsele de patiserie etc.;

5. Dotarea cu utilaje, echipamente şi tehnologii noi, performante, pentru

valorificarea complexă a materiilor prime pentru creşterea productivităţii muncii şi a

randamentelor în produse finite, reducerea consumurilor energetice şi a costurilor de producţie, asigurarea protecţiei alimentelor, mediului şi consumatorilor;

6

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

6. Modernizarea industriei de morărit – panificaţie, în armonie cu mediul

înconjurător;

7. Dotarea cu utilaje, echipamente şi tehnologii noi, performante, pentru

valorificarea complexă a materiilor prime, pentru creşterea productivităţii muncii şi a

randamentelor în produse finite, reducerea consumurilor energetice şi a costurilor de producţie, asigurarea protecţiei alimentare, a mediului şi consumatorilor;

8. Extinderea folosirii fabricării pâinii din aluaturi refrigerate, prin montarea în

spaţiile de desfacere a unor instalaţii mici care să rezolve cerinţele de consum ale zonei.

2.4 Mediul demografic Populația rezidentă în România era de 19,760 milioane de persoane la 1 Ianuarie 2016, în scădere cu 110.700 de persoane față de 1 Ianuarie 2015, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-75.655 de persoane). Totodată, datele INS mai arată că populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,2%). La 1 Ianuarie 2016, populația rezidentă din mediul urban a fost de 10,634 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față 1 Ianuarie 2015. Populația feminină la 1 Ianuarie 2016 a fost de 10,107 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față de aceeași dată a anului precedent. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populația vârstnică de 65 ani și populația tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane (3,436 milioane față de 3,059 milioane de persoane). Comparativ cu 1 Ianuarie 2015, s-a remarcat scăderea ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 Ianuarie 2015) la 112,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 Ianuarie 2016). Ponderea populației de 0-14 ani în total populație s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a crescut de la 17,0% în 2015 la 17,4% la 1 Ianuarie 2016. Astfel, indicele de dependență demografică a crescut de la 48,1 (la 1 Ianuarie 2015) la 49 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 Ianuarie 2016). România continuă să fie o țară de emigrare. Soldul migrației internaționale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu aproape 58.000 de persoane.

7

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

În cursul anului 2015, spre deosebire de anul 2014, bărbații au emigrat într-o proporție mai mare decât femeile (50,9%). Și în rândul imigranților, bărbații au fost majoritari (53,6%). De asemenea, soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-57.932 persoane).

2.5 Mediul cultural

România are o cultură unică, care este produsul geografiei şi evoluţiei sale istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est şi Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte influenţe. O contribuţie la identitatea sau la cultura românească au mai adus în diverse perioade şi alte comunităţi etnice mai mici sau mai mari, stabilite în cursul secolelor pe teritoriul românesc. Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor şi obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucatele româneşti sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne. Un loc aparte în bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele şi dulceţurile.

2.6 Mediul natural

Agricultura a adus anul trecut 15 miliarde de euro în economie, în scădere cu 2,7% față de rezultatul din 2015 și cu 8,7% mai puțin față de media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor Eurostat. Minusul absolut față de 2015 este calculat la 413 milioane de euro, sumă generată de rezultatele financiare mai slabe din zootehnie și de încasările mai mici din piața grâului

venite ca urmare a reducerii prețurilor. Rezultatul marchează al patrulea an de scădere consecutivă al încasărilor din agricultură, rulajele fiind în prezent cu cel puțin 3 miliarde de euro sub cele din 2008 și 2011, ani record ai agriculturii românești.

8

Analiza mediului de marketing al DOBROGEA GRUP S.A.

Producția de 15 miiarde de euro de anul trecut înseamnă afacerile cumulate ale producătorilor agricoli din România. Activitatea fermierilor din 2016 se va reflecta în Produsul Intern Brut (PIB) prin intermediul valorii adăugate brute (VAB), indicator estimat la 6,5 miliarde de euro. Valoarea Adăugată Brută din agricultură este cu 0,6 miliarde de euro mai mică față de cea din 2015, respectiv cu 8,7% mai redusă față de rezultatul mediu din ultimii cinci ani.

Piața agricolă românească este în continuare una dintre cele mai dezechilibrate de pe scena europeană în condițiile în care zootehnia reușește să îndeplinească un rol fără suficientă greutate. Piața cerealelor a rămas și în 2016 cel mai mare segment din agricultura locală cu o pondere de 21% în totalul producției agricole românești, respectiv 32% în segmentul vegetal. Încasările de 3,2 miliarde de euro de anul trecut din segmentul vegetal au fost mai mici cu 105 milioane de euro față de rezultatul din 2015, respectiv cu 16% sub rezultatul mediu din ultimii cinci ani. Minusul din segmentul cerealelor a fost generat în principal de scăderea prețurilor în condițiile în care recolta totală s-a ridicat la 19,7 milioane de tone, în creștere cu aproape 1 milion de tone față de rezultatul din 2015. Segmentul cerealelor este acoperit aproape în totalitate de încasările pe care fermierii le au din grâu și porumb. Grâul a fost anul trecut o piață de 1,1 miliarde de euro, în scădere cu 11,6% față de rezultatul din 2015, iar porumbul a generat afaceri de 1,5 miliarde de euro, nivel aproape constant față de rezultatul precedent, dar cu 26% mai mic față de media ultimilor cinci ani.

9