Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Argeş

Judeţul Argeş se află situat în partea central sudică a ţării, în bazinul Argeşului superior, fiind traversat,
la jumătate, de paralela de 450 latitudine nordică şi străbatut, în partea de est, de meridinaul de 25 0
longitudine estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi
jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic şi Munţii Ural, punctele extreme ale Europei.
Limita de nord este reprezentată de crestele Munţilor Făgaraş şi Piatra Craiului, vecinii din această zonă
fiind judeţele Sibiu şi Braşov, la sud împarte cămpia Găvanu Burdea cu judeţul Teleorman, la vest limita
urmează cumpănă de ape dintre bazinele Oltului, Argeşului şi Vedea, vecini fiind judeţele Olt şi Vâlcea, iar
la est se învecinează cu judeţul Dâmboviţa, limita reprezentând-o atât culmile masivului Leaota, cât şi zone
deluroase şi de câmpie.
Judeţul Argeş, cu nume preluat de la râul care îl străbate de la nord la sud, are o formă alungită pe linia
nord-sud, acoperind 2,9 % din suprafaţa ţării, al 11-lea judeţ în ordinea mărimii.
Suprafaţa judeţului este de 6801 km2, populaţia de aproape 676.000 de locuitori, care îşi găsesc locul în
trei municipii (Piteşti, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel), patru oraşe (Costeşti, Topoloveni, Mioveni,
Ştefăneşti), 95 de comune şi 576 de sate.
În judeţul Argeş, accesul se poate face pe cale rutieră (pe DN 7C, legătură cu DN 1, în partea de nord, DN
7 în partea de vest, DN 73, în est, A1, în partea de sud, DN 65A, în sud, DN 65 prin sud, dinspre Slatina,
DN 72 A, sud, dinspre Târgovişte ; alte drumuri de importanţă naţională care traversează judeţul sunt DN
67B şi DN 73 C), sau pe calea ferată. Judeţul nu dispune de aeroport intern sau internaţional.
În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, trebuie spus că industria joacă rolul principal, agricultura se
desfăşoară pe o suprafaţă de 349 mii ha, reţeaua de cale ferată însumează 198 km, iar cea rutieră 3013 km.
În judeţ există peste 26500 agenţi economici, dintre care 25 cu capital integral de stat, 127 cu capital integral
cooperatist, 395 cu capital mixt, 120 cu capital integral străin, iar restul cu capital privat autohton.
Referitor la forţa de muncă, trebuie spus că nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor, în anul 2005 a
fost de, iar rata şomajului de 5,2 %, adică 13845 (şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă).
Cât priveşte utilităţile publice, situaţia se prezintă astfel : volumul de apă potabilă distribuit consumatorilor
a fost de 28909 mii m3, volumul gazelor naturale distibuite a fost de 449612 mii m 3, iar numărul localităţilor
în care se distibuie energie termică a fost 8.*
De la nord la sud, se pot întâlni toate formele de relief : munţi (fac parte din Carpaţii Meridionali,respectiv
creasta sudică a Munţilor Făgăraş), dealuri şi câmpii , peste 50 % din teritoriu fiind ocupat de dealurile
subcarpatice (Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic, alcătuit la rândul său din platformele Cotmeana, Cândeşti
şi Argeş). Această diversitate oferă judeţului un cadru perfect pentru desfăşurarea de activităţi turistice, pe
toată perioada anului, datorită bogatei palete peisagistice, pigmentată cu frumuseţi naturale.
Clima este temperat continentală, temperatura medie anuală înscriindu-se între 20C şi 10,50C.
Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele râurilor Argeş, cu afluenţii săi
(Râul Târgului, Râul Doamnei, Vâlsan, Brătia, Argeşel), Olt, cu afluentul său Topolog şi Vedea, precum şi
lacuri naturale (Învârtita,singurul lac format pe ghips din ţară şi lacuri glaciare precum Buda, Capra, Călţun,
Podu Giurgiului) şi antropice, cel mai mare fiind Lacul Vidraru.
Vegetaţia include specii rare, ocrotite, reprezentând o atracţie turistică în sine, precum floarea de colţ,
smârdanul, iedera albă, ghinţura galbenă, zâmbrul, iar suprafeţele întinse de pădure adăpostesc o faună
diversificată, cu specii precum mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, lupul, capra neagră, cinteza sau cocoşul de

