Sunteți pe pagina 1din 23

- ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FAC.

ECONOMIA AGROALIMETARA SI A MEDIULUI

Cuprins

1. Rolul i importana IMM-urilor 1.1 Definirea intreprinderilor mici si mijlocii 1.2 Importana economic si social a IMM 1.3 Perspectivele IMM-urilor 1.4 Procesul de reform i dezvoltare a IMM-urilor 2. Descrierea general a spaiului rural 3. Structura economiei rurale 4. Dezvoltarea rural durabil 5. Conceptul de proces de producie si de munc in unitile industriei rurale 6. Fonduri structurale pentru micro-intreprinderi 7. Bibliografie

1. Rolul i importana IMM-urilor


1.1 Definirea nterprinderilor mici i mijlocii n ultimul deceniu s-a nregistrat o dezvoltare important a micilor afaceri care au luat amploare n statele din S-E Asiei. Ca urmare a dezvoltrii acestui sector a crescut prosperitatea, creterea nivelului de trai i o dezvoltare important att a acestor state ct i a celor industrializate. P. Drucker spunea c micile afaceri reprezint catalizatorul principal al creterii economice. Aceste mici afaceri contribuie n bun msur la realizarea unor obiective fundamentale ale oricrei economii naionale. IMM-urile joac un rol nsemnat n economie din urmtoarele motive: - Supleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic; - ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relativ uor ntr-o reea industrial regional, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea omajului i creterea nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc; - Dimensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei excesive i la evitarea dezumanizrii; - IMM-urile formeaz la nivelul individual un ansamblu mult mai uor de controlat/condus. Nu exist o definiie unanim recunoscut a IMM-urilor. Pentru a fi considerat mic/mijlocie o afacere trebuie s ndeplineasc anumite condiii. Definirea IMM-urilor, are n vedere urmtoarele aspecte:

dimensiunea afacerii: cifra de afaceri, capital social, numrul de personal, profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numrului de personal).

unitatea de conducere: Confederaia general a ntreprinderilor mici i mijlocii (Confederation General PME) afirm c IMM este o ntreprindere stpnit i condus de 1 persoan. Statisticile arat c 45% au fost create i conduse de una i aceiai persoan. Definiia IMM-urilor: sunt organisme cu vocaie industrial sau

comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate. n aprecierea mrimii unei ntreprinderi se au n vedere criterii cantitative i calitative:
-

cantitative: volumul vnzrilor, numrul salariailor, profit calitative: la atingerea unui anumit nivel al productivitii muncii, atingerea unui anumit grad al unitii n mediul economic, la atingerea unui anumit nivel de comportament. n SUA ntreprinderile sunt considerate mici i mijlocii dac numrul

proprietarilor (persoanelor) este ntre 1-20; au o localizare geografic bine determinat, managementul este independent, separat de proprietar, iar cifrele de afaceri se nvrt n jurul a ctorva milioane de dolari. n UE criteriul principal este cel al numrului de salariai clasificat pe 3 categorii: - micro-ntreprindere: 1-9 salariai - ntreprinderi mici: 10-99 salariai - ntreprinderi mijlocii: 100-499 salariai. Romnia a preluat parial acest criteriu de clasificare: - micro-ntreprindere: 1-9 salariai - ntreprinderi mici: 10-49 salariai - ntreprinderi mijlocii: 50-249 salariai.
4

Cadrul legal de funcionare a IMM-urilor este asigurat prin Legea 133/1999 privind stimularea ntreprinztorilor privai pentru nfiinarea i dezvoltarea IMM-urilor. IMM-urile i desfoar activitatea n sfera: produciei de bunuri materiale i servicii. Aceste ntreprinderi pot nfiinate n orice domeniu de activitate, n general servicii, construcii generale, comer cu amnuntul sau ridicata. n servicii ele ofer servicii specializate cu un pronunat caracter tehnic (exemplu: saloane de coafur i cosmetic, atelier de reparaii a nclmintelor, spltorii etc.). Aceste servicii pot fi oferite att consumatorilor individuali ct i ntreprinderilor. n comerul cu amnuntul IMM-urile ofer mrfuri spre vnzare direct consumatorilor i ele se pot clasifica n: lanuri de magazine sau uniti independente. n comerul cu ridicata sunt de regul intermediari ntre producie i comerul cu amnuntul. De regul n construcii i industria prelucrtoare exist puine IMM-uri datorit costurilor ridicate i datorit ciclurilor de producie relativ lungi. Organizarea intern a IMM-urilor este influenat n mod fundamental de dou aspecte:
a) n 80% din cazuri conducerea este asigurat de proprietar ceea ce mpiedic

