SCURTA ISTORIE A JUDETULUI

Valcea, tinut stravechi, are o istorie bogata, incarcata cu date si fapte

deosebite. Judetul Valcea este asezat in partea sudica a tarii, de o parte si de
alta a Oltului. Fiind unul dintre cele mai vechi judete din tara, este mentionat in
documente inca din ianuarie 1392, intr-un hrisov al lui Micea cel Batran.
Primele urme descoperite pe teritoriul judetului dateaza de acum doua
milioane de ani si au fost descoperite la Bugiulesti (comuna Tetoiu).
Descoperirile continua la Copacel, un sat de langa Rm. Valcea, unde au fost
aduse la lumina materiale arheologice cu o vechime de circa 8000 de ani.
Perioada preistorica si cea geto-daca este bine reprezentata, marturie stand
descoperirile din asezarile de la Ocnita, Gradistea, Daesti, Ionesti, Brezoi,
Boisoara si altele.
Romanii vor construi pe pamantul valcean mai multe asezari ale caror
ruine mai pot fi vazute la Rusidava (Dragasani), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti
(Ionesti), Arutela (Bivolari) etc.
La inceputul secolului IX, in jurul Ramnicului s-a inchegat o formatiune
politica romaneasca ce a devenit oras la sfarsitul secolului XIII, in acceptiunea
principiilor medievale de atunci.
Prima atestare documentara a orasului dateaza din 20 mai 1388, fiind
intalnita intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran.
Inca de la inceput, orasul a aparut ca resedinta a judetului Valcea. Factorii
care au determinat acest lucru sunt: bogatia resurselor naturale (sare, lemn,
peste), posibilitatile pentru un comert intern si extern si, la final, dar nu in ultimul
rand, pozitia geografica ce ii oferea conditii exceptionale.

ASEZARE GEOGRAFICA
Situat in partea sudica a Romaniei, la o distanta de 175 km de Bucuresti,
Judetul Valcea ocupa o suprafata de 175 kmp si este limitat de judetele: Sibiu si
Alba la nord, Arges la est, Olt la sud si sud-est, Dolj la sud-vest iar la vest de
judetele Hunedoara si Gorj. Organizarea administrativa a judetului valcea
cuprinde 6 orase, 2 municipii si 77 comune.
Se intinde de-a lungul bazinului mijlociu al raului Olt,fiind inconjurat de Muntii
Cozia la est si Culmea Capatanii in vest.
Judetul are o suprafata de 5,765 km 2- 2.4% din suprafata totala a tarii,si o
populatie de 413.570 locuitori.

CAI DE ACCES
Reteaua cailor de comunicatie este formata din 164 km de cale ferata si
2.028 km drumuri publice (din care 550 sunt drumuri nationale).
Transporturile sunt asigurate de artera feroviara si rutiera de pe Valea Oltului,
completata cu soseaua subcarpatica Rm. Valcea-Tg. Jiu si Rm .Valcea-Pitesti, la
care se adauga ca ramuri secundare: soseaua Dragasani- Giulesti-Horezu si
segmentul Brezoi-Voineasa. Aceasta este completata de o retea densa de
drumuri locale care leaga toate localitatile judetului intre ele.
 NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICO –SOCIALA
Judetul Valcea cuprinde urmatoarele categorii de localitati:1 municipiu-
Ramnicu Valcea;7 orase-Dragasani,Olanesti,Baile Govora,Brezoi,Calimanesti-
Caciulata,Ocnele Mari,Horezu;78 comune;568 sate.
Aparitia si dezvoltarea acestor orase este legata , fie de functia lor
comerciala de-a lungul Oltului (Rm. Valcea, Brezoi, Horezu, Dragasani), miniera
(Ocnele Mari), fie balneoclimaterica (Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele
Mari).
Structura populatiei, cu cei 41,1% populatie urbana, se datoreaza
politicilor economice de pana in 1989, care au favorizat deplasarea fortei de
munca de la sat la oras, si care acum trebuiesc contracarate prin sprijinirea
sectorului agricol. Judetul Valcea dispune de resursele necesare, materiale si
umane, pentru dezvoltarea economica si sociala. In ceea ce priveste
comunitatea de afaceri, cifrele vorbesc de la sine: incepand din 1991, au fost
inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750
persoane fizice care desfasoara activitati economice. Sectorul intreprinderilor
mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest tip de societati fiind majoritare
in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre domenii
economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual.

