Sunteți pe pagina 1din 85

Universitatea OVIDIUS Constanţa Departamentul ID-IFR Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor Forma de învăţământ: ID Anul de studiu : III Semestrul : II Valabil începând cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual pentru Tehnologie Hotelieră şi de Restaurant

Coordonator disciplină: Conf. Univ. dr. IONEL MARIAN

Cuprins

TEHNOLOGIE HOTELIERĂ ŞI DE RESTAURANT

Cuprins

Număr

Titlu

Pagina

unitate

de

învăţare

 

INTRODUCERE

1

1

HOTELĂRIA: ISTORIC ŞI EVOLUŢIE

2

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1

3

1.1. HOTELĂRIA DELIMITĂRI CONCEPTUALE

3

1.2. EVOLUŢIA HOTELĂRIEI: DE LA HAN LA LANŢURI HOTELIERE

4

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 1 RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR.1

8

9

9

2

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE

10

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 2

11

2.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE DELIMITĂRI CONCEPTUALE

11

2.2. TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE

12

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 2 RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

16

17

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 2

17

3

SERVICIILE ŞI PRODUSUL HOTELIER

18

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 3

19

3.1. SERVICIILE HOTELIERE DELIMITĂRI CONCEPTUALE

19

3.2. PRODUSUL HOTELIER PARTE COMPONENTĂ A PRODUSULUI TURISTIC

21

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 3 RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 3

24

25

25

4

PRODUSUL CAZARE ŞI CLIENŢII HOTELULUI

26

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 4

27

4.1.

CAZAREA ŞI CLIENŢII

27

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 4

29

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 4

30

30

5

DEPARTAMENTUL FRONT-OFFICE

31

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 5

32

5.1. IMPACTUL OPERAŢIUNILOR DE FRONT-OFFICE

32

5.2. ACTIVITĂŢILE FRONT-OFFICE

34

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 5

35

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 5

36

36

6

ACTIVITĂŢI DE BAZĂ PRIVIND REZERVAREA

37

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 6

38

II

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Cuprins

7

8

9

10

11

12

6.1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA REZERVĂRII

38

6.2. CĂI ŞI MODALITĂŢI DE REZERVARE

39

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 6

43

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

44

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 6

44

SERVICIUL DE ETAJ

45

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 7

46

7.1.

DEPARTAMENTUL DE HOUSEKEEPING

46

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 7

49

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

50

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 7

50

COMERCIALIZAREA SERVICIILOR HOTELIERE- CONTRACTUL HOTELIER51

52

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 8

8.1. CODUL NAŢIONAL DE PRACTICI BAZA RELAŢIILOR CONTRACTUALE DINTRE HOTELIERI

ŞI AGENŢIILE DE TURISM

52

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 8

56

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

57

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 8

57

COMERCIALIZAREA SERVICIILOR HOTELIERE -MODALITĂŢI DE COMERCIALIZARE

58

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 9

59

9.1.

TEHNICI DE VÂNZARE A SERVICIILOR HOTELIERE

59

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 9

62

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

62

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 9

62

OPERAŢIUNILE DEPARTAMENTULUI HOTELIER DE ALIMENTAŢIE ŞI BĂUTURI

63

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 10

64

10.1.

DEPARTAMENTUL ALIMENTAŢIE ŞI BĂUTURI DIN CADRUL HOTELULUI

64

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 10

67

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

67

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 10

67

ALTE TIPURI DE SERVICII OFERITE CLIENŢILOR ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE

68

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 11

69

11.1.

EVENIMENTE ORGANIZATE ÎN HOTELURI ŞI RESTAURANTE

69

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 11

71

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

71

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 11

71

TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCŢIUNI DE ALIMENTAŢIE

72

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 12

73

12.1.RESTAURANTUL NOŢIUNI GENERALE

73

12.2. TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCŢIUNI DE ALIMENTAŢIE DESTINATE

SERVIRII TURIŞTILOR

74

III

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Cuprins

LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 12

79

RĂSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE

80

BIBLIOGRAFIE UNITATE DE ÎNVĂŢARE NR. 12

80

BIBLIOGRAFIE

81

IV

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Introducere

TEHNOLOGIE HOTELIERĂ ŞI DE RESTAURANT

INTRODUCERE

TEHNOLOGIE HOTELIER Ă Ş I DE RESTAURANT INTRODUCERE Stimate student, Cursul de “Tehnologie hotelier ă ş

Stimate student,

Cursul de “Tehnologie hotelieră şi de restaurant” vine să-ţi întregească pregătirea de specialitate în domeniul turismului, astfel încât cunoştinţele pe care le-ai asimilat la cursul „Tehnica operaţiunilor de turism”, din semestrul I, constituie punctul de plecare în parcurgerea acestui curs.