ntr-o anumit msur apariia i manifestarea disocierii de autoritate. b) Salariaii sunt slab sau puin sindicalizai ceea ce contribuie la formarea unor relaii privilegiate ntre salariai i proprietari. Aceast relaie este influenat de personalitatea conductorului. Organizarea i structura IMM-urilor depind de interaciunea dintre ntreprindere i familia proprietarului, apare necesitatea obiectiv de a gestiona cu mare grij aceast interaciune. Aceast situaie indic mai multe probleme:
-

meninerea concentrat (eficace) a puterii la nivelul fiecrei generaii.


5

succesiunea i transpunerea (transmiterea) puterii. gestionarea unei politici de personal care s permit coexistena relaiilor familiale i nefamiliale.

- compatibilitatea evoluiei ntreprinderii cu evoluia familiei. n general se contureaz n viaa economic dou tipuri de IMM:
1) Mica ntreprindere tradiional care de regul nu are o strategie pe

termen lung, are o pia restrns de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor i eventuala linie de dezvoltare sunt transmise prin experien din generaie n generaie.
2) Noul tip de IMM (IMM-urile moderne) pun n aplicare o tehnologie de

vrf, caut piee noi, se orienteaz spre gsirea unui crenel tehnologic, spre crearea de produse mai bine adaptate destinaiei lor, produse de calitate superioar nsoite de un service superior mai ales n ceea ce privete fiabilitatea, rezistena i finisajele. IMM-urile moderne de regul prezint competen n realizarea unui produs complex, competen dobndit fie prin studii de specialitate ale angajailor fie prin aptitudini deosebite i experiena acestora. 1.2 Importanta economica si sociala a ntreprinderilor mici si mijlocii Importanta deosebita acordata IMM n majoritatea tarilor dezvoltate se datoreaza unor solide fundamente economice si sociale. ntreprinderile mici si mijlocii sunt mult mai receptive la nevoile pietei, mai adaptabile la modificari si inovatii, raspund mai bine exigentelor consumatorilor, aducnd o mbunatatire semnificativa mediului concurential. Fiind un segment economic creator de noi locuri de munca n sectoare de activitate supuse unor mutatii structurale

importante, IMM contribuie la stabilitatea sociala a zonei respective. IMM au un important rol n asigurarea flexibilitatii marilor ntreprinderi, n sporirea caracterului concurential al unor piete. n perioadele de recesiune economica, IMM creeaza mai multe locuri de munca dect ntreprinderile mari si gestioneaza mai bine forta de munca. Marile ntreprinderi fractioneaza procesul de productie n vederea alocarii optime a capitalurilor. Pe aceasta cale si asigura controlul global asupra ntregului flux de fabricatie prin modernizarea echipamentelor si reorganizarea fluxurilor de productie. n tarile dezvoltate acestea cedeaza IMM-urilor unele operatii ale fluxurilor tehnologice, din ratiuni de rentabilizare a executarii lor (n special unele repere, subansamble sau a unor activitati auxiliare). Astfel, n industria automobilelor, o parte crescnda a mijloacelor tehnice si financiare ale unor mari firme este destinata activitatilor din proiectarea si comercializarea ciclului de fabricatie. Executarea pieselor, reperelor, subansamblelor se face n IMM, iar asamblarea acestora revine n sarcina ntreprinderilor mari de montaj si finisare a autovehicolelor care efectueaza investitii importante n automatizarea fluxurilor de fabricatie. Cooperarea ntre ntreprinderi se diversifica si se realizeaza pe noi coordonate n conditiile dezvoltarii IMM. ntreprinderile mici si mijlocii gestioneaza mai bine forta de munca, dovedind mai multa flexibilitate datorita modului specific de organizare si legislatiei muncii. Se practica cedarea de catre ntreprinderile mari catre IMM a fabricarii unor repere, subansamble care n acest mod sunt realizate la costuri de productie mai mici datorita nivelului mai redus al salariilor. n industriile de proces si pe santierele navale se utilizeaza munca n regie, conform careia IMM furnizeaza personal muncitor ntreprinderilor mari pentru executarea anumitor lucrari. Administrarea IMM de catre proprietari face ca sistemul de luare a deciziilor sa fie foarte suplu si sa depinda direct de talentul si capacitatile
7

