SISTEMUL LOGISTIC AL UNEI INTREPRINDERI

AGROALIMENTARE

Capitolul I - Prezentarea societatii

S.C. Industrializarea Laptelui Dmbovia S.A. i desfoar activitatea n domeniul
colectrii, industrializrii, depozitrii i comercializrii laptelui i produselor lactate. n portofoliul
su de activiti sunt cuprinse:
1) Lapte de consum
2) Brnzeturi proaspete
3) Brnz telemea
4) Produse lactate acidulate( iaurt, iaurt dietetic, lapte btut, sana)
5) Smntn
6) Unt
7) Cacaval
n perioada 1957 1960 a luat fiin, sub denumirea PROLACTA, Unitatea de
Industrializare a Laptelui Dmbovia. Pn la mprirea teritorial a rii n judee, a funcionat
Oficiul Raional Trgovite al ntreprinderii de Colectare i Industrializare a Laptelui Prahova. n
anul 1967, mpreun cu alte ntreprinderi de profil alimentar, au fost unificate sub denumirea IAD
(Industria Alimentar Dmbovia), transformndu-se ulterior n ntreprinderea de Industrializare a
Laptelui.
ncepnd cu anul 1990, prin HG 1353/27.12.1990, ntreprinderea de Industrializare a
Laptelui Dmbovia i-a obinut identitatea, odat cu transformarea n S.C.I.L. Dmbovia care a
fost nmatriculat la Registrul Comerului sub nr. 376/ 13.03.1991. n prezent societatea
comercializeaz produsele sale sub marca nregistrat NATURA. S.C. Industrializarea Laptelui
Dmbovia este o societate pe aciuni, valoarea nominal este de 25 000 lei/aciune, cu un numr de
1 352 940 aciuni,, puin peste 50% din aciuni aparin SIF Oltenia. O parte din directorii firmei sunt
acionari.

Materia prim colectat ( lapte de vac) este prelucrat n uniti proprii de producie pentru
care s-au obinut licene de fabricaie. Principalele capaciti de producie care funcioneaz n
prezent sunt:
1)Fabrica de produse lactate Trgovite
2)Secia de brnzeturi Aninoasa
Dup anul 1990, s-a trecut la un program de investiii i modernizri prin fore proprii,care
a nsemnat eliminarea sistemului de ambalare i livrare a produselor lactate n ambalaje
recuperabile din sticle, i nlocuirea lui cu un sistem de ambalaje nerecuperabile din material plastic.
n noiembrie 2003 S.C.I.L. Dmbovia S.A. a obinut o finanare SAPARD n scopul
modernizrii i retehnologizrii firmei. Schimbrile, n acest sens, n cadrul firmei au nceput din
luna mai a anului 2004. Valoarea investiiei este de 1 433 000 , jumtate din sum este acordat de
ctre SAPARD, iar cealalt jumtate este pltit de S.C.I.L. Dmbovia. Modernizrile avute n
vedere privesc:
-Reamenajarea cldirilor, birourilor, seciilor, laboratoarelor;
-Cumprarea de instalai, maini, electronic, echipamente tehnice noi;
n perioada 2004-2005 am implementat un amplu proiect co-finanat cu fonduri
SAPARD de modernizare i retehnologizare a capacitilor de producie, care au fost aliniate la
standardele europene. n prezent capacitatea de prelucrare a fabricii este de peste 220 000 hl
lapte/an.
Organizarea firmei
S.C.I.L. Dmbovia are stabilit structura organizatoric actual n funcie de natura i
complexitatea proceselor de producie. Variabilele organizaionale mai importante sunt:
- complexitatea tehnologic, dat de numrul mare de operaii tehnologice;
- riscul profesional generat de gradul de mecanizare, precum i ncadrarea majoritii
locurilor de munc de la centrala termic i uzina de frig sub incidena Decretului 400/1991.
Societatea dispune de o organigram funcional n care sunt stabilite subordonrile
ierarhic funcionale. Strcutura organizatoric a societii cunoate periodic procese de adaptare n
vederea asigurrii unei conduceri ct mai elastic i operativ.

