Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOFIA
CUCERITA DE
La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era 'pus
peste pitari si ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru
domn, curteni si ostire'. Atributiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu
strangerea si depozitarea granelor, dar si pe cele ale stolnicului, care degusta bucatele
inainte de a le trimite la masa domneasca. In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau
inconjurati de boieri cu roluri importante in buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti
si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie indestulatoare si pe placul familiei
domnitoare.
Compania Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii
gusturilor celor mai pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor.
In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea,
Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup in
Bucuresti
(' Libertatea ') - acesta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar SA.
Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar
acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi,
Targu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele
Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt
livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule
de diverse tonaje.
Cele mai populare forme de deschidere a unei afaceri in Bulgaria sunt societatea cu
capital social (AD) si societatatea cu raspundere limitata (OOD), dar legea permite si altfel de
forme: joint ventures, reprezentante, holdinguri, cooperative. Primele doua restrang
obligatiile actionarilor pe care le au in functie de suma pe care au distribuit-o in capitalul
companiei, si de aceea aceste forme sunt preferate, pentru a face afaceri, atat de
intreprinzatorii locali cat si de cei straini.
Comparata cu celelalte tari ale Europei de Vest, Bulgaria este ieftina. Investitorii pot
gasi valori importante pe piata, iar oportunitatile sunt multiple.
Cresterea economica asteptata este de 5 procente anual. Statul detine din economia
Bulgariei doar un segment de 20%.
Cu multiple investitii locale si straine, sistemul financiar este stabil si bancile extind
campurile de credite.
Investitia straina pe piata Bulgariei nu a mai fost atat de masiva si de dinamica. De-a
lungul anilor trecuti, importante companii internationale si-au deschis oficii in Bulgaria,
numind cateva: Solvay, Umocore, Italcemente Group, Liebherr, Kraft, Nestle, American
Standard, Philip Morris, Metro, Lindner, Praktiker si SAP.
INDICATORI GENERALI
Tendintele negative ale dezvoltarii procesului demographic de-a lungul a mai mult de 2
decade au dus la modificari in structura de varsta a populatiei, iar procesul de imbatranire este
tot mai activ:
- varsta medie :
PIB-ul era de 38 008 milione Leva in preturi curente in 2004. PIB-ul in preturile
anului 2003 era 36 460 Leva, ceea ce inseamna cu 5,6 5 mai mult decat 2003. din 1998, ratele
de crestere sunt positive, in 2004 s-a atins cea mai ridicata valoare, 5,6 %. Pentru prima data
PIB in 2002 a deposit nivelul din 1995 o crestere de 4,7% si in 2004 se extinde la 15,5%.
Valoare adaugata bruta in sectorul serviciilor, in 2004 reprezinta 3/5 din totalul valorii
adaugate. Valoarea adaugata realizata in secotrul privat este de 25203 mil Leva (in preturi
curente) in 2004. Valoarea adaugata bruta, formata in sectorul privat in ultimii 7 ani
atinge comparative o crestere pozitiva : 5,6% (1998), 7,7% (1999), 14,3% (2000), 6,6%
(2001), 8,3 % (2002), 6,5% (2003) si 9,2% (2004).
Inflatia in 2004 este 4,0%. Este aproape de cea din 2002, dar mai ridicata cu 0,2
puncte, dar in comparative cu inflatia masurata in 2003 e mai scazuta cu 1,6 puncte.
Incasarile nete din vanzarea bunurilor si serviciilor realizate in 2004 au atins 42 153
milioane de Leva iar cresterea lor reala (in preturile anului 2003) este cu 12,6 % in
comparative cu 2003. Cresterea ratei comertului cu amanuntul cu mancare, bauturi si tigari
este cu 7,1% iar pentru comertul cu produse farmaceutice, cosmetice si articole de toaleta ,
5,7%.
Paine:
Produse de cofetarie:
- se asteapta o crestere a pretului in anii urmatori (aproximativ 70%- 80% din preturile medii
din tarile Uniunii Europene)
Tendintele consumului:
- consumul pe cap de locuitor este in scadere. Este rezultatul partial al dietelor in randul
tinerei generatii
- fabrici de paine: 68
Numar de angajati:
-total: 12000
Conditii de munca:
250-350 Euro/luna
40 ore
- market share stabil la un nivel inalt pentru paine de sandwich. Cresterea productiei de
paine de secara;
Comportamentul consumatorului
Consumul principal de paine proaspata din faina de grau.
Painea din fabricile de paine este cea mai cumparata in supermagazine si lanturi comerciale.
- brutarii: 25%
-cea mai consumata paine provine din fabricile de paine la preturi de craft bakeries.
Aceasta acopera 75% din productia de paine, 40% din produsele de panificatie si 40% din
produsele de cofetarie din tara.
Vanzarile produselor ca pizza congelata, supe deshidratate, mancare uscata, paste si taitei, au
inregistrat o mare crestere in acest sector.