Industria hotelieră constituie un sector foarte important al industriei turistice. De aceea, prin parcurgerea acestui curs, vei pătrunde în lumea mirifică a hotelăriei şi vei dobândi cunoştinţe despre apariţia hotelului, despre tipurile de structuri de primire turistice şi de restauraţie, despre produsul hotelier, rezervare, cazare, comercializare şi alte operaţiuni hoteliere.

Sper că vei efectua o „călătorie” interesantă prin parcurgerea informaţiilor prezentate în unităţile de învăţare din acest curs şi vei beneficia de acestea când vei avea fie calitatea de specialist, fie calitatea de…TURIST.

Spor la învăţat şi succes!

1

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

Unitatea de învăţare Nr. 1

HOTELĂRIA: ISTORIC ŞI EVOLUŢIE

Cuprins

Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.1

3

1.1. Hotelăria - delimitări conceptuale ……………………………………………

3

1.2. Evoluţia hotelăriei: de la han la lanţuri hoteliere ……………………………

4

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1…………………………………….

8

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare………………

9

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 ……………………………………………

9

înv ăţ are Nr. 1 …………………………………………… 9 2 Tehnologie hotelier ă ş i de restaurant

2

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

obiective ale unit ăţ ii de înv ăţ are Nr. 1 sunt:  În ţ elegerea

Înţelegerea noţiunilor legate de industria hotelieră

Familiarizarea terminologia utilizată în sectorul ospitalităţii

Recunoaşterea legăturilor existente între diferitele sectoare ale industriei turistice

1.1. Hotelăria – delimitări conceptuale

Cuvinte

Industria hotelieră, hotel, hotelier

cheie

 

Pentru înţelegerea operaţiunilor tehnologice care se desfăşoară într-un hotel trebuie să avem în vedere anumiţi termeni cu care se operează în acest sector al industriei turistice, şi anume:

Terminologia

Industria turistică reprezintă totalitatea activităţilor economice desfăşurate de firmele sectorului de stat sau privat, care colaborează

utilizată

pentru furnizarea produsului turistic. În funcţie de elementele componente ale produsului turistic, ea se divide în: industria călătoriilor, industria hotelieră, industria de alimentaţie şi industria de loisir 1 .

Industria hotelieră se referă la activitatea hotelieră în ansamblu 2 . Alături de cea de alimentaţie reprezintă un sector al industriei turistice care cuprinde totalitatea unităţilor de cazare hoteliere şi de alimentaţie, cunoscute sub diverse denumiri 3 şi anume cea de hotelărie şi de restauraţie.

Industria ospitalităţii este definită ca o serie de activităţi comerciale care asigură cazarea şi/sau servicii de alimentaţie persoanelor care sunt departe de casă 4 .

Hotelul care reprezintă o construcţie unde călătorii pot închiria o cameră pentru o noapte, pot servi masa în restaurant sau pot servi băuturi 5 la bar. Deasemenea poate fi definit ca o unitate amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care , temporar, pune la dispoziţia turiştilor, prin recepţie, camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător. Hotelul dispune de spaţii de alimentaţie şi asigură prestarea altor servicii specifice 6 .

Hotelierul reprezintă acea persoană care este proprietarul sau managerul unui hotel 7 .

1 Stăncioiu F. S. – Dicţionar de terminologie turistică, Ed Economica, Bucureşti, 1999, p.108

2 Stănciulescu G, Lupu N., Ţigu G. – Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Ed All, 1998, p.

104

3 Stăncioiu F. S. – Dicţionar de terminologie turistică, Ed Economica, Bucureşti, 1999, p.108

4 Baker S., Bradley P., Huyton J. – Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului, Ed All Beck, 2000, p. 2

5 Dictionary of Hotels, Tourism and catering management, Peter Collin Publishing, 1999, p.123

6 Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G., Ţiţan E., Stăncioiu F. – Lexicon de termeni turistici, Ed Oscar Print, 2002,

p.96

7 Dictionary of Hotels, Tourism and catering management, p.123; The Concise Oxford Dictionary, Tenth Edition, Oxford university Press, 1999, p. 688.

3

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

Hotel ă ria: istoric ş i evolu ţ ie Test de autoevaluare 1.1. Care este rela

Test de autoevaluare 1.1. Care este relaţia dintre industria hotelieră şi industria turismului?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 9.