*
Date la nivelul anului 2005, conform INSSE
munte. Dintre rezervaţiile naturale prezente pe teritoriul judeţului se pot aminti Parcul Naţional „Piatra
Craiului”, Peştera de la Uluce sau Lacul Iezer.
Resursele de subsol includ zăcăminte de hidrocarburi, cărbune, calcar, ape minerale, sare, ghips, dar şi de
uraniu, sursa energetică a viitorului.
Obiectivele turistice nu lipsesc din judeţul Argeş, la resursele naturale, adăugându-se numeroase resurse
turistice antropice. Astfel, turistul poate vizita biserici şi mânăstiri, cea mai vestită fiind Mânăstirea Curtea
de Argeş, în a cărei curte se află şi Fântâna lui Manole, meşterul care a construit-o. Tot în Curtea de Argeş
se află ruinele Bisericii Sân Nicoară şi Biserica Domnească, aflată în incinta Curţii Domneşti. Alte opţiuni
sunt Mânăstirea Corbii de Piatră, ansamblu parţial rupestru, cu biserica mânăstirii săpată în piatră, din
comuna Corbi, Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” din Piteşti, Biserica „Sfânta Vineri” din Piteşti,
Schitul Trivale din Piteşti, Biserica Şubeşti, din Câmpulung Muscel, şi numeroase alte mici biserici ce pot fi
întâlnite în fiecare localitate.
Pe teritoriul judeţului se întâlnesc urme ale civilizaţiei romane, drumuri şi case romane, la Săpata de Jos,
Albota, Rucăr, Niceşti, Fîlfani. Cel mai bine conservat este castrul de la Jidava, la sud de Câmpulung.
Zona rurală păstrează şi astăzi valori etnografice pline de originalitate, începând cu arhitectura caselor,
portul popular şi arta decorativă., care se pot întâlni din plin în comuna Lereşti (vestită pentru frumuseţea
arhitecturii populare), satul Nămăieşti, unde se găseşte un schit rupestru cu picturi bine conservate, comuna
Dragoslavele, celebră mai ales pentru originalitatea portului popular, la fel ca şi localitatea Rucăr, foarte
agreată de turişti. Casele cu prispe frumos ornamentate din localitatea Podul Dâmboviţei reprezintă adevărat
muzeu în aer liber de arhitectură specifică zonei muscelene.
Printre monumentele importante prezente în judeţ se numără Mausoleul Mateiaş, ridicat în cinstea eroilor
căzuţi în prmiul război mondial, având turn, scară interioară şi osuar, muzeul memorial „George
Topârceanu”, amenajat în casa în care a locuit autorul, în satul Nămăieşu, casa memorială Liviu Rebreanu,
din satul Valea Mare, în apropiere de Piteşti, monumentul istoric Crucea Jurământul sau ansamblul feudal
Negru Vodă.Tot la capitolul „monumente” se pot socoti şi barajul Vidraru, sprijinit pe versanţii Munţilor
Pleaşa şi Vidraru, vegheat de pe o stâncă de „statuia electricităţii” şi monumentala şosea
„Transfăgărăşanul”, ce străbate Munţii Făgăraş spre Muntenia, atingând o altitudine maximă de 2040 m, şi
oferind peisaje de neuitat.
Judeţul nu duce lipsă nici de muzee, cele mai importante de menţionat fiind : Muzeul Judeţean Argeş,
Galeria de artă, Galeria de Artă Naivă, Galeria de Artă „Metopa” (în Piteşti), Muzeul Orăşenesc din
Câmpulung, cu secţii de istorie, artă şi ştiinţele naturii, complexul muzeal Goleşti.
Printre cele mai interesante obiective se numără cetăţile, cea mai importantă fiind cetatea Poienari, clădită
pe un pinten stâncos, între cheile Argeşului, atribuită prin tradiţie voievodului Vlad Ţepeş şi fiind asociată
de mulţi legendei lui Dracula şi oferind celor ce se încumetă să urce cele peste o mie de trepte până în vârf,
o privelişte nemaivăzută. Pe coama dealului Sasului se găseşte cetatea de la Orăţii, cunoscută în
documentele istorice ca „Cetatea Dâmboviţei”.
La fel de interesante sunt, pentru turist, şi tradiţiile populare, ce pot fi observate încă, în numeroase
localităţi, dar şi festivalurile şi evenimentele locale (zilele oraşelor, festivalul lalelelor, desfăşurat în fiecare
primăvară la Piteşti şi alte diferite festivaluri locale).