manageriale ale patronului. Structura organizatorica a IMM este simpla, usor adaptabila, asigurnd o mai mare mobilitate n utilizarea fortei de munca, un nivel mai bun de implicare a acesteia, stimulnd initiativa individuala. Gestiunea personalului este mai putin costisitoare, existnd posibilitatea ca n perioadele de recesiune sa se reduca salariile, mentinndu-se numarul locurilor de munca. Decizia de marire a capitalului n IMM prin apelare la persoane straine familiei este foarte rara si, cnd aceasta decizie este luata sunt evitati pe ct posibil partenerii financiari sau bancari, datorita riscului de dependenta. Totusi, partea capitalului detinut de conducator si familia acestuia este cu att mai mare cu ct firma este mai mica, sporindu-le vulnerabilitatea. Nivelul redus al capitalului IMM, n raport cu cel al ntreprinderilor mari, explica alegerea acelor domenii de activitate n care raportul capital-munca este mai mic, barierele de intrare sunt mai reduse, iar rata de crestere este mai mare dect media pe economie. Flexibilitatea mare a IMM este legata de dimensiunile lor si implicit de structura organizatorica, de caracteristicile echipamentelor din dotare. De fapt, acesta este cel mai important avantaj al IMM, deoarece le confera o capacitate mare de adaptare la un mediu economic complex, caracterizat prin presiune concurentiala si prin evolutie tehnologica rapida. Datorita acestor avantaje pentru societate, n diferite tari se acorda facilitati speciale n cazul nfiintarii IMM. 1.3 Perspectivele IMM-urilor Dei n ultimul timp acest sector a nregistrat un recul n economia romneasc, se va accentua importana IMM-urilor cel puin din urmtoarele considerente:
-

Exist o tendin de modificare a ponderilor ntre ramurile economiei naionale n favoarea serviciilor (a revenit la mod activitatea de servicii).
8

S-au creat asociaii care reprezint i apr interesele IMM-urilor (acestea dau semne c funcioneaz). Exemplu: Agenia Naional a ntreprinderilor Mici i Mijlocii (organizaie guvernamental); Centrul Romn pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii (organizaie neguvernamental) etc. .

Au aprut i apar publicaii de specialitate pentru IMM-uri. Au nceput s apar specialiti pregtii n mod deosebit pentru activitatea n IMM-uri.

- Legea 133/1999 precum i celelalte acte normative i legi sau ordonane au oferit o serie de faciliti pentru IMM-uri (finanare de programe pentru pregtire profesional, faciliti la acordarea de credite, alte faciliti economico-financiare n special impozitul pe profit). Pot aprea probleme (neajunsuri) n activitatea IMM-urilor cum ar fi:
-

Managerii (conductorii) nu au pregtirea necesar. Lipsa resurselor financiare. Deficienele activitii de marketing. Pot aprea dificulti n recrutarea personalului. Pachet salarial (nemotivant) fa de firmele mari.