RESURSE TURISTICE NATURALE

Teritoriul judetului Valcea este acoperit de culmi muntoase si dealuri,
altitudinile scazand de la nord la sud, spre depresiunea intramontana a Lovistei.
In partea sudica a judetului, dealurile cu altitudini cuprinse intre 600-700 m inchid
depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislavesti, Pausesti, Hurezu s.a. In nordul
judetului se inalta culmile muntilor Fagaras, la vest se desfasoara Muntii Lotrului
iar la sud Muntii Capatanii. Pe partea stanga a Oltului se afla masivul Coziei care
atinge 1.669 m.
Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala
caracteristica judetului Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan deluros
specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului.
La altitudini de peste 2.000 m temperaturile scad sub 00C, precipitatiile
depasesc 1.200 mm/an iar vanturile cu orientarenord-vest sunt puternice. La
altitudini medii si mici temperatura medie variaza intre 2-60C, vanturile bat in
lungul vailor, iar media precipitatiilor are valori cuprinse intre 800-1.200 mm/an.
In regiunea dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse intre 4-80C
iar precipitatiile ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului si in depresiunea
Lovistei clima este mai blanda decat in restul teritoriului.
Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in
functie de relief si conditiile climatice. In zona alpina se intalnesc pasari si
animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera
comuna si soparla de munte.
Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul,
caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a.
fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.
In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este
repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi
predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc:
salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate
monumente ale naturii.
Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45%
din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti
ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a
dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun
etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de
munte.
La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m,
predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.
Principalul curs de apa care strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si
afluentii acestuia. Oltul strabate circa 130 km din suprafata judetului, de la Raul
Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste apele
raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si
Baiasu. Lotrul strabate judetul pe o suprafata de 80 km si aduna apele afluentilor
Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate 85 km din teritoriul
judetului.
Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului predomina lacurile de provenienta
glaciara aflate in bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si
Cioara precum si cele din muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele
de la Ocnita si Ocnele Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a
constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra, Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor.
Pe teritoriul judetului se gasesc rezervatii naturale,cum ar fi:
Rezervaţia de tisă - Taxus baccata, din cheile pârâului Cheia.
Rezervaţia naturală Stogul,ce se constituie ca o rezervaţie complexă. Se
întâlnesc calcare mezozoice în care s-au dezvoltat fenomene exo- şi
endocarstice, existând peste 35 peşteri şi avene.
Rezervaţia Radiţa - Mânzu, din munţii Căpăţânii - rezervaţie naturală
complexă de o mare valoare peisagistică.
Peşterile din zona Olăneşti,care au fost propuse şi cuprinse de către
specialiştii vâlceni în lista obiectivelor geologice ocrotite de lege.
Rezervaţia Lacul Frumos, din Mosoroasa - este o mlaştină mezo-
oligotrofă importantă prin prezenţa muşchiului Sphagnum şi planta carnivoră
Drossera rotundifolia (roua cerului).
În parcurile oraşului întâlnim specii rare precum Liriodendron tulipifera
(arbrele de lalea), Ginkgo biloba (arborele pagodelor) şi Abies concolor (bradul
argintiu).
    Pe drumul ce duce de la Vila Plopul la Sanatoriul Olăneşti (fosta Vilă 1
Mai) privirea ochiului călătorului se opreste asupra celor două lacuri cu nuferi -
albi şi galbeni - o adevărată splendoare a naturii.
Toata aceste rezervatii sunt considerate monumente ale naturii.
 RESURSE TURISTICE ANTROPICE
Materialele arheologice, informatiile marilor învatati ai lumii antice,
vestigiile si monumentele istorice atesta, în Vâlcea, primele urme ale existentei
omenesti înca din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiulesti (comuna Tetoiu)
înscriu judetul nostru între locurile din tara si din lume cu cele mai vechi urme de
convietuire umana - circa 2.000.000 de ani.
Perioada neolitica este prezenta aici prin descoperirile de la Bârsesti,
Cazanesti, Govora-sat, Orlesti, Valea Raii etc.
Epoca bronzului este ilustrata prin descoperirile de la Boisoara,
Bârsesti, Cazanesti, Dragasani, Goranu, Govora-sat, Ocnele Mari, Orlesti,
Râmnicu Vâlcea, Râureni, Scundu, Stefanesti,  Voicesti etc., puncte si situri
arheologice care caracterizeaza o perioada înfloritoare în viata comunitatilor
umane din aceasta zona.
Epoca fierului, când se formeaza elementul etno-cultural traco-daco-getic,
este reprezentata prin numeroase vestigii arheologice descoperite la: Cazanesti,
Costesti-Ferigile, Bârsesti, Govora-sat, Otesani, Valea lui Stan, Râureni etc. În
aceasta perioada, o mare dezvoltare cunosc cetatile dacice de la Ocnita
(Buridava), Gradistea, Roesti, care au fost amplasate sub forma unui sistem
defensiv pentru apararea Daciei de primejdiile externe. Tot din aceeasi perioada,
judetul Vâlcea este strabatut, de la nord la sud, de o linie fortificata de sapte
castre romane (Limes Alutanus), amintite de Tabula Peutingeriana si confirmate
de cercetarile arheologice.
Zestrea judeţului cuprinde 89 de monumente şi situri arheologice, 360 de
monumente şi ansambluri de arhitectură, 56 de monumente comemorative de
artă, 13 zone urbane si rurale protejate, la care se adaugă un însemnat număr
de obiecte de artă, îdeosebi eclezială şi peste 10.500 de volume de carte veche.
Marile mănăstiri şi schituri vâlcene sunt puternice centre spirituale care atrag mii
de pelerini, dar şi locuri unde s-a zămislit istoria plină de încercări a neamului
nostru. Valorile de prim rang ale patrimoniului cultural vâlcean, ce amintesc pe
cei mai destoinici voievozi, importanţi clerici şi mari dregatori.
In satul Govora se afla Manastirea Govora, fondata la inceputul secolului
15, reconstruita de domnitorii Vlad Calugarul si Radu cel Mare undeva la sfarsitul
secolului 15, restaurata de Constantin Brancoveanu, in 1710-1711 cand cladirile
monahale au fost marite si impodobite cu picturi murale de valoare de catre
zugravii Iosif, Hranite, Teodosie, Stefan s.a.
La Manastirea Govora domnitorul Matei Basarb a instalat o presa de tiparit
si in 1640 a fost tiparita Pravila de la Govora - cea mai veche culegere de legi
tiparita in Tara Romanesca.
In satul Frincesti, la sud de Govora, se afla o biserica numita "Biserica
dintr-un lemn" fondata de domnitorul Matei Basarab in 1635-1636.
In Calimanesti se afla Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si
construita in anii 1518-1522, sihastria de la Turnu, unde se gaseste o biserica
datand din 1676, Manastirea Cozia aflata la 5 km distanta de oras. Datand din
anii 1387-1388, Manastirea Cozia este ctitoria domnitorului Mircea cel Batran,
care este ingropat aici. Aici se pot vedea picturi murale datand din 1391. Muzeul
Manastirii Cozia adaposteste o valoroasa colectie de icoane.
 In orasul Horezu, muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta
medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste
exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu,
care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra
intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita
sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul
1708", scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de
biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide,
Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane
gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.
Muzeul Etnografic se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si
are un profil etnografic si de arta medievala.Sunt expuse obiecte de arhitectura
populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific.
Casa de Cultura Horezu a fost construita in anul 1966 si de atunci
coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o
sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana
care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de
mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele
prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a
ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in
diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor.
In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii
romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese
ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra
personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se
constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi",
intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.
Biblioteca oraseneasca "Ada Orleanu" este deschisa permanent, are o
sala de lectura si un fond de carte de 40 000 de volume.
Muzeul de Arta Casa Simian din Ramnicu Valcea:
Cladirea care adaposteste Muzeul de Arta a apartinut familiei Nae si Tita
Simian originari din Salistea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de incaltaminte in
Rm. Valcea, la jumatatea secolului XX.
Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, insumand doua
tipuri de spatiu, unul punand an valoare expresivitatea casei vechi a familiei
Simian, construita in 1940, de arhitectii Gheorghe Simotta (1891 – 1979) si
Nicolae Lupu (1905 – 19xx), ambii de orientare neoromaneasca si un altul
neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu
transformarea locuintei in muzeu.
Spatiul eclectic, dar armonios, al partii „istorice” a cladirii, reuneste
elemente stilistice multiple romanice, gotice, renascentiste, creand o impresie
generala de vila italiana, accentuata de existenta gradinii interioare, terasata, cu
portic si acoperis din olane.
Expresie artistica, puternica si primitoare a constructiei, determina o
organizare expozitionala care sa valorifice la maximum acest efect. Din aceasta
cauza expunerea muzeala nu este realizata, neaparat, in mod sau cronologic,
fiecare incapere devenind un tot de sine statator, incercandu-se, pe cat posibil,
evitarea monotoniei si exploatarea unor efecte scenografice.
Expozitia permanenta a Muzeului de Arta, reuneste lucrari de valoare de
pictura si de sculptura romaneasca, apartinand unor artisti de renume de la
sfarsitul secolului al XIX-lea : N. Grigorescu, Nicolae Vermont, Sabin Popp, Ipolit
Strambu , Sava Hentia, Ion Georgescu, F.Storck.
Din prima jumatate a secolului XX, muzeul detine lucrari de Gh.Petrascu,
N.Tonitza. Th.Pallady, C.Michailescu.
A doua jumatate a secolului XX, cuprinde in expunere lucrari ale pictorilor:
H.Catargi, I.Tuculescu, Florin Niculiu, Margareta Sterian, Michaela Eleutheriade,
Lucia Dem. Balacescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea, Virgil
Almasanu, Dan Hatmanu, Sabin Balasa, Ion Salisteanu, Paul Gherasim,
Ion.Grigorescu, Marin Gherasim, Viorel Margineanu etc. si cateva lucrari de
sculptura dintre care se remarca prin calitatea artistica, cele realizate de George
Apostu, Ovidiu Maitec si Costel Badea.
Muzeul poseda un tablou din Scoala venetiana din prima jumatate a
secolului al XVIII-lea.
Prin organizarea unor tabere de creatie, in ultimul deceniu al secolului XX,
s-a obtinut o imbogatire a colectioilor cu lucrari ale unor pictori contemporani:
Vasile Tolan, Horia Petrutiu, Vioara Bara, Mircea Catusanu, Adrian Chira, Ion
Augustin Pop, Stefan Pelmus, Epaminonda Tiotiu. Muzeul de Arta a primit in
aceiasi perioada, o donatie importanta din partea artistilor Gheorghita si
Gregorian Rusu, cuprinzand lucrari de pictura si grafica.
Fara a deveni o permanenta, in expunere sunt incluse si obiecte de arta
veche romaneasca, icoane si obiecte de cult din colectia Muzeului Judetean,
valorificand tendinte formale din secolele XVI – XIX, reprezentative pentru judetul
Valcea.
Muzeul de Arta mai poseda o bogata colectie de lucrari de grafica, desene
si acuarele care sunt expuse temporar.
Anual, Muzeul de Arta organizeaza expozitii de pictura si sculptura
contemporana, iar in timpul verii, in curtea interioara expun artisti plastici din
localitate.
Casa Memoriala Anton Pann din Ramnicu Valcea:
Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un
monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea,
avand foisor si pivnita.
Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcii,
datand din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a ramas in constiinta
urmasilor drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” si care a fost „dascal de
musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
Casa – muzeu a fost translata pe o distanta de 37 metri, de pe
amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala.
Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de
targ de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier
(divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si
portrete ale unor personalitati din epoca: printre care cel al maicii Meletina,
stareta manastirii Dintr-un Lemn si tipograful Ion Popovici, care au avut legaturi
cu viata si opera scriitorului.
In a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla
mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton
Pann a avut-o cu acest colt de tara.
In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de
folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule
si istorioare, Bucuresti, 1841, Povestea Vorbei, Bucuresti, 1847, Nastratin
Hogea, Bucuresti, 1853 etc.), scotand in valoare activitatea sa tipografica si
literara.
Muzeul Satului Valcean din Bujoreni:
Muzeul Satului Vâlcean si-a conturat profilul sau tematic înca din 1974
sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare,
imaginea functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale
social-culturale.
În organizarea acestui muzeu în aer liber, s-a tinut cont de câtiva factori
constitutivi ai unui sat adevarat – formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu
toate elementele sale – în functie de care au fost amplasate gospodariile si
constructiile comunitare, transferate din diferitele localitati ale judetului Vâlcea.
În prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale:
1. Sectorul Gospodarie - locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste
12.000 piese muzeistice, ilustrând structura gospodariei, în functie de ocupatiile
traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie
de mestesuguri si tehnici populare, urmarind în acelasi timp, diversitatea si
evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe încaperi.
În cadrul muzeului, se remarca în mod deosebit, casele cu foisor din zona
etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile
specializate în viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni,
Olteanca), în pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori în
cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi).
Alaturi de locuinte, în cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de
constructii anexe : patule, magazii, fânare, cotete destinate depozitarii unor
produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.
2. Sectorul Social - cultural al „monumentelor de utilitate publica” cuprinde
o scoala primara rurala de la începutul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru
Haret, un han de la sfârsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia,
o biserica din lemn, construita la 1785 si transferata din comuna Nicolae
Balcescu, un scrânciob din comuna Stoenesti, iar în perspectiva acest sector va
fi completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiective cu valoare
arhitectonica.
3. Sectorul Mestesuguri - tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile
de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si
diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor
vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse
animale si vegetale.
În cadrul muzeului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere
mestesugaresti – atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de
dulgherie-tâmplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel,
atelierul de prelucrarea parului de capra (începutul secolului al XX-lea), din satul
Curtea, comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni.
Sunt de semnalat si instalatiile tehnice – morile de mâna si de apa din zona
etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva
din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus,
sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate
în cadrul unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani,
Olteanca, Prundeni, din zona podgoriei Dragasani.
4. Sectorul Constructiilor specializate – reprezentat prin câteva unitati,
ilustrând pe cele din hotarul satului sau din zona montana : troite de drum,
transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fântâni de hotar, stupine de
albine, o stâna transferata din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din
comuna Fârtatesti, foisoare de paza etc.
În final, dar nu în ultimul rând, valoroasa noastra arta populara vâlceana
este ilustrata în muzeu, prin prezentarea ei în decorarea interioarelor locuintelor,
în cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele textile sau de ceramica, din
lemn, metal, de iconografie si mobilier popular.
Reprezentând aceste obiecte, noi consideram ca, marile valori de
patrimoniu cultural, pastrate si tezaurizate cu mare grija în acest minunat sat-
muzeu, reprezinta radacinile noastre strabune si merita atentia si tot respectul
generatiilor actuale.