Analiza echipamentelor existente şi a ofertei de servicii (baza materială)

Privind în ansamblu unităţile de alimentaţie publică din judeţul Argeş putem spune că predomină
restaurantele (în principal cele din cadrul hotelurilor), urmate de baruri,cofetării, braserii,cafenele şi alte
tipuri de unităţi, prezente în special în municipiile judeţului. Majoritatea restaurantelor au specific
internaţional (în Piteşti Alvileti, Ambasador, Cina Fortuna şi Conti Club, în Curtea de Argeş Aniomar,
Argeşul, Capra Neagră, în Mioveni Ariel şi Athina, în Topoloveni Bistro Europa), însă găsim şi cu specific
italienesc (Pasta Al Dente şi Il Siciliano, în Piteşti), românesc (Zahana, Piteşti şi Casa Blanca Câmpulung
Muscel) şi chiar vânătoresc (salonul vânătoresc din cadrul complexului turistic Cornul Vânătorului). Foarte
populare sunt pizzeriile, puburile şi restaurantele de tip fast food. Găsim şi locaţii de lux, precum Hanul
Cavalerilor, de 5 stele şi Ice Club (5*), ambele din Piteşti, capabile să preia o parte din clientela formată din
turişti străini, ale căror pretenţii pot fi satisfăcute mai greu.
În ceea ce priveşte unităţile de agrement, baza tehnico materială aproape că nu îşi face simţită prezenţa,
având în vedere potenţialul foarte bogat al judeţului, numărul echipamentelor fiind extrem de redus. Astfel,
turiştii pot opta pentru folosirea dotărilor hotelurilor, multe dintre ele dispunând de piscină, jacuzzi, saună,
săli de biliard şi jocuri, sau pot opta pentru o plimbare cu vaporaşul pe lacul Vidraru. Există de asemenea
posibilitatea amplasării de corturi şi căsuţe turistice în jurul popasurilor turistice, sau petrecerea timpului
liber în cluburile, discotecile, puburile sau chiar cazinourilor prezente în judeţ. Există şi câteva
cinematogrfae, care nu se ridică însă la un standard adecvat.
În ceea ce priveşte turismul montan, există câteva trasee pentru ATV şi trasee montane în Munţii Iezer
Păpuşa şi Făgăraş, unde se pot organiza drumeţii. Din păcate, nu există încă o pârtie de schi, în ciuda
faptului că peisajul sălbatic rivalizează şi chiar îl întrece pe cel al Văii Prahovei. Se pare că există un proiect
pentru realizarea unei pârtii la Cumpăna, care a fost însă abandonat, în principal din cauza infrastructurii
defectuoase.
În ceea ce priveşte unităţile de cazare a judeţului Argeş, situaţia se prezintă în felul următor:

Structuri de cazare cu funcţiune turistică în judeţul Argeş

Anul
2001 2002 2003 2004 2005
Denumire
Hoteluri 13 13 15 18 21
Hanuri şi moteluri 7 7 5 5 3
Cabane turistice 7 7 7 7 6
Campinguri 1 1 1 1 1
Vile turistice 4 5 7 7 8
Tabere de elevi şi preşcolari 6 6 6 6 6
Căsuţe turistice - - - 1 1
Pensiuni turistice (inclusiv
cele agroturistice) 23 40 45 57 67

TOTAL 61 79 86 102 113

Sursa: Anuarul statistic al României 2002, 2003, 2004, 2005, 2006

 Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
în judeţul Argeş în anul 2001 în judeţul Argeş în anul 2005

Hoteluri
Hoteluri
Hanuri şi moteluri
Hanuri şi moteluri
Cabane turistice
21% 19% 3%
Cabane turistice
38% Campinguri
5%
Campinguri
Vile turistice
11% 1%
Vile turistice 59%
Tabere de elevi şi
10% 11% 7%
7% 2% Tabere de elevi şi preşcolari
Căsuţe turistice
preşcolari 5%
Pensiuni turistice (inclusiv
1% Pensiuni turistice (inclusiv
cele agroturistice)
cele agroturistice)

Datele prezentate mai sus reprezintă analiza în structură a unităţilor de cazare turistică din judeţul Argeş, şi
evoluţia acestora în ultimii 5 ani. După cum se observă în cele două grafice, ponderea pensiunilor turistice
în totalul unităţilor de cazare a crescut din 2001, până în 2005 cu 21 de puncte procentuale, de la 38% la 59
%, datorată promovării din ce în ce mai intense a turismului rural şi dezvoltării segmentului de pensiuni
agroturistice. În acelaşi timp, segmentul hotelier a cunoscut o scădere procentuală, deşi a crescut numeric.
Se remarcă si apariţia segmentului de căsuţe turistice, nesemnificativ, ce-i drept, şi ca număr, şi ca procent.