1.2. Evoluţia hotelăriei: de la han la lanţuri hoteliere

Cuvinte

Han, hotel, lanţ hotelier

cheie

Hanurile

În civilizaţiile antice apar primele preocupări pentru găzduirea călătorilor, ospitalitatea fiind considerată sacră 8 . Hanurile şi cârciumile joacă un rol important in istorie, ca una din supapele de siguranţă ale societăţii. Prin furnizarea de preparate culinare, băutură şi un loc de dormit, acestea ofereau un răgaz, plăceri culinare şi de odihnă, un sanctuar pentru cei obosiţi şi motiv de desfătare pentru cei plictisiţi si frustraţi. Hangiul / carciumarul din Grecia Antica, la fel ca şi omologul său din vremurile moderne, oferea mâncare, băutură şi uneori un loc de cazare. Dintr-un motiv foarte practic, cârciuma din antichitate era situată în preajma templelor. După ce erau sacrificate în cadrul unui ritual religios, animalele erau duse la cârciumă şi pregătite pentru servit. Fiecare oaspete stătea întins pe o canapea cu o pernă sub braţul stâng. Muzicieni, de obicei fete tinere, îşi exersau talentele pe durata mesei. Unele cârciumi aveau o mică scenă în scopul unui divertisment teatral. Odată masa încheiată, obiceiul atenian era să se aducă trei omagii: unul către zei, unul pentru eroii decedaţi şi altul către Zeus. Coroane de flori şi, în unele ocazii, parfumuri erau înmânate oaspeţilor. Apoi începea băutul. Unele cârciumi deţineau camere speciale unde persoanele ce venerau zeiţa Afrodita se puteau retrage.

Predecesorul din antichitate al hanului pentru diligenţe şi, mai târziu, al motelului, a fost hanul pentru caravane, ce deservea caravanele şi alţi călători încă din secolul 5 I.C. fiecare aflat cam la o zi distanţă unul de celălalt, acestea erau împrăştiate pe întreg teritoriul de astăzi al Turciei, Iranului, Afganistanului şi Indiei de Nord. O astfel de locaţie cuprindea o curte închisă pentru animale şi camere simple pentru călători. De la Istanbulul zilelor noastre şi până în Agra din India Nordică (oraşul de reşedinţă al Taj Mahal), călătorul găsea un loc de odihnă şi de protecţie împotriva bandiţilor. În unele cazuri, camerele puteau fi închiriate pe o perioada mai lungă pentru o anumiăa taxa. Turcii Seljuk, cei ce au construit majoritatea acestor locaţii pentru caravane, erau de orientare socială. Fiecare călător, de orice naţionalitate sau religie avea dreptul la trei zile cazare cu mâncare, îngrijire medicală şi, pentru cei

8 Stănciulescu D., Cristea A.A., Acatrinei C.M., Râjniţă M. – Tehnologie hotelieră, Front office, Gemma Print, Bucureşti, 2002, p.9

4

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

săraci, noi încalţări, toate acestea pe cheltuiala statului. Peste o suta de astfel de locuri se găsesc încă intacte pe teritoriul Turciei, dar nu mai sunt folosite în prezent.

Hanurile şi

tavernele

Până la momentul în care Roma cucereşte lumea aşa cum era aceasta cunoscută pe atunci, hanurile şi tavernele erau deja locaţii bine stabilite. Un fragment dintr-o harta militară a Imperiului Roman ce datează de pe vremea Imparatului Teodosius ce Mare (347-395 D.C.) este folosit ca un fel de ghid pentru locurile de cazare din acele vremuri. Simblorile de pe hartă indică tipul de cazare oferit de fiecare loc în parte. O imagine fidelă a modului în care arătau poate fi văzută în Pompeii şi Herculaneum, mici oraşele-staţiune antice de origine romană din sudul Italiei ce au avut ghinionul să se afle în apropierea Muntelui Vezuviu. În anul 79 D.C. muntele a erupt asemenea unui vulcan. Cenuşă, lavă şi noroi fierbinte au înăbuşit aceste oraşe, ucigând toţi locuitorii. Turistul de astăzi se poate plimba prin Pompeii şi vizita diversele locaţii păstrate. Caupona şi Hospiteum erau hanuri sau hoteluri ce ofereau cazare şi, în unele cazuri, un meniu de bază compus din vin, pâine şi carne. Sunt păstrate cam în aceeaşi stare iniţială, chiar şi inscriptia „Serena hates Isadore” de pe unul din zidurile oraşului. Reputaţiile administratorilor acestor locaţii, hangii sau caupones, erau chiar mai proaste decât cele ale cârciumarilor. Toţi erau în mod frecvent acuzaţi de afaceri frauduloase sau imorale, iar femeile caupones în mod ocazional aveau o reputaţie de vrejitoare. Aproape fiecare cartier de case aveau propriul bar. Numai în Pompeii , un oraş relativ mic în vremurile acelea, se pot identifica 118 baruri sau baruri hoteliere. Asa-numitele thermopolium, barurile ce ofereau gustări în acele vremuri, comercializau de la vin până la băuturi calde şi mâncare din spatele unei tejghele aflate cu faţa spre strada. Castroane de lut erau aşezate pe o tejghea de marmura şi conţineau gustări precum măsline, legume uscate, şi probabil aperitive condimentate. Unele tejghele erau echipate cu un mic cuptor ce încălzea apa pentru caldum, o băutură caldă făcută din vin şi apă clocotită. Aceste thermopolium aveau o camera în spatele tejghelei ce folosea drept zonă de servit masa. Taberna, predecesoarea barului din timpurile moderne, putea de asemenea să comercializeze mâncare şi să ofere servicii precum jocuri de noroc sau prostituţie.