- Sunt mai instabile (rat mare de apariie (creare) i disparie (faliment)). Consecinele unui faliment sunt prezente:
a) n plan material.

b) n plan psihologic: de regul un patron care a dat faliment nu se apuc prea repede de o alt afacere. c) Poate avea i efecte sociale: reducerea locurilor de munc, dispariia anumitor produse de pe pia. Cauzele falimentului pot fi multiple, unele au caracter obiectiv altele subiectiv.
9

Printre cauzele falimentului unui IMM amintim urmtoarele: - Caracteristicile ntreprinztorului: lipsa abilitilor sale att n plan organizatoric ct i n plan profesional; - Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum i incapacitatea de a previziona nivelul acestora; - Mediul extern al firmei care i manifest prezena prin factorii si perturbatori. 1.4 Procesul de reform i dezvoltare a IMM-urilor n Romnia procesul de reform s-a desfurat pe dou coordonate: - S-a urmrit privatizarea ntreprinderilor de stat - Dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii Din pcate nu s-a nregistrat nici un succes deosebit pe aceste coordonate, dar s-a obinut o anumit coeren. n acest proces de reform au aprut probleme legate de ponderea mic a IMM-urilor n industrie (risc mai mare), probleme de restructurare, de lipsa subveniilor sau insuficiena acestora precum i de slaba dezvoltare sau lipsa unor instrumente de susinere a IMM-urilor. Instrumente de susinere a IMM-urilor:
1) Incubatoarele de afaceri. Este un laborator economic care ofer asisten

IMM-urilor i care contribuie la stimularea i cultivarea talentului de ntreprinztor. Pun la dispoziie asisten i spaiu pentru schimbul de idei, cursuri de pregtire i perfecionare, programe de pregtire pentru manageri i salariai, ofer consultan gratuit i uureaz contactele cu bnci i parteneri.
2) Ageniile de consultan care ofer sprijin IMM-urilor n:

- testarea aptitudinilor ntreprinztorului,


10

- elaborarea planului de afaceri, - cursuri de pregtire n domeniul afacerilor, - ofer informaii necesare pentru nceperea afacerilor

2. Descrierea general a spaiului rural


Descrierea general a spaiului rural este necesar deoarece acesta prezint caracteristici diferite, att din punct de vedere fizic, dar mai ales social. Spaiul rural din Romnia este format din suprafaa administrativ a celor 2688 de comune i 12751 de sate. Comuna este unitatea administrativ de baz n teritoriul cruia se implementeaz politica rural. Populaia medie a unei comune este de 3.780 de locuitori, dar exist o mare varietate a comunelor din Romnia sub aspectul dimensiunilor demografice. O comun este format din mai multe sate. n medie, revin 4,7 sate pe o comun. Peste jumtate din comune (55,4%) sunt formate din 1-4 sate, iar 6,2% din comune au mai mult de 10 sate. Satele prezint o mare diversitate sub aspectul numrului de locuitori. Dimensiunea acestora variaz, de la cele care au doar civa locuitori, pn la sate cu peste 7000-9000 de locuitori. Predomin satele cu puini locuitori, numrul mediu de locuitori al unui sat fiind de cca 800. Suprafaa spaiului rural nsumeaz 212,7 mii km2, reprezentnd peste 89% din suprafaa rii, avnd o populaie de 10,14 milioane locuitori care reprezint 45% din populaia rii, rezultnd o densitate relativ slab, de sub 48 locuitori/km2. n ultimii 30 de ani populaia rural s-a redus cu 16%, n acelai timp crescnd populaia din urban cu cca 70%. Densitatea populaiei n mediul rural este n general sczut, nivelul mediu fiind de 47,7 locuitori/km2, de peste 10 ori mai redus dect densitatea