Evoluţia unităţilor de cazare în judeţul Argeş în perioada 2001-2005

Sursa : Anuarul statistic al României 2002, 2003, 2004, 2005, 2006

Modificarea absolută ( )

Indicele mediu al dinamicii ( )

Ritmul mediu de creştere (scădere) ( )

Pentru perioada anilor 2001-2005 observăm o tendinţă crescătoare atât a structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de primire turistică (o creştere absolută de 54 de unităţi, ceea ce înseamnă 13,5 unităţi anual în
medie, ceea ce înseamnă o creştere de 17,7 % anual) cât şi a capacităţii de cazare existentă (numărul
locurilor de cazare a cunoscut o creştere absolută de 623 locuri, adică 155,75 locuri în medie anual, ceea ce
înseamnă o creştere de 3,6 % anual). În schimb se observă o evoluţie oscilantă a gradului de utilizare a
capacităţii, şi anume o creştere până la 23,5 % în anul 2002, şi apoi o scădere constantă, până în 2005.

Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

 Numărul de turişti în judeţul Argeş
Anul
2001 2002 2003 2004 2005
Denumire
Turişti cazaţi (mii) 111,429 114,436 121,492 108,573 95,769
Modificarea absolută medie ( ) -3,915 mii turişti/an
Indicele mediu al dinamicii ( ) 0,96 (96%)
Ritmul mediu de creştere (scădere) ( -3,72 %
)

Numărul de înnoptări din judeţul Argeş

Anul
2001 2002 2003 2004 2005
Denumire
Înnoptări (mii zile-turist) 263,08 256,114 249,958 222,718 248,08
Modificarea medie absolută ( -3,75 mii zile-turist
)
Indicele mediu al dinamicii ( ) 0,99 (99%)
Ritmul mediu de creştere (scădere) ( -1%
)

Distribuţia sosirilor şi a înnoptărilor în judeţul Argeş în perioada 2001-2005 pe români şi

străini
Ani 2001 2002 2003 2004 2005
Sosiri 111429 114436 121492 108573 95769
(număr)
străini 12665 14481 16746 14521 18116
români 98764 99955 104746 94052 77653
Înnoptări 263080 256114 245958 222718 248080
(număr)
străini 62568 55897 55318 45070 80817
români 200512 200217 190640 177648 167263

Durata medie a sejurului in judeţul Argeş

Anul
1999 2000 2001 2002 2003
Denumire
Durata medie a sejurului (zile) 2,4 2,2 2 2,1 2,6

Pentru a observa evoluţia în următorii 3 ani a circulaţiei turistice din judeţul Argeş, se va previziona pentru
anii 2006-2008 numărul de înnoptari.
Metodele de previzionare utilizate vor fi:

1. Metode simple
Metoda modificarii medii absolute ( ):

Aceasta metoda foloseste pentru ajustare urmatoare ecuatie, ce utilizeaza, asa cum ii arata si numele,
modificarea medie absoluta:
= +(t-1) =263080+(t-1)(-3750), iar
unde t = ; este primul termen al seriei, iar este valoarea ajustata la momentul t
Metoda indicelui mediu de dinamica ( ):

Foloseste pentru ajustare o ecuatie ce foloseste indicele mediu de dinamica :

, iar
unde t = ; este primul termen al seriei, iar este valoarea ajustata la momentul t
Valorile ajustate si abaterile fata de trend

Anul Innoptari Val. Metoda modificarii medii Metoda indicelui mediu al

(mii) timp absolute ( ) dinamicii ( )
( ) (t-1) Ỹ=263,08+
(t-1)(-3,750)
2001 263,08 0 263,08 0 263,08 0
2002 256,114 1 259,33 -3,216 260,45 -4,336
2003 249,958 2 255,58 -5,622 257,84 -7,882
2004 222,718 3 251,83 -29,112 255,27 -32,552
2005 248,08 4 248,8 0 248,08 0
Total 1239,95 ─
1278,62 =37,95 1284,72 =44,77

2. Metode analitice

Ecuatia trendului liniar: , de unde rezultă sistemul de ecuatii:

Algoritmul de calcul necesar ajustarii trendului liniar si abaterile valorilor empirice

fata de valorile de trend

Val. ajustate si abateri fata de functia

Anul Innoptari Val. t liniara
(mii) timp
Ỹ = 247,99-6,34t
( ) ( )
2001 263,08 -2 4 -526,16 260,67 2,41
2002 256,114 -1 1 -256,114 254,33 1,784
2003 249,958 0 0 0 247,99 1,97
2004 222,718 1 1 222,718 241,65 -18,93
2005 248,08 2 4 496,16 235,31 12,77
Total 1239,95 0 10 - 63,396 1239,95 =0