Conducerea executiv este asigurat de managerul general, mpreun cu directorul

economic, comercial i de producie. Directorul de producie are n subordine compartimentul
pregtirea i urmrirea produciei, compartimentul mecano-energetic, investiii retehnologizare,
metrologie. Directorul economic are n subordine compartimentul financiar, contabilitate,
informatic, Directorul comercial compartimentele desfacere, coloana auto-transport (magazii
tehnico-materiale, depozit de frig i produse finite), aprovizionare.
Societatea are n prezent 199 de angajai din care 40 persoane reprezint personalul Tesa,
iar 159 persoane sunt muncitori.

Distribuie
Produsele firmei sub marca Natura sunt distribuite n majoritatea judetelor din tara, conform
hartii de mai jos i n marile reele de hypermarketuri prezente pe piaa romaneasca prin
distribuitori(dealeri),prin

distributie

proprie,precum

si

prin

mari

centre

comerciale

(Metro,Carrefour)etc.

Beneficiarii produselor pe piata interna sunt societati comerciale care utilizeaza produsele fie in
procesele proprii de productie,fie prntru comercializarea directa in aceeasi forma,institutii bugetare
si consumatori directi.
Produsele sunt recunoscute i bine apreciate de ctre consumatori, iar firma se bucur de
ncredere din partea partenerilor de afaceri.Obiectivele de dezvoltare pe termen scurt tin de
dezvoltarea gamei de sortimente.

Capitolul II
Analiza activitii de asigurare i distribuie

2.1. Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti, preuri, grafice (evoluia n
timp)
Materia prima de baza cu care lucreaza societatea este laptele.Acesta este transformat si
comercializat sub diferite forme in judetul Dambovita si majoritatea judeteleor tarii.
Principalii furnizori sunt colectori de lapte de vaca:asociatii familiale,persoane juridice-societati
comerciale,

persoane

fizice,existand

si

resurse

proprii

reprezentate

de

ferme

ale

societatii:S.C.Agroindaf S.R.L,S.C.Lacta S.A. Giurgiu, S.C.Agrozootehnica S.R.L.,S.C.Agromilk

S.R.L.,Ferma ICDB Balotesti,Ferma Carpati,Ferma Agroindaf.

2.2 Tipul si gama marfurilor oferite

2.3 Aria teritoriala vizata

Produsele firmei sunt distribuite n majoritatea judetelor din tara, conform hartii de mai jos i n
marile reele de hypermarketuri prezente pe piaa romaneasca prin distribuitori(dealeri),prin
distributie proprie,precum si prin mari centre comerciale (Metro,Carrefour)etc.
Piaa de desfacere a firmei cuprinde, n principal, partea de S-E a rii.
Cantiti importante din producia de lapte i produse lactate sunt distribuite n urmtoarele judee:

Dmbovia Trgovite, Pucioasa, Geti, Titu, Moreni, Fieni

Bucureti

Buzu

Ploieti - Cmpina

Arge

Vlcea

Sibiu

Olt

Constana

Galai

2.4

Canale de distribuie: concurena, preuri, analiza transporturilor

Concurena direct
Concurena direct1 este reprezentat de concurenii care ofer aceleai produse, viznd
aceeai pia i avnd competene asemntoare. Piaa produselor lactate se caracterizeaz printr-o
concuren acerb. Firmele productoare de lapte de consum i produse lactate sunt numeroase,
puternice, prezente pe pia cu oferte variate, atractive din punct de vedere al calitii, preului i
diversitii.
Numrul mrcilor de produse lactate prezente pe piaa trgovitean este mai redus n
raport cu numrul acestora la nivel naional.

NATURA
Campina

Covalact

Napolact

Oke
Trgovite

Albalact

Panda

Milli

La Dorna
Danone

. Mrcile de produse lactate comercializate pe piaa

Dmboviean

Mrcile concurente produselor lactate acidulate NATURA, prezente pe piaa

trgoviteana sunt, n ordinea importanei lor, urmtoarele:
pe piaa trgoviteana sunt, n ordinea importanei lor, urmtoarele:
Danone
Campina
Oke
Napolact
Covalact