11

medie din urban (484,8 locuitori/km2). Aceasta variaz n primul rnd n funcie de formele de relief. Densitatea este foarte sczut n comunele din perimetrul munilor Carpai, Dobrogea (sub 50 sau chiar sub 30 locuitori/km2). n Delta Dunrii i n cteva zone montane triesc sub 8 locuitori/km2, fiind zone cu o reea slab de localiti. Structura pe sexe a populaiei rurale este relativ echilibrat, numrul femeilor fiind aproape egal cu cel al brbailor 5,03 milioane sunt brbai (49,6%) i 5,10 milioane sunt femei (50,4%). n ceea ce privete structura pe vrste a populaiei rurale aceasta este caracterizat printr-un proces accentuat de mbtrnire demografic. Vrsta medie a populaiei rurale este ridicat (cca 38 ani) i n continu cretere. Populaia care a depit vrsta de 50 ani este foarte numeroas: 1 din 3 persoane din rural se ncadreaz n aceast categorie de vrst, fa de 1 din 5 din urban. Procesul de mbtrnire a aprut pe msura scderii numrului de persoane mature, ca urmare a emigrrilor masive din ultimele 3 decenii, i s-a accentuat n ultimii ani prin restrngerea numrului de nateri. Exist i un aspect pozitiv n structura pe vrste, cu manifestare temporar. Contigentul numeros de tineri de 15-29 de ani, care nu au mai emigrat din sate dup 1990, a intrat n categoria resurselor de munc, contribuind la ntinerirea semnificativ a forei de munc din rural. Populaia din mediul rural particip la activitatea economic n proporie de peste 57%, n timp ce populaia urban avea o rat a participrii de numai 47%. Rata mare de activitate n rural este rezultatul prezenei agriculturii ca ramur economic predominant, cu grad sczut de tehnicizare. n mediul rural, ramura agriculturii domin net ca activitate economic, ocupnd circa 70% din fora de munc. Cea mai mare parte din populaia ocupat n agricultur i desfoar activitatea n cadrul gospodriilor proprii: 46,6% din agricultori sunt lucrtori pe cont propriu, reprezentnd efii de exploataie agricol individual. O alt parte, aproape la fel de mare 43,8% din agricultori este reprezentat de
12

membrii de familie nerenumerai. Se poate spune c agricultura se practic aproape n totalitate (de ctre 90,4% din agricultori) n gospodriile familiale, mpreun cu membrii familiei. Pe lng agricultur, care constituie activitatea economic principal, n spaiul rural se desfoar i alte activiti neagricole dar fr ca acestea s fie extinse. Exceptnd industria extractiv i energetic, activitile neagricole se desfoar n ntreprinderi mici i mijlocii. Numrul unitilor care desfoar activiti meteugreti i de prestri servicii a descrescut accentuat (cu aproximativ 46% fa de 1989). n ceea ce privete infrastructura fizic i social din mediul rural, aceasta se caracterizeaz printr-un grad accentuat de subdezvoltare. Din punct de vedere al modului de locuire situaia este grav; 84% din totalul locuinelor sunt lipsite de dotri cu instalaii de ap n interior i 62% din cldirile de locuit sunt realizate din materiale nerezistente. Sub aspectul echiprii tehnice a localitilor putem meniona faptul c: marea majoritate a drumurilor comunale sunt modernizate i peste 61% din populaia rural nu are acces direct la reeaua major rutier i feroviar; reeaua de alimentare cu ap potabil este insuficient i necorespunztoare 57% din numrul total de comune nu beneficiaz de instalaii de alimentare cu ap n sistemul public, iar acolo unde exist instalaii, acestea se afl, de regul, n satul reedin de comun, iar din punct de vedere a reelei de canalizare acesta este aproape inexistent. n privina infrastructurii sociale i serviciilor aferente putem aminti: reeaua de nvmnt este foarte puin diversificat, iar starea construciilor i dotarea cu aparatur de specialitate este nesatisfctoare; mortalitatea infantil este ridicat, urmare direct a nivelului de trai sczut i a asistenei sanitare precare. Ca urmare a acestei subdezvoltri care persist n spaiul rural se impune ca obiectiv al dezvoltrii rurale realizarea de aciuni n sprijinul economiei i populaiei din aceste zone.