putea de asemenea s ă comercializeze mâncare ş i s ă ofere servicii precum jo curi

Primele versiuni a ceea ce numim azi hotel sau han sunt menţionate încă de la începuturile istorice. „Hanurile” erau prezente de-o parte şi de alta a drumurilor romane ce duceau către străvechea Britanie, şi, mai târziu, în Evul Mediu, ospitalitatea era asigurată de mănăstiri, care le puneau la dispoziţie călătorilor, camere separate. Până în 1604, hanurile trebuie să fi fost foarte importante pentru comunităţile acelei vremi, pentru că în Anglia a fost emis un act care stipula : „străvechea, adevărata şi corecta folosire a hanurilor, cârciumilor şi a birturilor este destinată pentru primirea, odihna şi găzduirea drumeţilor care călătoresc din loc în loc şi nu pentru ospătarea şi adăpostirea oamenilor trândavi si obsceni care vor să îşi consume banii şi timpul într-o maniera lascivă şi într-o stare de beţie”.

5

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

Cei dintâi oaspeţi împărţeau locuinţa cu străini şi impuneau adesea propriul tarif de plată. Şi pentru că majoritatea oaspeţilor veneau pe jos, călare sau cu trăsura, nu era necesar un număr mare de camere. Deţinătorii hanurilor, situate de-a lungul celor mai circulate rute, erau deseori doar proprietari de case cu spaţiu în plus şi care erau dispuşi să ofere servicii de cazare şi mâncare.

Chiar daca cuvântul „han” a fost folosit încă din anii 1400, cuvântul „hotel”, care a apărut prima dată la Londra, la mijlocul anilor 1700, derivă din francezul „ostel”. Acest termen caracterizează facilităţile din Europa şi America ce puteau adăposti şi hrăni călători, la început putând fi cel mai bine întâlnite în vile ce ofereau diferite servicii.

Apariţia

Cu toate acestea, rădăcinile industriei moderne ajung doar până la începuturile anilor 1900. De exemplu, în 1919, Conrad Hilton, în drumul său spre a

lanţurilor

cumpăra o bancă, a achiziţionat hotelul Mobley din Cisco, Texas, pentru că

hoteliere

era singura modalitate prin care putea găsi un loc unde să doarmă. Hotelul, desigur, a devenit primul din lanţul internaţional, şi numele de Hilton a devenit practic sinonim cu cuvântul „hotel”.

În anii 1930 şi 1940, industria locurilor de cazare s-a dezvoltat în lanţuri naţionale, mai ales prin achiziţionarea de proprietăţi vechi din principalele oraşe. Nu s-au realizat multe construcţii în acei ani, din cauza Marii Crize şi a celui de-al doilea Război Mondial. Expansiunea a trebuit să aştepte încetarea războiului, venirea expansiunii clasei de mijloc, dezvoltarea de noi comunitaţi suburbane, îmbunătăţiri tehnologice care au deschis călătoriile cu avionul pentru publicul general, şi construcţia sistemului de autostrăzi interstatale din fonduri federale, ce a luat naştere prin Actul Autostrazii Interstatale din 1956.

Hotelul

„Hotel Proprieetors Act” din 1956 dă o definiţie clară a unui hotel 9 : hotelul reprezintă un stabiliment pus la dispoziţie de către proprietar spre a oferi preparate culinare, băuturi şi, dacă este necesar, spaţii pentru dormit, fără vreun contract special, oricărui călător care se prezintă şi care vrea să plătească o sumă adecvată pentru serviciile şi facilităţile oferite şi care se află

reprezintă

într-o stare corespunzătoare pentru a fi primit. De aceea, deşi sunt şi alte instituţii care asigură cazarea (cămine studenţeşti, spitale, case particulare sau închisori), acestea nu corespund definiţiei hotelului, deoarece nu satisfac nevoile specifice călătorilor.