Rezultatele aplicarii procedeelor de verificare a metodelor de trend simple si analitice

Metoda de trend utilizata Procedee de apreciere a calitatii ajustarii

1. Metoda modificarilor medii absolute ( 1278,62 1440,20 3,06

)
2. Metoda indicelui mediu al dinamicii ( ) 1284,72 2004,35 3,61
3. Trendul liniar 1239,95 0 0

Se observă cu uşurinţă că dintre cele trei metode testate, cea mai eficentă pentru ajustarea seriei de
date este metoda trendului liniar, astfel, aceasta trebuie utilizată pentru previziunea pentru următorii
3 ani :
Vom nota: = valorile de prognoză ale timpului
= valorile extrapolate ale numărului de înnoptari din judeţul Alba

Valorile timpului şi valorile de prognoză prin trendul liniar:

Anul Ỹ=247,99-6,34*ti

2006 3 228,97
2007 4 222,63
2008 5 216,29

Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Argeş

 Cu siguranţă un mare atu pe care îl deţine judeţul Argeş este reprezentat de Munţii Făgăraş, cei mai înalţi
din ţara noastră, cu peisaje sălbatice, captivante, a căror complexitate şi valoare turistică reprezintă un
element deosebit de important în promovarea acestei activităţi. Cu siguranţă, acest potenţial va putea fi
valorificat la maxim în principal prin extinderea bazei de agrement, care, momentan nu este suficient de
satisfăcătoare. Amenajarea unei pârtii de schi în judeţ ar trebui să constituie o prioritate pentru cei ce se
ocupă de explorarea potenţialului turstic al României. O soluţie ar putea fi construcţia de părtii în zona
Arefu, pe Valea Argeşului, la Cumpăna şi Moviliş. Amenajarea celor trei pârtii la Portăreasa, care vor porni
de la o altitudine de 2000 metri, face parte dintr-un proiect cuprins în planul de dezvoltare al regiunii până în
2013. Una dintre acestea ar urma să fie cea mai lungă pârtie din Europa, cu o lungime de 12,5 km. Pârtia de
la Cumpăna ar trebuie să fie mai lungă decât cea de la Moviliş, de categorie medie-uşoară, urmând a fi
dotată cu telescaun şi teleschi, cu o lungime a pârtiei de 3610m, şi un debit maxim de 1179 schiori pe zi. De
asemenea, se mai poate construi o pârtie de săniuş, şi una de schi plimbare, dar şi un teren pentru ATV-
astfel încât oferta de agrement să fie completă. Există, de asemenea şi posibilitatea amenajării unui patinoar
artificial în zona apropiată,la baza pârtiei, pentru a oferi o alternativă celor care nu sunt pasionaţi de schi.
Bineînţeles, apariţia acestor pârtii trebuie neapărat să fie însoţită de o extindere a unităţilor de alimentaţie
publică din zonă, şi apariţia celor specifice staţiunilor montane, ce vor servi preparate specifice zonei, dar şi
băuturi calde, precum vin fiert sau ceai, dar şi extinderea bazei de cazare, inclusiv prin apariţia unor
stabilimente de lux pentru a satisface pretenţiile turiştilor străini, dar şi a celor români, ce fac parte dintr-un
segment de piaţă cu posibilităţi peste medie.Amenajarea unei zone comerciale este de asemena mai mult
decât necesară, oferind turiştilor posibilitatea să achiziţioneze atât obiecte cu specific local, cât şi alte genuri
de produse. La punctul cel mai înalt al pârtiei se pot amenaja şi puncte ‘belvedere’, pentru a oferi turiştilor
posibilitatea să admire peisajul uimitor al munţilor.
O variantă optimă, care ar permite valorificarea maximă a potenţialului este crearea unei staţiuni montane în
zona Arefu-Căpăţâneni, pentru a îmbina beneficiile pârtiei de schi, cu vizitarea cetăţii Poienari, pentru cei
pasionaţi de istorie, de clădiri vechi sau mitul lui Dracula. Ideal în acest caz ar fi amenajarea unei linii de
telescaun sau a unei telegondole pentru cei care nu doresc să urce toate treptele până în vârf. Construcţia
unui parc tematic poate fi o altă soluţie pentru a explora potenţialul imens al acestei zone. Transformarea
zonei Arefu-Căpăţâneni, într-o staţiune de schi modernă, extinsă pe o suprafaţă mare şi bine dotată din punct
de vedere al echipamentelor de cazare, alimentaţie publică şi agrement şi care să aibă o activitate intensă în
tot timpul anului ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru consiile şi primăriile locale, dar şi pentru
reprezentanţi ai Ministerului pentru IMM, Turism, Comerţ şi Profesii Liberale.
O altă opţiune pentru construcţia unei staţiuni turistice poate fi transformarea oraşului Câmpulung Muscel,
plasat într-o zonă propice (în apropiere de Munţii Iezer, de staţiunea Rucăr, dar şi de oraşul Braşov, şi la mai
puţin de 200 km de Capitală, într-un decor montan idilic), într-un oraş-staţiune, în acest caz accentul
trebuind să fie pus pe dezvoltarea unei zone comerciale, a infrastructurii, dar şi echipamentelor turistice.