13

3. Structura economiei rurale


Economia rurala prezinta diferentieri semnificative in functie de regiuni, de trasaturile demograficespecifice, sociale si economice. Aceasta diferentiere este vizibila mai ales in ceea ce priveste saracia in spatiul rural romanesc, reflectata intr-un nivel scazut de trai al populatiei si in lipsa de surse de venituri alternative. Activitatile specifice, altele decat cele agricole si forestiere in spatiul rural, depind de distributia teritoriala/comert si de alte activitati ale lantului de distributie. Astfel, se poate spune ca principalele activitati depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful si de traditiile zonei. In ceea ce priveste datele statistice, asa cum s-a mentionat anterior, agricultura, industria alimentara si silvicultura sunt de o importanta primordiala pentru economia rurala, prezenta activitatilor nonagricole, legate de sectorul primar, mai ales exploatarea resurselor naturale si procesarea, fiind nesemnificative in termeni economici. In general, activitatile non-agricole din spatiul rural includ: mineritul, producerea de energie si silvicultura, procesarea produselor alimentare, mici activitati comerciale, de servicii si mestesugaresti. Cu exceptia industriei miniere si a industriei energetice, activitatile nonagricole sunt derulate cu precadere de catre micro-intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri). Totusi, economia rurala este slab diversificata si inca dependenta de activitatile agricole, ceea ce are drept consecinta venituri reduse pentru intreprinzatorii din mediul rural.

14

4. Dezvoltarea rural durabil


Dezvoltarea spaiului rural este o activitate de importan vital pentru o ar, att prin dimensiunea spaiului rural, exprimat prin suprafaa deinut, ct i prin ponderea populaiei ocupate n activiti diverse. Carta european definete spaiul rural ca fiind teritoriul constituit de spaiul agricol destinat culturilor vegetale i creterii animalelor, suprafeelor neagricole i activitilor care triesc n acest mediu. Referitor la conceptul de dezvoltare rural, n Romnia se apreciaz, c pn de curnd nu au existat preocupri tiinifice complexe n domeniu. Spaiul rural are o seam de caracteristici care i dau individualitate, specificitate i autenticitate comparativ cu alte zone (spaii). Din punctul de vedere al structurii economice, n spaiul rural activitile agricole ocup, de regul cele mai ntinse zone, agricultura reprezentnd coloana vertebral a ruralului. n unele zone, cum sunt cele montane i piemontane, silvicultura mpreuna cu activitile conexe silviculturii, exploataii forestiere, prelucrarea lemnului, activiti meteugreti, casnice, industrii prelucrtoare ale resurselor pdurii, este predominant att din punct de vedere teritorial ct i ocupaional. De asemenea, n unele zone montane, litorale i de delt, pot fi activitile agroturistice, de agrement, de pescuit i vntoare sportiv. Dar, cu toat diversitatea economic, spaiul rural, n esena sa, rmne un spaiu preponderent agrar lund in considerare intreprinderile mici si mijlocii. Spaiul rural este, din punct de vedere ocupaional, cu precdere un spaiu de producie n care activitile sectoarelor primare au o pondere destul de ridicat din punct de vedere economic. Sectoarele produciei agroalimentare (culturi de cmp, pajiti, legumicultur, viticultur, pomicultur, creterea animalelor), silvicultur i exploatarea pdurii, industrializare lemnului,

15

mineritului, industria conex agriculturii, industria casnic i meteugurile dein pondere n cadrul activitii generale din spaiul rural. Marea parte din profesiunile practicate n spaiul rural sunt profesiuni practicate, manuale, unele dintre acestea solicitnd policalificare profesional. n plus, prin natura activitii, fenomenul de ntrajutorare, de cooperare ntre steni este mult mai prezent comparativ cu spaiul urban. Populaia ocupat n servicii, n activitile administrative, sociale etc. este mai redus ca pondere. n acelai timp, mare parte din populaia care lucreaz cu timp integral n sectorul neproductiv depune i o activitate n agricultur i alte sectoare n timpul secundar, fie ajutnd membrii de familie agricultori, lucrnd n micile lor gospodrii agricole, fie in micile intreprinderi cu specific agricol. Este o caracteristic important a populaiei rurale de a lucra concomitent n sectoarele agricole i neagricole. n spaiul rural este predominant proprietatea privat, familial, comparativ cu zonele urban industriale, lumea rural fiind n esena sa o lume liberal. n zonele rurale, proprietatea public i privat a statului este mult mai restrns, reducndu-se de regul, la rezervaii i parcuri naionale, terenuri limitrofe cilor de comunicaii i reelelor de transport, unele terenuri cu destinaie special. Difuzarea proprietii private n spaiul rural, dezvoltarea simului proprietii, cu excepia perioadei comuniste, a avut o serie de consecine pozitive asupra spiritului antreprenorial al locuitorilor rurali. Din pcate, n perioada comunist aceste preocupri au fost estompate sau au disprut la muli din locuitorii satelor, avnd consecine nefaste asupra strii de spirit gospodresc i asupra moralitii populaiei rurale. Spaiul rural, din punct de vedere al densitii populaiei i al mrimii aezmintelor umane, este mult mai aerisit, mai umanizat. Comunitile rurale au unele caracteristici specifice, n primul rnd raporturile interumane sunt mai bune, iar participarea ceteanului la problemele comunitii este mai accentuat.
16