Noile şosele au fost construite exact la timp, pentru a oferi traficului hoteluri pe marginea străzii, moteluri, ce au început să apară pe tot teritoriul ţării. Omul căruia i se datorează popularizarea versiunii pentru familie a motelurilor, prin includerea în preţul fiecărei camere primirea unor facilităţi, precum piscine, parcare gratuită, televizoare şi aer condiţionat, a fost Kemmons Wilson, un întreprinzator din Memphis. Wilson a construit primul Holiday Inn în 1952 şi în curând a putut să işi extindă conceptul în toată ţara, apeland la francize. La scurt timp după aceea, lanţuri hoteliere ca Howard Johnson, Hyatt, Marriott, Radisson şi Ramada au fost realizate similar.

9 Baker S., Bradley P., Huyton J. – Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului, Ed All Beck, 2000, p.7

6

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

În anii 1960 şi 1970, majoritatea lanţurilor hoteliere erau stabilite pe teritoriul SUA, iar atenţia lor s-a îndreptat către pieţele de peste ocean, unde condiţiile de expansiune păreau coapte. Lărgirea bazei de clienţi ai liniilor aeriene, ce a apărut ca un răspuns la scăderea preţurilor şi introducerea de avioane cu reacţie şi cu corpul mai lat, ca Boeing 747, a făcut această expansiune posibilă.

Definirea

Majoritatea unităţilor de cazare aparţin unei categorii numită lanţ hotelier, care poate să difere în funcţie de natura afiliaţiei: franciză, proprietar de

lanţurilor

lanţuri, manager de lanţuri hoteliere.

hoteliere

Lanţurile hoteliere voluntare reprezintă o uniune benevolă de hotelieri independenţi, care oferind un produs hotelier relativ omogen din punct de vedere al confortului şi al serviciului, deşi diferenţiat din punct de vedere al arhitecturii şi al amenajării, promovează şi dezvoltă o marcă unică 10 . Nefiind concepute de la bun început pentru a respecta norme prestabilite, aceste hoteluri nu trebuie să respecte anumite criterii pentru a merita numele lanţului respectiv, domeniul de colaborare diferind de la caz la caz: campanii publicitare(lanţurile voluntare mai sunt denumite şi lanţuri de publicitate), reprezentarea la târguri specializate, centrale de rezervare 11 .

Lanţurile hoteliere reprezintă un ansamblu de unităţi operaţionale (hoteluri), care se adresează unui segment de clientelă determinat, sub aceeaşi marcă şi în cadrul unei logistici comerciale comune. Lanţurile hoteliere integrate oferă un produs coerent şi omogen, sub direcţia unui stat major unic, care planifică extinderea lanţului, politica de înfiinţare de noi hoteluri, structura organizatorică, angajarea personalului, pregătirea profesională şi asigură un sistem comun de gestiune 12 .

ă ş i asigur ă un sistem comun de gestiune 1 2 . Test de autoevaluare

Test de autoevaluare 1.2. 1.Când apar primele preocupări pentru găzduirea clienţilor?

2.Cum este definit hotelul conform „Hotel Proprieetors Act” din 1956?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 9.

10 Lupu N. – Hotelul –Economie şi management, Ed. All Beck, 1999, p. 92

11 Ene C. – Cartea ospitalităţii, Ed THR-CG, 2004, p.28

12 Lupu N. – Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Ed. Economica, 2003,p.169

7

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

În loc de rezumat

Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 1. Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început. Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 1

Lucrare de verificare unitate de înv ăţ are nr. 1 Având în vedere no ţ iunile

Având în vedere noţiunile teoretice din această unitate de învăţare, alegeti răspunsul (răspunsurile) corecte:

1.Industria turistică include:

a) industria hotelieră şi de alimentaţie

b) industria călătoriilor

c) industria de loisir

2.Industria hotelieră:

a) se referă la activitatea hotelieră în ansamblu

b) alături de alimentaţie reprezintă un sector al industriei călătoriilor

c) mai poate fi denumită şi hotelărie

3.Predecesorul din antichitate al hanului pentru diligenţe a fost:

a) motelul

b) hanul pentru caravane

c) hotelul

4.În Evul Mediu, ospitalitatea era asigurată de:

a) lanţuri hoteliere

b) mănăstiri

c) nave de croayieră

5.Conform Conform „Hotel Proprieetors Act” din 1956 hotelul reprezintă:

a) un stabiliment pus la dispoziţie de către proprietar spre a oferi

preparate culinare, băuturi şi, dacă este necesar, spaţii pentru dormit, fără vreun contract special, oricărui călător care se prezintă şi care vrea să plătească o sumă adecvată pentru serviciile şi facilităţile oferite şi care se află într-o stare corespunzătoare pentru a fi primit.