Un alt proiect ce priveşte dezvoltarea judeţului Argeş este reprezentat de „Sistemul ecoturistic Leaota”,
realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Fundaţia „Felix-Domo” Bucureşti şi Obştea
Moşnenilor Dragoslavele şi presupune crearea unei baze turistice pilot în Munţii Leaota, cu două staţiuni
adiacente, situate la 1600 m, respectiv 1750 m altitudine, comunicare între cele două urmând să se facă prin
telecabine şi drumuri asfaltate, realizate prin modernizarea a două drumuri forestiere. Alimentarea cu
energie electrică se va face prin surse neconvenţionale, şi anume energie eoliană, proiectul în ansamblul său
fiind neagresiv pentru mediu. Termenul pentru finalizarea acestui proiect este 2012 şi va fi benefic atât
pentru turismul rural din zona de nord a judeţului Argeş, cât şi pentru dezvoltarea pe întreg a judeţului. Tot
în colaborare cu judeţul Dâmboviţa se doreşte promovarea unui program turistic privind vizitarea capitalelor
istorice ale României : Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte.
Consider că un lucru important de care trebuie să se ţină cont atunci când se vorbeşte de dezvoltare unui
judeţ sau a unei ţări în general este reprezentat de infrastructură, iar în judeţul Argeş aceasta este
defectuoasă. De aceea, un important pas este reprezentat de amenajarea drumurilor şi dezvoltarea
transporturilor, în special a celor specifice turismului (telecabină, teleschi, telegondolă, autobuze şi
microbuze turistice). Dacă nu se realizează acest demers, orice alte măsuri se vor lua vor fi in van, sau, în
orice caz nu vor servi la maxim scopului pentru care au fost realizate, întrucât printre obiectivele pe care le
au turiştii atunci când merg în vacanţă se numără siguranţa, iar aceasta nu poate fi obţinută pe nişte drumuri
proaste, dar şi rapiditatea de a ajunge la destinaţie.
O altă staţiune, de data aceasta balneoclimaterică, situată la 60 de km de Piteşti, la 170 m altitudine este
localitatea Bădeşti, staţiune intradeluroasă, cu izvoare minerale şi ape termale, bazine caldă cu apă minerală,
electroterapie. În judeţul Argeş, turismul balnear reprezintă o opţiune viabilă, validă tot timpul anului, fiind
chiar recunoscut în acest sens. Astfel, în afara de Bădeşti, turiştii mai pot opta pentru localităţile Brădet, la o
altitudine de 628 m, de o parte şi de alta a râului Vâlsan, Bughea de Sus în imediata apropiere a
municipiului Câmpulung, acesta însuşi fiind un centru balneoclimateric renumit, cu largi posibilităţi de
tratament precum climato-terapia, cura cu ape minerale şi tratamentul fizio-terapic.
În cazul acestui tip de turism soluţia optimă o reprezintă extinderea bazei materiale, sporirea capacităţii de
cazare, la momentul respectiv neexistând hoteluri în aceste staţiuni, ci doar vile sau pensiuni turistice, care,
în mod evident, nu pot satisface întreaga cerere. Odată cu dezvoltarea capacităţii şi promovarea mai intensă
a staţiunilor din judeţul Argeş, se va ajunge la o creştere a numărului de sosiri turistice şi înnoptări. De
altfel, ar fi utilă construcţia unor centre moderne de tratament, care, îmbinând resursele naturale cu soluţiile
oferite de tehnica modernă ar putea mulţumi chiar şi cei mai pretenţioşi turişti.
Practicarea turismului rural, în special pentru observarea numeroaselor obiceiuri populare din zona Argeş
poate fi o altă opţiune. Astfel, turiştii se pot bucura de vestitele doine de jale argeşene sau cântece specifice
zonei, precum „Plopule, frunză rotundă”, sau pot urmări jainul, joc tradiţional. Organizarea de excursii în
diferitele sate şi prezentarea de programe artistice cu specific popular se poate îmbina cu admirarea
arhitecturii, artei şi culturii populare.
Unul dintre locurile care se pretează pentru acest tip de activităţi este comuna Coseşti, unde se pot deprinde
tainele olăritului, localitatea fiind unul dintre centrele de ceramică foarte vechi şi extrem de activ chiar şi în
zilele noastre. Intrând în atelierul de aici se pot vedea vase specifice realizate aici, precum caţaveici, oale de
o gâscă, oale de o găină, mijloace, fierturi, căni, strachini, sau figurine speciale, precum fluierice, moşi,
berbeci, capre, iepuri, turturuşe (adică puşculiţe). La fel de interesante sunt aspectele legate de domeniul
viticulturii şi prelucrării vinului, în gospodăriile localnicilor putând să fie admirate butoaie, căzi enorme,
diverse vase şi unelte pentru practicarea viticulturii.
Şi acest exemplu se poate repeta în oricare sat din judeţul Argeş, fiecare având ceva specific, lucruri