Anul 2004 a fost cel mai bun an al vanzarii produselor ambulate, in preturi curente, ajungand
la o crestere de aproximativ 4% fata de ultimii 3 ani, castigand peste 3,1 miliarde de Leva. In
ciuda faptului ca valoarea curenta creste puternic, piata evolueaza indeajuns cat sa
compenseze inflatia anuala. Piata este in procesul de tranzitie, de transformare si arata o
multime de oportunitati de imbogatire atat in sectoare noi , cat si in subsectoarele dezvoltate
mai putin.
Se asteapta ca trendul ambalarii sa afecteze cea mai mare zona a sectorului produselor de
alimentatie painea neambalata, dar de data aceasta motivul este legislatia si nu fortele
absolute ale pietei. Recente schimbari in legislatie solicita ca toata painea obtinuta prin
mechanism industrial sa fie ambalata de la inceputul anului 2005.
PRINCIPALII CONCURENTI
Produsele sunt prezente atat in magazinele locale, cat si in hipermagazinele marilor companii
de comert existente in Bulgaria, respectiv Sofia.
In urma hotararii legislatiei bulgare, incepand cu anul 2005, ca painea sa fie ambalata,
se doreste promovarea si vanzarea produselor Vel Pitar : panificatie ambalata French
Toast (classic, secara, cu seminte ) ,Panissimo si Vita Rustica, urmand ca dupa evaluarea
vanzarilor sa se ia hotararea comercializarii si celorlalte produse marca Vel Pitar.
Caracteristici:
Gama French Toast raspunde exigentelor celor mai diferite gusturi. Putand fi folosite
intr-o infinitate de combinatii si in ocazii dintre cele mai diferite - la scoala, la serviciu sau la
iarba verde -, produsele gamei French Toast transforma pe oricine intr-un expert al prepararii
sandwich-urilor gustoase.
OBIECTIVE DE MARKETING
mentinerea si imbunatatirea imaginii Vel Pitar ca prima companie
romaneasca producatoare din industria de panificatie pe piata bulgara
MIXUL DE MARKETING
POLITICA DE PRODUS
- se urmareste pozitionarea aceleiasi game de produse Vel Pitar, produse generice, pe o piata
noua, Bulgaria, caracteristicile calitative si cantitive, ale ambalajului ramanand neschimbate.
Produsele lansate vor fi French Toast(toate sortimentele Clasic, Secara, cu
seminte), Panissimo (toate sortimentele) si Vita Rustica (toate sortimentele).
- testarea produselor se face mai intai prin prezenta la cateva expoziitii agro-alimentare, in
urma carora se va observa cererea mai accentuata a unor anumite sortimente, sau incheierea
unor contracte pe termen scurt cu institutii de alimentatie publica (cantine, restaurante, fast
food-uri), care in schimbul unui mic comision vor introduce in circuitul alimentar produse
Vel Pitar.
- din punct de vedere al lansarii produselor , noi pentru piata bulgara, se poate recurge si la
demonstratii practice publice, sau mese rotunde la care vor fi invitati potentiali consumatori
ce fac parte din targetul tinta, continutul dezbaterilor fiind transmis prin mijloacele de
comunicare in masa.
POLITICA DE PRET
- din punct de vedere al pretului in mediul concurential, piata produselor de panificatie din
Bulgaria- Sofia este una polista, in care numarul ofertantilor este mai mic decat numarul
cumparatorilor, si astfel producatorul stabileste pretul pe care il impune sau propune
cumparatorului.
- strategia de pret utilizata este cea de penetrare pe piata, deoarece cererea produsului prezinta
o sensiblitate accentuate in functie de pret, tinandu-se cont ca Bulgaria este o tara saraca;
deoarece exista o competitie acerba pe piata, Vel Pitar angajandu-se cu investitii la care nu
poate renunta inainte de a recuperarea lor, fie si partiala.
- din punct de vedere al distrbutiei se are in vedere cumpararea de autoutilitare care sa asigure
aprovizionarea magazinului Vel Pitar, ce se intentioneaza a fi deschis in Sofia, dar si a
marilor supermarketuri existente in Bulgaria, apoi urmand a se lua hotararea infiintarii unei
fabrici de paine, cu materii prime si retete romanesti, cele din urma sunt rezultatul analizelor
volumului incasarilor din primul an de la lansare.
- consider ca ar fi de bun augur aprovizonarea din punctual de lucru Giurgiu, acesta fiind cel
mai apropiat de magazinul Vel Pitar Sofia, dar mai ales cel mai alaturat Bulgariei.
- vor fi folosite canale fara intermediar (producator consumator) si canale scurte (prezenta
marilor firme de comert cu amanuntul)
POLITICA DE PROMOVARE
- cel mai mare producator de panificatie din Romania activeaza imaginea bucatarului
traditional, aducandu-l intr-un cadru mai apropiat de familie, expunand experienta si
expertiza in industria de profil, alaturi de grija permanenta pentru produse si pentru sanatatea
intregii familii.