CENTRE FOLCLORICE IN JUDETUL VALCEA

Centru Folcloric din Barbatesti
(Vâlcea»Barbatesti)
Creatie populara. Ansamblu folcloric, grup vocal, sarbatoarea folclorica Brâul de
aur.
Muzeu etnografic din Maldaresti (Vâlcea»Horezu)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie, arta medievala. Sunt expuse obiecte de
arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, port popular specific zonei.
Vaideeni :Sat turistic. Instalatii tehnice populare (tabacarie, moara de apa,
darac si piua din sec. XIX); prelucrarea artistica a lemnului; tesaturi, confectionat
cojoace (pieptare); instrumente muzicale; port popular ciobanesc cu influente
transilvanene.
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National
Valcea, functioneaza sub aceasta titulatura din martie 2001, prin reorganizarea
Inspectoratului pentru Cultura si Culte Valcea in conformitate cu H.G. nr. 286/8
martie 2001.
In baza prevederilor H.G. nr. 78 din 27 ianuarie 2005, functioneaza la nivelul
judetului Valcea, ca serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridica, al
Ministerului Culturii si Cultelor, avand urmatoarele atributii principale:
1.Infiintarea unor institutii de specialitate de interes judetean: Casa
Creatiei Populare si Scoala Populara de Arte; punerea bazelor pentru viitorul
Teatru de Stat, initial ca sectie a Teatrului de Stat din Sibiu.
 2. Sustinerea unor colective artistice care s-au afirmat pe plan national si
international: Teatrul Popular, Ansamblul de Opereta, Orchestra de camera
"Concertino" si Corul de camera "Euphonia" - toate din Ramnicu Valcea; corurile
din Ramnicu Valcea, Dragasani si Balcesti ansamblurile folclorice din
Calimanesti, Babeni, Dragasani, Horezu, Vaideeni.
3.Promovarea unor societati si asociatii culturale: Societatea "Prietenii
Muzeului N. Balcescu", Asociatia Folcloristilor, Asociatia Creatorilor Populari,
Asociatia Artistilor Plastici Amatori, Societatea "Prietenii Muzicii si ai Teatrului",
Cenaclul "Anton Pann", Cercul "Casa de sub padure" s.a.
4.Intemeierea Galeriei de Arta Populara Contemporana (Horezu) si
deschiderea Galeriilor de Arta ale Fondului Plastic (Ramnicu Valcea). 
5.Initierea si consacrarea unor manifestari care au intrat in traditia
culturala a Valcii si a tarii: Festivalul muzical "Tinere talente", Cursurile muzicale
de vara, Festivalul de folclor "Cantecele Oltului", Targul ceramicii populare
romanesti "Cocosul de Hurez", “Pridvor valcean” – Zilele culturii populare
valcene in Capitala, sarbatorile "Hora costumelor", "Invartita dorului", "Braul de
aur" s.a.