interesante ce pot captiva interesul turistului. Pentru a stimula turismul rural, trebuie extinsă capacitatea de
cazare în pensiunile agroturistice, iar localnicii trebuie încurajaţi să se ocupe de acest domeniu şi să îşi
promoveze cât mai bine produsele. De asemenea, infrastructura trebuie să fie corespunzătoare, iar sistemul
de utilităţi publice trebuie să fie foarte bine pus la punct, pentru a putea oferi condiţiile şi dotările necesare.
De asemenea, municipii precum Curtea de Argeş, Câmpulung şi Piteşti, care au o infrastructură
relativ bine dezvoltată dar care nu au o bază materială turistică propice ar trebui să fie îmbunătăţite din acest
punct de vedere, numărul de turişti crescând de la an la an, aşa cum arată previzunile, ceea ce ar însemna că
oraşele, “oglinda” judeţului Argeş, ar trebui să intre atât într-un proces de modernizare a unităţilor de cazare
si de alimentaţie deja existente, dar şi de dezvoltare a acestora. Tot aici ar putea fi promovată şi practicarea
unei forme de turism foarte profitabilă, respectiv turismul de afaceri, în condiţiile în care hotelurile existente
şi cele care ar urma să fie construite ar asigura prezenţa unor săli de conferinţe şi a unui confort care să se
încadreze în standardele europene. Astfel, numărul de turişti ar putea creşte, atât în timpul sezonului, cât şi
în afara acestuia.
Pentru stimularea cererii turistice în afara sezonului din zona montană, se poate apela la organizarea
de festivaluri şi diverse manifestări care să atragă atenţia, la dezvoltarea turismului din staţiunile balneare,
care nu prezintă concentrări semnificative în funcţie de prioada anului, sau la găsirea soluţiilor de a găsi alt
gen de atracţii independente de sezonalitate ( o sugestie ar fi transformarea Cetăţii Poenari, cunoscută drept
o cetate a lui Vlad Ţepeş, cu o legendă interesantă, într-un punct etalon, la fel cum este Castelul Bran pentru
judeţul Braşov ; evident, la o altă scară, cetatea din Argeş fiind reprezentată doar de câteva ruine, însă
numele şi legenda pot fi suficiente pentru a atrage atenţia în special a străinilor care sunt, după cum se ştie,
fascinaţi de mitul şi legenda lui Dracula ; zona a primit deja un mic „ajutor” din partea scriitoarei Elizabeth
Kostova care a pomenit despre acest loc în cartea sa, „Colecţionarul de istorie”, un best-seller internaţional).
Nu trebuie neglijat nici turismul de weekend, zonele din jurul municipiilor “punând la dispoziţia” turiştilor
un cadru propice practicării acestei forme de turism, însă necesitând îmbunătăţiri ale structurii, la nivelul
unităţilor de cazare (căsuţe, camping), dar şi la nivelul amenajărilor (împrejmuire, punct de deservire cu
terasă, bazin de înot betonat, baltă amenajată, zonă de spaţii de cazare şi zonă de plajă şi agrement). Aici, în
urma unor investiţii, modernizarea acestor zone va atrage nu numai locuitorii oraşelor din acest judeţ, dar şi
turiştii din alte regiuni care vor să-şi petreacă un sfârşit de săptămână liniştit, într-o atmosferă plăcută,
deosebită.
Valea Argeşului, precum şi pădurile din Munţii Făgăraş sau Bucegi oferă condiţii ideale pentru dezvoltarea
turismului de pescuit şi vânătoare, formă de turism care ar duce la construirea de noi cabane şi vile, precum
şi la crearea unor zone propice campingului.
De asemenea, aici, deoarece cadrul natural este propice, nu ar trebui ignorată nici extinderea bazei materiale
specifice taberelor, aici elevii şi studenţii putând petrece, departe de civilizaţie, o vacanţă de neuitat, însă
beneficiind de tot confortul necesar. În acest caz, foarte populară este zona Lereşti-Câmpulung, când vara
cabana Voina este neîncăpătoare pentru numeroşii elevi. Cererea depăşeşte şi în acest caz oferta, ceea ce ne
conduce automat la concluzia că baza materială trebuie extinsă, atât prin suplimentarea numărului de locuri
la cabanele existente, cât şi prin construcţia unora noi, sau a căsuţelor turistice, pentru satisfacerea cererii.
În concluzie, judeţul Argeş, beneficiind de un deosebit potenţial turistic, ar putea deveni în urma unui
proces de valorificare a potenţialului său unul dintre cele mai importante judeţe ale României, un judeţ
cunoscut prin măreţia cadrului său natural, dar şi printr-o bază materială turistică deosebită Şi, dacă
proiectele de construcţie a pârtiilor de schi se concretizează, staţiunile montane din Argeş ar putea concura
cu uşurinţă cu cele mai renumite staţiuni din Europa, resursele sale naturale fiind mai mult decât suficiente
pentru a îndreptăţi o asemenea afirmaţie.