b) Este orice instituţie care asigură cazarea

c) Este un stabiliment care oferă numai hrană

6.Lanţurile hoteliere:

a) pot fi voluntare

b) integrate

c) vizează un ansamblu de unităţi operaţionale (hoteluri), care se adresează unui segment de clientelă determinat, sub aceeaşi marcă şi în cadrul unei logistici comerciale comune

Răspunsuri corecte:

8

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Hotelăria: istoric şi evoluţie

Răspunsurile testelor de autoevaluare

ş i evolu ţ ie R ă spunsurile testelor de autoevaluare R ă spuns 1.1 Între

Răspuns 1.1 Între industria hotelieră şi industria turistică există o relaţie ca de la parte la întreg. Astfel industria hotelieră se referă la activitatea hotelieră al alături de cea de alimentaţie reprezintă un sector al industriei turistice care cuprinde totalitatea unităţilor de cazare hoteliere şi de alimentaţie, cunoscute sub diverse denumiri şi anume cea de hotelărie şi de restauraţie. Industria turistică mai are în componenţă şi industria călătoriilor şi cea de loisir. Trebuie avut în vedere şi faptul că industria hotelieră face parte din industria ospitalităţii, acesta fiind un segment foarte important al industriei turistice.

Răspuns 1.2. 1.Primele preocupări pentru găzduirea călătorilor apar în civilizaţiile antice ospitalitatea fiind considerată sacră, hanurile şi cârciumile jucând un rol important in istorie, ca una din supapele de siguranţă ale societăţii. 2. Conform „Hotel Proprieetors Act” din 1956 hotelul reprezintă un stabiliment pus la dispoziţie de către proprietar spre a oferi preparate culinare, băuturi şi, dacă este necesar, spaţii pentru dormit, fără vreun contract special, oricărui călător care se prezintă şi care vrea să plătească o sumă adecvată pentru serviciile şi facilităţile oferite şi care se află într-o stare corespunzătoare pentru a fi primit.

Bibliografie unitate de învăţare nr.1

a fi primit. Bibliografie unitate de înv ăţ are nr.1 St ă ncioiu F.S.– Dic ţ

Stăncioiu F.S.– Dicţionar de terminologie turistică, Ed Economica, Bucureşti,

1999

Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G. – Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Ed All, 1998 Stăncioiu F. S.– Dicţionar de terminologie turistică, Ed Economica, Bucureşti, 1999 Baker S., Bradley P., Huyton J. – Principiile operaţiunilor de la recepţia

hotelului, Ed All Beck, 2000 Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G., Ţiţan E., Stăncioiu F. – Lexicon de termeni turistici, Ed Oscar Print, 2002 Stănciulescu D., Cristea A.A., Acatrinei C.M., Râjniţă M.– Tehnologie hotelieră, Front office, Gemma Print, Bucureşti, 2002 Lupu N. – Hotelul –Economie şi management, Ed. All Beck, 1999 Ene C. – Cartea ospitalităţii, Ed THR-CG, 2004, p.28 Lupu N. – Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Ed. Economica, 2003, *** Dictionary of Hotels, Tourism and catering management, Peter Collin Publishing, 1999 *** The Concise Oxford Dictionary, Tenth Edition, Oxford University Press,

1999

9

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

Unitatea de învăţare Nr. 2

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE

Cuprins

Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.2

11

2.1.Structurile de primire turistice – delimitări conceptuale………………………

11

2.2. Tipuri de structuri de primire turistice………………………………………

12

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2……………………………………

16

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare……………….

17

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2 …………………………………………….

17

ăţ are Nr. 2 ……………………………………………. 17 10 Tehnologie hotelier ă ş i de restaurant

10

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:

obiective ale unit ăţ ii de înv ăţ are Nr. 2 sunt:  În ţ elegerea

Înţelegerea conceptelor cu care se operează în structurile turistice

Recunoaşterea principalelor tipuri de structuri turistice de primire

Însuşirea caracteristicilor structurilor turistice de primire

2.1. Structurile de primire turistice – delimitări conceptuale

Cuvinte

Structuri turistice, primire, cazare

cheie

Definire

Structura de primire turistică reprezintă acea unitate operaţională destinată servirii turiştilor 13 .

Scop

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii 14 .

Prin operator economic se înţelege persoana fizică autorizată, asociaţia familială, întreprinderea individuală sau familială, societatea comercială sau altă persoană juridică care desfăşoară activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică prin intermediul unei structuri de primire turistice.