Manifestari de promovare a valorilor etnoculturale romanesti in mari centre

culturale ale Europei:

Expozitie de arta populara si program folcloric, la Salzburg – Austria (2001).

Componenta etnografica si folclorica a standului Romaniei la Targul international
de turism de la Praga – Cehia (2003).
Manifestare etnoculturala complexa la Centrul Cultural Roman de la Budapesta –
Ungaria (2004).
Participari ale judetului Valcea la “Zilele culturii romanesti in Bavaria” (München –
Germania) – finantate de Ministerul Culturii si Cultelor prin DJCCPCN Valcea.

TRASEE TURISTICE
Trasee turistice Brezoi:

Trasee turistice ecvestre:

1. Brezoi-Vf.Veveretul-Vf.Robu-Vf.Sterpul-Cabana Prejba- Rîul Sadului-Cabana
Gîtul Berbecului-Vf. Negovanul-Saua Buceci-Dealul Negru- Vf. Vatafului-
Pascoaia. Traseu de durata medie 3-4 zile.
2. Brezoi-Vf.Naratu-Lotrisor-Cabana Comanca-Baile Olanesti-Schitul Iezer-
Schitul Pahomnie-Schitul Patrunsa-Schitul Izvoarele-Vf.Scânteia-Vf.Priota-
muntele Gera-Valea Sasa-Saliste. Traseu de durata medie 5-6 zile.
3. Circuit pe Valea Lotrului: Brezoi-Vf.Veveretul-Vf.Robu-Vf.Sterpu-Vf,Voinesita-
Culmea Steflesti-Cabana Obârsia Lotrului-Statiunea Vidra-Vf.Pietrile-Cabana
Petrimanu-Pasul Oltetului -Culmea Capatânii -Zmeuret -Plaiul lui Stan-Brezoi.
Traseu lung -7-8 zile.
4. Tara Lovistei: Brezoi-Draganesti-Copaceni-Perisani-Boisoara-Bumbuiesti-
Gruiu Lupului-Racovita-Copaceni.
Traseu scurt 1-2 zile.
5. Brezoi-Varateca-Cabana Cozia- Manastirea Stânisoara-Manastirea Turnu-
Varateca.
Traseu scurt 2 zile.
Trasee turistice cu plecare din statiunea Voineasa:

1. STATIUNE-DN 7A-PARAUL CARARII-SAUA CHICA LUPULUI-CIUNGET.

-marcaj: triunghi albastru
-traseu usor accesibil tot timpul anului
-durata de parcurs:1-2 ore.
2. STATIUNE-VARFUL DALMELE-POIANA ARSA-CASA DE VANATOARE
DOBNRUNU-
(varianta A)
-marcaj: cruce rosie
-traseu accesibil tot timpul anului pentru turistii de munte experimentati in
drumetii montane
-durata de parcurs: 3-4 ore.
3. STATIUNE-CAPRA FOII-PARAUL PIETREI-POIANA ARSA-CASA DE
VANATOARE DOBRUNU-( varianta B)
-marcaj: banda galbena,cruce rosie
-traseu usor vara si accesibil iarna.poate fi parcurs si cu auto17km
-durata de parcurs: 3-4 ore.

Trasee turistice cu plecare din statiunea Vidra:

1. STATIUNE-COADA VIDRUTEI-SAUA PIETRELE-STANA PIETRIMANU-

CABANA PIETRIMANU
-marcaj: cruce rosie
-traseu de drumetie, de dificultate mijlocie, nerecomandat iarna
-durata de parcurs:3-4 ore.
2. VIDRA-RELEU TV(1750 M)-Vf. MANAILEASA MICA-VOINEASA
-marcaj: banda rosie
-traseu de drumetie, de dificultate mijlocie vara (de rezistenta)iarna dificil-
nerecomandat
-durata de parcurs:4-5 ore.