Program de promovare turistică a judeţului Argeş

Promovarea turistică a judeţului Argeş ar trebui concentrată pe mai multe canale de distribuţie a
informaţiei, respectiv: televiziunea, presa locală si naţională, târguri de turism şi chiar Internetul.
Astfel, odată cu “relansarea” României pe piaţa turistică naţională şi internaţională, prin programul
“Visit Romania”, zona judeţului Argeş ar putea dispune de un spot publicitar deosebit, care ar putea sublinia
potenţialul bogat şi variat al acestui judeţ, spot publicitar care ar putea fi difuzat pe canalele de televizune
specializate (Discovery Channel, Discovery Travel, National Geographic, Animal Planet), dar şi pe cele
nespecializate (TVR, PRO TV, Antena 1, Prima TV, Realitatea TV, Euronews, BBC Prime, CNN etc.).
Aceste “reclame” făcute judeţului Argeş cu siguranţă că vor stârni curiozitatea turiştilor români care nu au
avut ocazia să viziteze acest judeţ, dar şi pe cea a turiştilor străini.
În cadrul presei, promovarea turistică a judeţului Argeş ar trebui făcută pentru început în reviste
naţionale de specialitate, precum “Vacanţe şi călătorii”, “Traveller Magazin”, apoi în ziare naţionale, ca
“Banii Noştri”, “Adevărul”, “România Liberă”, precum şi în ziare regionale sau cele locale, toate acestea
fiind menite a informa cititorii despre potenţialul turistic al judeţului Argeş, dar şi de modul în care turişti
doritori pot petrece o vacanţă de neuitat pe acest “tărâm”.
Târgul Naţional de Turism din România, desfăşurat în luna aprilie şi în luna octombrie, reprezintă o
bună oportunitate de promovare a judeţului, fără însă a ignora importanţa pe care o are promovarea
potenţialului turistic a acestui judeţ şi la târguri de turism internaţionale, cel mai important fiind cu siguranţă
Târgul Internaţional de Turism de la Berlin, unde turiştii străini pot intra în contact direct cu reprezentanţii
României, mai exact cu reprezentanţii acestui judeţ, aceştia putându-le oferi turiştilor doritori toate
informaţiile referitoare la judeţul Argeş pe care aceştia le solicită.
Cu siguranţă că cea mai răspândită metodă de primire a informaţiei o reprezintă în ziua de azi
Internetul şi de aceea, judeţul Argeş ar putea fi promovat pe site-uri precum www.discoveringromania.ro,
www.romaniatravel.com, www.romtravel.ro, www.aboutromania.com, www.turistic.ro, site-uri care pot
asigura promovarea atât naţională cât şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului Argeş. Astfel
turişti din întreaga lume ar putea afla oportunităţile şi facilităţile pe care le oferă o vacanţă în România, şi în
mod special, în judeţul Argeş.
Fără îndoială că promovând imaginea judeţului Argeş, ceea ce poate acest judeţ oferi, numeroşi
turişti vor dori cât mai repede să descopere acest pământ binecuvântat, cu relief variat şi păduri întinse, dar
şi cu o bază materială turistică pe măsură, punând la dispoziţia doritorilor o serie de servicii impecabile.

Harta turistică a judeţului Argeş