Certificatul

În vederea obţinerii certificatului de clasificare operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut:

de clasificare

a)cerere de eliberare a certificatului de clasificare

b) declaraţia pe propria răspundere

c) copia certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comerţului, din

care să rezulte punctul de lucru pentru structura de primire turistică respectivă

şi codul CAEN corespunzător activităţii desfăşurate;

d) copia certificatului de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului;

e) copia autorizaţiei de funcţionare, în cazul persoanelor fizice autorizate şi a

întreprinderilor individuale şi familiale, conform Ordonanţei Guvernului nr.44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale;

f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii

g)fişa privind clasificarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie;

h)avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul construcţiilor noi;

1) copia brevetului de turism al persoanei care conduce structura de primire

turistică şi copia contractului individual de muncă, înregistrat conform prevederilor legale, dacă este cazul; Operatorii economici au obligaţia să respecte, pe toată perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice, condiţiile şi criteriile de clasificare.

13 Stănciulescu G, Lupu N, Ţigu G, Ţipan E, Stăncioiu F – Lexicon de termini turistici, Ed. Oscar Print, 2002,

p.169

14 MOR nr 379/19.V.2008

11

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

În cazul retragerii certificatului de clasificare, operatorul economic nu mai poate desfăşura în condiţii de legalitate activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică.

În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării astfel încât nu se mai asigură categoria de clasificare acordată, operatorul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor. În acelaşi termen este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea şi/sau în administrarea altui operator economic.

Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. Operatorul economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia. În termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii operatorului economic, se va proceda la verificarea structurii de primire turistice în cauză şi se va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă. În caz contrar structura de primire turistică va fi clasificată la o categorie inferioară. Dacă nu sunt îndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare, structura de primire turistică nu va mai fi clasificată şi prin urmare nu va mai putea să desfăşoare activitate de turism.

nu va mai putea s ă desf ăş oare activitate de turism. Test de autoevaluare 2.1.

Test de autoevaluare 2.1.

1.Ce reprezintă structurile de primire turistice?

2.Care este scopul clasificării structurilor de primire turistice şi prin ce este reflectată această clasificare?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 17.

2.2. Tipuri de structuri de primire turistice

Cuvinte

cheie

Spaţii de cazare, primire turistică

În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:

Tipuri de

structuri de

primire

turistice

hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

moteluri de 3, 2, 1 stele;.

hosteluri de 3 , 2 si 1 stele

vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

12

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;

cabane turistice de 3, 2, 1 stele;

campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsuţe tip camping, de

4, 3, 2, 1 stele

pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;

apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;

structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Structura

spaţiilor de

cazare

În cadrul acestor tipuri poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare:

- cameră cu pat individual, respectiv un loc reprezentând spaţiul destinat

folosirii de către o singură persoană. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

- cameră cu pat matrimonial, respectiv unul sau două locuri reprezentând

spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane. Lăţimea patului

matrimonial va fi de minimum 140 cm;

- cameră cu pat dublu, respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat

folosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm;

- cameră cu două paturi individuale, respectiv două locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane;

- cameră cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către trei persoane.

- cameră cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentând spaţiul destinat folosirii de către patru persoane.

- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr locuri;.

- suita – ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar;

Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţi componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care a fost încadrată majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia.

Definirea

structurilor

de primire

turistice în

funcţie de

specific

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţie turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de hol de primire (recepţie) şi de spaţii de alimentaţie în incintă.

Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora.

Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti, precum şi pentru parcare în siguranţă a mijloacelor de transport.

13

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spaţii amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ edusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni turistice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.

Bungalow-urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite şi din zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente situate în staţiuni turistice sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire turistice. Asigură cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază, după caz. Funcţionează, de regulă, cu activitate sezonieră. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţi.

Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând dintr-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti. Se pot organiza şi spaţii special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turiştilor.

Navele maritime şi fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, utilizate pentru cazarea turiştilor pe durata călătoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate în porturi, se clasifică pe stele (de la 1 la 5) în funcţie de calitatea dotărilor şi a serviciilor pe care le oferă. Criteriile de clasificare pentru hoteluri se aplică în mod corespunzător şi în cazul navelor, cu mici particularităţi.

Căsuţele tip camping amplasate pe lângă alte unităţi de cazare sau de

alimentaţie publică, ca spaţii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în construcţie închisă cuprinzând:

- un lavoar la 30 de locuri;

- o cabină duş la 50 de locuri;

- o cabină WC la 30 de locuri.

Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalowuri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de

14

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). Amplasamentul trebuie să asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) şi de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea şi sănătatea turiştilor. Mărimea satului de vacanţă, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului şi mediului înconjurător. Toate satele de vacanţă vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat şi controlat. La unităţile de 3 stele vegetaţia trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianţă agreabilă. Suprafaţa spaţiilor verzi şi a celor destinate pentru agrement şi odihnă reprezintă minimum 25% din suprafaţa totală a satului de vacanţă. Dotarea cu echipamente, mobilier, obiecte de inventar şi elemente constructive şi funcţionale a structurilor de primire turistice din incinta satului de vacanţă se realizează ţinându-se seama de amplasamentul şi de perioada de funcţionare a acestora (permanente sau sezoniere). Majoritatea vilelor şi a bungalowurilor din satele de vacanţă de 3 stele trebuie să fie încadrate cel puţin la această categorie.

Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe şi/sau bungalowuri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto. Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor şi/sau a rulotelor.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 20 de camere, totalizând maxim 60 de locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti, sau meşteşugăreşti.

ăţ i gospod ă re ş ti, sau me ş te ş ug ă re ş

Test de autoevaluare 2.2. 1.Care este deosebirea dintre camera cu pat matrimonial şi cea cu pat dublu?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 17.

15

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

In loc de rezumat

Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 2. Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început. Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr. 2 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 2

Lucrare de verificare unitate de înv ăţ are nr. 2 Având în vedere no ţ iunile

Având în vedere noţiunile asimilate în această unitate de învăţare alegeţi răspunsul corect (răspunsurile corecte):

1.Clasificarea structurilor de primire turistice are drept scop:

a) protecţia turiştilor

b) structurarea acestora în funcţie de numărul de turişti cazaţi

c) structurarea acestora în funcţie de veniturile obţinute

2.Clasificarea structurilor de primire turistice se dovedeşte:

a) cu ajutorul Brevetului de turism

b) prin deţinerea Certificatului de clasificare

c) prin deţinerea Licenţei de turism

3.Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) operatorii economici au obligaţia să respecte, pe toată perioada de

funcţionare a structurilor de primire turistice, condiţiile şi criteriile de clasificare

b) în cazul retragerii certificatului de clasificare, operatorul economic poate desfăşura în condiţii de legalitate activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică

c) modificarea condiţiilor de clasificare îl obligă pe hotelier la solicitarea unei noi clasificări

4.Lăţimea patului matrimonial este de:

a) minim 90 de cm

b) minim 140 de cm

c) minim 160 de cm

5. Hotelul:

a) hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţie turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de hol de primire (recepţie) şi de spaţii de alimentaţie în incintă

b) este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti,

precum şi pentru parcare în siguranţă a mijloacelor de transport

c) este o structură de primire turistică de capacitate redusă, realizată, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare, fiind amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente situate în staţiuni turistice sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de primire turistice şi asigurând cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază, după caz.

Răspunsuri corecte:

16

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Structurile de primire turistice

Răspunsurile testelor de autoevaluare

primire turistice R ă spunsurile testelor de autoevaluare R ă spuns 2.1 1.Structurile de prim ire

Răspuns 2.1 1.Structurile de primire turistice reprezintă acele unităţi operaţionale destinate servirii turiştilor. 2. Scopul clasificării structurilor de primire turistice este prioritar protecţia turiştilor, clasificarea constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii. Unităţile care sunt clasificate primesc un certificat de clasificare. Răspuns 2.2 Diferenţa dintre camera cu pat matrimonial şi cea cu pat dublu o constituie spaţiul destinat folosirii (camera cu pat matrimonial, este dotată cu pat care are o lăţime minimă de 140 de cm, fiind destinat folosirii de către una sau două persoane în timp ce camera cu pat dublu , este dotată cu pat care are o lăţime minimă de 160 de cm, fiind destinat folosirii de către două persoane)

Bibliografie unitate de învăţare nr. 2

ă persoane) Bibliografie unitate de înv ăţ are nr. 2 St ă nciulescu G, Lupu N,

Stănciulescu G, Lupu N, Ţigu G, Ţipan E, Stăncioiu F – Lexicon de termini turistici, Ed. Oscar Print, 2002 Lupu N. – Hotelul – Economie şi management, Ed All Beck, Bucureşti, 1999 *** MOR nr 379/19.V.2008

17

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Serviciile şi produsul hotelier

Unitatea de învăţare Nr. 3

SERVICIILE ŞI PRODUSUL HOTELIER

Cuprins

Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.3

19

3.1. Serviciile hoteliere – delimitări conceptuale …………………………………

19

3.2. Produsul hotelier –parte componentă a produsului turistic …………………

21

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3……………………………………

24

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare……………….

25

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3 …………………………………………….

25

ăţ are Nr. 3 ……………………………………………. 25 18 Tehnologie hotelier ă ş i de restaurant

18

Tehnologie hotelieră şi de restaurant

Serviciile şi produsul hotelier

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3