UNITATI DE CAZARE

Aflat pe una dintre cele mai variate si renumite retele turistice a Romaniei
(valea Oltului cu defileul sau de o mare valoare peisagistica), judetul Valcea
poseda caracteristicile unei zone turistice complexe (adaugand si pretioase
statiuni balneare), ceea ce face ca aceasta regiune sa fie intens frecventata de
calatorii din tara si strainatate.
 Principalele unitati de cazare din judetul Valcea sunt :

CALIMANESTI-CACIULATA
PENSIUNEA
PENSIUNEA TURIST HOTEL 1 MAI HOTEL TRAIAN
INTERNATIONAL
HOTEL VALCEA HOTEL COZIA HOTEL CENTRAL HOTEL OLTUL

CASA ANGHEL MOTEL LOTRISOR MOTEL COZIA

HOTEL CACIULATA
BAILE OLANESTI

VILA  ALLY HOTEL SUPREM *** HOTEL PARANG HOTEL LATINA

HOTEL LIVADIA VILA FLORILOR HOTEL ELISABETA HOTEL OLANESTI

BAILE GOVORA

HOTEL OLTENIA HOTEL PARC HOTEL GOVORA HOTEL PALACE

HOTEL ZORILOR      

VOINEASA

HOTEL LOTRU PENSIUNEA LAZAR HOTEL LOTRISOR HOTEL VIDRUTA

VILELE AURORA SI VILA MARIA-

HOTEL POENITA PENSIUNEA
ORANGE MAGDALENA
CINDRELUL
HOTEL BRADISOR HOTEL VOINESITA VILA ALEXANDRU VILE VOINEASA

HOREZU
PENSIUNE PENSIUNEA
HOTEL HOREZU PENSIUNEA MONA
FERIGILE ALBUICA

AGREMENT

Baza Turistică „Râmnicu Vâlcea”

Amplasare: Modalităţi de ajungere in centrul de agrement:
Staţia CFR Râmnicu Vâlcea, iar transportul de la gară în centrul de agrement se
efectuează cu mijloace de transport în comun.
Conditii de cazare:
Vila cu 76 locuri, în camere cu 2, 3 si 4 paturi, fiecare camera având baie proprie.
Dotări suplimentare:
TV în fiecare cameră, televiziune prin cablu, sală de conferinţe, sală de lectura,
şah, table, rummy.
Trasee turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement:

Turul staţiunii Călimăneşti – Căciulata, Rezervaţia Cozia, Mănăstirile Cozia,

Horezu, Govora, Stănişoara, Turnu şi Ostrov, Cascada Lotrişor, Defileul Oltului,
Turul staţiunilor Călimăneşti – Băile Govora – Băile Olăneşti – Voineasa.
Excursii:
Călimăneşti – Sibiu – Păltiniş ( durata 1 zi)
Călimăneşti – Centrul de Ceramica Horezu - Peştera Muerilor (durata 1 zi)
Călimăneşti – Mănăstirea Horezu, Bistriţa, Govora şi Mănăstirea dintr-un lemn
(durata 1 zi)

OFERTA PENTRU VACANTA DE IARNA 2007-2008 IN CENTRELE DE

AGREMENT DIN JUDETUL VALCEA:
Centrul de agrement:Bradisor
Seria:22.12-29.12 2007
Numar locuri:28
Pret:308 ronSeria:30.12-02.01 2008
Numar locuri:28
Pret:195 ron
Seria 02.01-06.01 2008
Numar locuri:28
Pret:264 ron

Centrul de agreement “Bradisor”:

Centrul de agreement este amplasat intr-un cadru natural deosebit in

localitatea Malaia,pe drumul ce leaga Valea Oltului de statiunea Voineasa,la 50
km. de Ramnicu Valcea si 25 km de Voineasa.
Modalitati ce a ajunge in centrul de agreement:Tren-statia de debarcare este
gara Ramnicu Valcea,gara Calimanesti,gara Lotru,iar transportul de la gara in
centrul de agreement se afectueaza contra cost.
Conditii de cazare:Vila centrala cu 25 de locuri in camera cu 2-4 paturi.Vile cu
105 locuri in camere cu 2-5 paturi.Dispune de 12 grupuri sanitare pe hol,si 4
grupuri interioare.In interiorul cladirilor exista bai si dusuri cu apa calda.
Dotari suplimentare:Centrul de agreement dispune de un teren asfaltat unde se
poate practica volei,fotbal,tennis de camp si handball.Exista un club unde se pot
organiza jocuri de sah si tenis de masa.Se poate organiza discoteca in cantina
proprie cat si in club.

Trasee turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement:

Turul staţiunii Călimăneşti – Căciulata, Rezervaţia Cozia, Mănăstirile Cozia,
Stănişoara, Turnu şi Ostrov, Cascada Lotrişor, Defileul Oltului, Turul staţiunilor
Călimăneşti – Băile Govora – Băile Olăneşti – Voineasa.
Excursii:
Călimăneşti – Sibiu – Păltiniş ( durata 1 zi)
Călimăneşti – Centrul de Ceramica Horezu - Peştera Muerilor (durata 1 zi)
Călimăneşti – Mănăstirea Horezu, Bistriţa, Govora şi Mănăstirea dintr-un lemn
(durata 1 zi)

In extrasezon:
La fiecare sfărşit de săptămâna se pot organiza mese festive, aniversări,
banchete.