Din punct de vedere peisagistic, spaiul rural, prin structura sa natural, prin peisajul ngrijit i aerisit, prin flora i fauna sa, este incomparabil mai frumos i mai apreciat de muli locuitori. Viaa n spaiul rural, mai mult dect n oricare alt mediu social, este aezat pe o serie de norme emanate din experiena de via multisecular, din tradiiile, obiceiurile i cultura local. Modul de via rural, tradiiile i obiceiurile, formeaz laolalt cultura popular local sau regional. Viaa social i cultural, caracteristic ruralului, este un patrimoniu de neegalat al umanitii, element care, alturi de economie i ecologie, d adevrata dimensiune i valoare a spaiului rural. Dezvoltarea agriculturii, creterea randamentelor agricole, a determinat eliberarea unei importante pri din populaia agricol i ocuparea ei n activiti industriale, de servicii, sociale etc. n rile unde s-au aplicat politici adecvate de meninere a populaiei (devenite) neagricole n spaiul rural s-au dezvoltat armonios o serie de activiti neagricole, de tip industrial sau service. Dac implantarea acestor activiti s-a fcut fr agresarea spaiului rural, dac activitile neagricole s-au plasat n sfera ruralului, s-a reuit, n aceste cazuri, pstrarea autenticitii acestuia. Politica de dezvoltare a spaiului n rile vest-europene s-a axat pe principiul continuitii i complementaritii activitilor agroalimentare. Activitile neagricole, n special cele industriale i de service, s-au bazat pe complementaritatea fa de agricultur. Pornind de la iniiativa privat, statul trebuie s sprijine prin politici de dezvoltare rural acele activiti agricole plasate n aval i amonte de agricultur precum i cele care prelucreaz materii prime locale. n spaiul rural s-au implantat ntreprinderi mici i mijlocii care au angajat fora de munc din zonele rurale respective. Astfel, segmentul de populaie rural angajat n activiti neagricole are posibilitatea de a lucra cu timp integral (full-time) n industrie sau servicii i cu timp parial (part-time) n agricultur. n acelai timp, integrarea
17

activitilor agroalimentare o constituie unul dintre pilonii politicilor rurale. Principiul dup care mai uor i mai economic se transport produsul fiind comparativ cu materia prim agricol ne conduce la ideea extinderii investiiilor agroalimentare n locaiile rurale.

5. Conceptul de proces de productie si de munca in unitatile Industriei rurale


Industria rural, prin specificul su, cuprinde uniti mici i mijlocii care se afl ntr-un proces amplu de dezvoltare, orientare spre noi oportuniti i diversificare a produciei potrivit cerinelor pieei. Activitatea de producere a bunurilor materiale este influenat de factorii din mediul unde se desfoar procesele de producie. Dac avem n vedere faptul c o bun parte din aceste uniti au ca obiect de activitate, procesarea produselor agricole sau neagricole, care se obin numai n anumite perioade ale anului, unele avnd un grad ridicat de perisabilitate, ne putem da seama de dificultile multiple cu care se confrunt o asemenea unitate. Cu toate acestea funciunile unitilor i funciile managementului acestora se manifest n totalitatea lor. Manifestarea funciunii de producie, n toat complexitatea ei, are menirea de a asigura desfurarea n bune condiii a procesului de producie. Din punct de vedere tehnico-material, conceptul de proces de producie, poate fi definit prin totalitatea aciunilor contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate, cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii, asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente, n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu o anumit valoare de pia. n orice proces de producie, componenta principal o constituie procesele de