Centrul de agrement: Caciulata

Seria:22.12-29.12 2007
Numar locuri:16
Pret:308 ron.
Seria:30.12-2.1 2008
Numar locuri:16
Pret:195 ron
Seria:02.01-06.01 2008
Numar locuri:16
Pret:264 ron

Centrul de agreement Caciulata:

Centrul de agrement este situat pe Valea Oltului în staţiunea

balneoclimaterică Călimăneşti Căciulată, în imediata apropiere a Mănăstirii
Cozia, la poalele rezervaţiei naturale Cozia, la o distanţa de 23 km de Municipiul
Rm. Valcea.
Modalităţi de ajungere in centrul de agrement: Tren: Staţia de debarcare este
gara Calimăneşti 6 km sau gara Rm. Vâlcea şi hala Pausa, iar transportul de la
gară în centrul de agrement se efectuează contra cost, la cererea
grupului.Autobuz: Dacos, Ionescu, (Bucureşti, Autogara Militari cu plecare spre şi
dinspre toate capitalele reşedinţa de judeţ.
Conditii de cazare: 130 locuri pe serie vara şi primavera; 1 pavilion cu 6 camere
a 2 paturi; 3 vile cu 34 camere a 3 paturi; 1 vila cu 4 camere a 4 paturi.
Dotări suplimentare: Centrul de agrement dispune de teren asfaltat în aer liber cu
tribuna unde se poate practica: volei şi minifotbal, tenis de camp şi
badminton.Exista un club în aer liber unde se pot practica tenis de masă şi Club
de incinta cu jocuri pe calculator, TV color şi aparatura muzicală. Plaja şi inot la
ştrandul terminal din staţiune, la 250 m distanţa de centrul de agreement.

Trasee turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement:

Turul staţiunii Călimăneşti - Căciulata, Rezervaţia Cozia, Mănăstirile Cozia,
Stănişoara, Turnu şi Ostrov, Cascada Lotrişor, Defileul Oltului, Băile Govora,
Băile Olăneşti, Voineasa.
Excursii:
Climăneşti Sibiu Paltiniş (durata 1 zi)
Călimaneşti Horezu Centru de Ceramică – Peştera Muierilor (durata 1 zi)
Calimăneşti – Curtea de Argeş – Transfagaraşanul (durata 1 zi)
Călimăneşti Mănăstirea Frasanei, Horezu, Bistriţa, Govora şi Mănăstirea dintr-un
lemn (durata 1 zi) .

TRATAMENT

BAILE GOVORA

GOVORA este o statiune de importanta nationala deschisa in toate

anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor
apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele
hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute
si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si namolul
sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari.
Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii (astm
bronsic, bronsite cronice, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau virale,
rinite, sinuzite, faringite etc.), bolilor degenerative (spondiloze, artroze,
poliartroze) si a bolilor reumatice articulare (tendonite, periatrite
scapulohumerale), ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si
centrale (pareze usoare, sechele dupa poliomelite etc.) si a unor disfunctionalitati
post-traumatice si boli asociate (ginecologice, endocrinologice, cardiovasculare,
digestive, urinare). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati
pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald,
pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole.
Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.

BAILE OLANESTI

 Statiunea BAILE OLANESTI este una dintre putinele localitati din tara care
intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si
topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale.
Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania
in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si
varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc
peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor
lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15 izvoare minerale
sunt captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru
sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie).

In anul 1873 la indemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale apelor
minerale de la Olanesti la Expozitia Internationala de la Viena, unde a obtinut
medalia de aur.
Primele studii chimice asupra apelor minerale de la Olanesti au fost
efectuate in anii 1829 -1830 de catre dr. Karl Friedrich Siller, ceea ce a
determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul
1868 dr. Carol Davila l-a indemnat pe chimistul Bernath londway sa execute
studiul chimic al apelor minerale din Olanesti. Renumitul chimist a evidentiat 40
de izvoare minerale si a analizat un numar de 23 de surse hidrominerale
distribuite in 4 zone: Valea Olanesti, Valea Tisei, Valea Buduroiu si Valea
Ripuroasa.

 In 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale in mai multe
categorii dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului:
-14 izvoare iodurate
-6 izvoare sulfurate si clorurat sodice
-4 izvoare cu ape diuretice
-1 izvor bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze
-2 izvoare purgative
-2 izvoare feruginoase
-2 izvoare avand compozitie mixta.
In anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma "Rumpel" din Viena
in urma studiilor efectuate la Baile Olanesti, a ajuns la concluzia ca debitul si
temperatura apelor minerale raman constante sau variaza foarte putin. Au fost
cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olanesti ( izvoare minerale
nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) pe Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10,
11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18).
Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse
investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si
Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L.Alexiu,
dr.P.Petrescu.
In urma analizelor, in 1926 izvoarele minerale din Olanesti dupa
concentratie au fost clasificate in 3 grupe:
-ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24,12,11,14,10,6)
-ape izotone (izvoare minerale nr: 5,7,30)
-ape foarte usor hipertone ( izvoare minerale nr: 19,3,20).

CACIULATA CALIMANESTI

Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele

(descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu,
calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si
temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale
41°C, si hipertermale= 49.5°C).
Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu
hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare
(dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita
cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale
sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica hermal = 41°C, and
hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si
nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii
(bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza,
sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza,
tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli
ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita
cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de
alta natura.

VOINEASA

Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si
alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii
ultraviolete.Baza de tratament este dotata cu aparatura moderna unde se poate
trata nevroza astenica, surmenajul fizic si intelectual, afectiuni ale aparatului
locomotor, ale cailor respiratorii si alte boli asociate.