18

munc, iar n anumite ramuri industriale, la acesta se adaug i anumite procese naturale (procesele de nvechire). Dac unitatea de producie este abordat sistematic, procesul de producie poate fi definit ca un subsistem destinat s transforme un set de elemente de intrri ntr-un set specific de elemente ieiri. Procesul de munc component principal a procesului de producie poate fi definit prin aciunea lucrtorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente n vederea transformrii lor n bunuri economice (produse, lucrri sau servicii). Procesele de munc pot fi clasificate dup mai multe criterii: - n raport cu modul n care particip la executarea diferitelor produse se clasific n: procese de munc de baz; procese auxiliare; procese de munc de servire. - n raport cu modul de execuie, pot fi: procese manuale, natural mecanice, automate i de aparatur. - n raport cu modul de obinere a produselor finite din materii prime, se deosebesc: procese de munc directe; procese sintetice; procese analitice. - n raport cu natura tehnologic a operaiunilor efectuate, se deosebesc urmtoarele procese: chimice, de schimbare a coninutului sau formei, de asamblare etc. Diferitele procese i operaiuni elementare se reunesc ntr-un anumit mod, ntr-o succesiune logic, formnd un flux de producie specific fabricrii diferitelor produse sau executrii de servicii.

19

6. Fonduri structurale pentru micro-intreprinderi


Fermierii romani pot accesa, pana in 2013, peste 383 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile prin masura 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi in mediul rural. Masura este inclusa in Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) si a fost lansata in 18 septembrie 2008. Valoarea totala a fondurilor disponibile pe aceasta masura (contributia publica si contributia privata) este de 589,89 milioane euro, din care 80% din fondurile Uniunii Europene, iar 20% contributia Guvernului. Masura 312 se incadreaza in Axa III - "Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale" si are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor nonagricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale. Obiectivele operationale ale masurii se refera la crearea de microintreprinderi precum si la dezvoltarea celor existente in sectorul non-agricol in spatiul rural, la incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei precum si la incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale. De asemenea, sunt eligibile si proiectele privind reducerea gradului de dependenta fata de agricultura. Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile poate ajunge pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depasi 50.000 euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate, 100.000 euro/proiect pentru microintreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul transportului rutier si 200.000 euro/proiect pentru alte micro-intreprinderi.

20

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri in avans de pana la 20% din valoarea eligibila nerambursabila pentru demararea proiectului. In cadrul masurii 312 se pot realiza investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi industria usoara, in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase, mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. De asemenea, sunt sustinute si investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (servicii de croitorie, frizerie, cizmarie), servicii de conectare si difuzare internet, servicii de mecanizare si transport, protectie fito-sanitara, insamantare artificiala a animalelor. Nu in ultimul rand, va fi sprijinita achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii. Nu vot fi considerate investitii si cheltuieli eligibile impozitele si taxele fiscale, costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie, comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare etc. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin masura 312 sunt microintreprinderile avand mai putin de 10 angajati si care realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale in valoare de pana la doua milioane euro echivalent in lei, dar si persoanele fizice (neinregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprindere. Pentru acordarea sprijinului, micro-intreprinderile, atat cele existente cat si cele nou infiintate trebuie sa fie inregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural.

21

Spatiul rural eligibil acestei masuri cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale impreuna cu satele componente, in timp ce satele apartinatoare de orase si zonele periurbane nu sunt eligibile. Beneficiarul fondurilor europene trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei, sa faca dovada detinerii de aptitudini manageriale/marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect sau sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati.

22

Bibliografie
www.fonduri-structurale-europene.ro www.immromania.ro Economia industriilor si serviciilor rurale - Prof.univ.dr.Toader MOGA, Lect.univ.dr.Carmen Valentina RADULESCU Marketingul intreprinderilor mici si mijlocii - Conf.univ.dr. Laurentiu Dan ANGHEL Economia intreprinderii - Prof.univ.dr.Letitia ZAHIU Conf.univ.dr.Mircea NASTASE

23