PROPUNERI DE VALORIFICARE

Asociatia Turismului Valcean este o organizatie tanara, constituita in 21

august 2002 prin asocierea cvasi-totalitatii furnizorilor de servicii turistice
specifice judetului Valcea. Asociatia este organizata si functioneaza ca persoana
juridica romana, fara scop lucrativ, neguvernamentala si apolitica si este
constituita din 24 de membri, 14 persoane juridice si 10 persoane fizice,
cuprinzand cei mai importanti furnizori de servicii turistice din judetul Valcea in
domeniile turismului balnear precum si din domeniile turismului cultural, montan,
agro-turism, transport turistic. Alaturi de acestia printre membrii fondatori se
numara si Camera de Comert si Industrie Valcea, organism implicat in
dezvoltarea mediului de afaceri precum si organizatii neguvernamentale care
urmaresc promovarea dezvoltarii locale.
Desi tanara, asociatia beneficeaza de experienta bogata a unora dintre
membrii sai in activitati specifice legate de dezvoltarea turismului si promovarea
acestuia, precum si de experienta in managementul unor proiecte cu finantare
internationala.
Scopul Asociatiei, asa cum este prezentat in statutul sau, consta in
sprijinirea dezvoltarii turistice si culturale a judetului Valcea, precum si intarirea
relatiilor interpersonale in vederea promovarii unei activitati durabile si eficiente,
care sa puna in valoare potentialul uman si turistic din judet.
Pentru atingerea acestui obiectiv, asociatia va actiona pe mai multe
directii, conform competentelor membrilor sai. Se urmareste astfel intreprinderea
urmatoarelor actiuni:
- sustinerea unor proiecte de dezvoltare si cooperare in domeniul
turistic;
- imbunatatirea calificarilor lucratorilor in domeniul turistic, sprijinirea
micilor intreprinzatori din turism;
- dezvoltarea tuturor formelor de turism; promovarea de schimburi de
date, informatii, specialisti si alte forme de cooperare;
 - promovarea potentialului turistic local; organizarea de targuri si
expozitii;
- oferirea de consultanta si sprijin in vederea functionarii in deplina
legalitate a unitatilor de turism, oferirea de asistenta de specialitate si
informatii privind legislatia din domeniu;
- reprezentarea intereselor asociatiei in relatiile cu autoritatile locale;
- conlucrarea cu autoritatile locale si centrale pentru valorificarea
potentialului turistic si uman al judetului Valcea si pentru cearea unei
infrastructuri turistice corespunzatoare standardelor de calitate
nationale si internationale;
- conservarea, refacerea si protectia mediului inconjurator, a rezervatiilor
naturale, protectia si conservarea monumentelor istorice;
- editarea periodica a unor materiale de promovare si informare;
- crearea unor centre si puncte de informare turistica;
- elaborarea unor strategii pe termen lung, mediu si scurt pentru
realizarea unor programe turistice in zona;
- organizarea de conferinte, colocvii, simpozioane si cursuri de formare
si specializare in domeniul turismului.
Proiecte recomandate pentru a fi finantate de Consiliul National pentru
Dezvoltare Regionala:
" Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural
istorică a depresiunii   Horezu"
Valoare: 3.998.511 E uro, din care  Phare: 2.698.883 Euro, Fondul naţional:
899.628 euro
      " Reabilitarea infrastructurii turistice în staţiunea balneară a Băile Govora".
Valoare: 2.927.894 euro, din care   Phare 1.952.170 euro, Fondul naţional :
650.724 euro
      "CALIMANEŞTI 2007 - dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea
balneară Călimăneşti - Căciulata"
Valoare: 1.848.290 din care Phare :1.386.217,5 euro, Fondul na ţ ional:
462.072,5 euro
      "Ocolirea  Municipiului Drăgăşani pe drumul naţional de la  Craiova la
Vâlcea"
Valoare: 3.951.053 euro, din care Phare : 2.666.961 euro, Fondul naţional :
888.986 euro
      " Parcul  Zăvoi - Centrul de recreere şi agrement ".Valoare: 2.374.449, din
care Phare 1.780.837 euro, Fondul naţional : 593.612 euro

Precizarea optiunilor de dezvoltare la nivel local,prin elaborarea listei de

proiecte prioritare,va facilita deschiderea pietei investitionale si extinderea
oportunitatilor pentru investitorii interni si externi.In plus,se vor putea atrage in
continuare fonduri de la Uniunea Europeana prin instrumente deja operationale
si la nivelul Romaniei(PHARE,ISPA,RICOP)sau viitoare.
Proiecte internationale implementate:

Programul Phare pentru Reabilitatarea Infrastructurii Afectate de Inundaţii în

1997
       6 proiecte în judeţul Vâlcea
Valoare: 1,436,000 ECU
      Fondul Phare pentru Modernizarea Administraţiei Publice Locale
      Proiect: "Centru de informare pentru cetăţeni şi sistem informatic integrat
pentru Consiliul Judeţean Vâlcea şi 16 de municipalităţi"
Valoare: 28.540 Euro
      Credit garantat de Guvernul României pentru realizarea sistemelor de
alimentare cu apă în zonele rurale - 38 proiecte în zonele rurale 
Valoare: 11,742,000 USD
      Phare 2001 - Coeziune Economică şi socială - Schema de investiţii în servicii
sociale"
     " Centrul Social Pilot  Drăgăşani"
Valoare: 142.210 Euro