ProdLacta
Panda
Sanlacta

Concurena de substituie
Produsele de substituie care au aprut n piaa produselor lactate sunt: margarina
preferat de cumprtori deoarece este mult mai ieftin, coninut sczut de grsimi, cantiti variate,
fiind folosite att n meniul zilnic ct i la realizarea diferitelor preparate culinare. De asemenea, o
importan deosebit o reprezint iaurturile cu fructe, preferinele consumatorilor pentru acestea
fiind n cretere, n detrimentul iaurturilor tradiionale, mai ales n rndul copiilor care sunt cei mai
mari consumatorii de lactate.
Cacavalul vegetal, brnza Tofu i laptele de soia pot fi considerate produse de
substituie, fiind foarte cutate n perioada de post. Preul acestora este foarte ridicat, cererea pentru
ele fiind mai mic.
Analiza transporturilor
Transportul in cadrul S.C.I.L. Dambovita se face prin intermediul masinilor proprii,dar si cu
ajutorul firmelor specializate in transport de marfa.

2.5 Logistica de distribuie: transportul, stocarea, depozitarea,

manipularea, fluxul

informaional
Transportul
Parte esentiala a activitatii economice, activitatea de transport consta n acele actiuni prin care
se organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor n spatiu si timp. Prin sistemul

national de transport se realizeaza legatura ntre productie si consum si n general satisfacerea

necesitatilor materiale si spirituale ale societatii. Prin urmare, obiectul activitatii de transport consta
n deplasarea n spatiu de marfuri, bunuri si persoane.
Se considera ca transporturile constituie o prelungire a procesului de productie, pe care
l continua si l desavrseste, iar prin aceasta activitate de transport se adauga la valoarea marfurilor.
Prin activitatea de transport nu se creeaza bunuri materiale; aceleasi marfuri deplasate n alt loc
capata o valoare superioara.
Sistemul national de transport constituie parte integranta a sistemului economic si social si are
urmatoarele componente: infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval si aerian; mijloacele de
transport; operatorii de transport si ai activitatilor conexe transporturilor; sistemele de management
al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie.
Societatea realizeaza transportul produselor comercializate cu ajutorul masinilor pe care le
detine,acestea au inscriptionate sigla caracteristica intreprinderii,aceasta fiind de asemenea si o
modalitate de reclama.
De asemenea societatea apeleaza si la firmele specializate in transport,dar si atunci cand se
ajunge la un accord comun cu firmele cumparatoare,transportul poate fi realizat si de catre clienti.
Depozitarea si stocarea
Depozitele sunt unitati comerciale n care se desfasoar procesele tehnicoeconomice legate
de primirea, pstrarea si livrarea marfurilor n partizi mari. Ele constituie componenta operativa a
ntreprinderilor comerciale pentru vanzarea cu ridicata a mrfurilor, dar si a altor societati care
particip la circulatia marfurilor (ntreprinderi de productie sau ntreprinderi de vnzare cu
amanuntul).
Functia de stocare permite ajustarea n timp a productiei la evolutia cererii. De obicei
distribuitorul cumpara (se aprovizioneaza) de la producator (n partida mare engros) la anumite
intervale de timp si pune la dispozitie permanent consumatorului, care va gasi produsul atunci cnd
l doreste. Depozitarea trebuie sa asigure conditii bune pentru a nu se altera caracteristicile
produsului.
S.C.I.L. Dambovita realizeaza depozitarea si stocarea marfurilor in depozitele proprii,si de
asemenea si in depozitele distribuitorilor,ai partenerilor sai.

Manipularea
Manipularea marfii reprezinta un sistem de miscare a marfii in interiorul depozitelor. Ea se
refera la primirea, asezarea, expedierea marfurilor.
Societatea S.C.I.L.Dambovita are personal specializat pentru manipularea marfii,iar odata
expediata marfa catre clientii sai,acestia au la randul lor personalul insarcinat cu realizarea acestei
acestei activitati.
Fluxul informational
Fluxurile informationale privitoare la logistica produselor reprezinta o componenta a
distributiei fizice care aduce o contributie hotaratoare la cresterea eficientei circuitului produselor.
Sistemul informational logistic subsistem al sistemului informational al intreprinderii
vehiculeaza toate informatiile relevante pentru luarea deciziilor din sfera distributiei fizice. Astfel,
sistemul informational logistic faciliteaza luarea deciziilor si asigurarea serviciilor logistice in trei
modalitati si anume: transformand datele intr-o forma mai utila si mai accesibila, transferand datele
in reteaua logistica acolo unde sunt necesare si stocand aceste date pana in momentul in care ele
sunt utilizate. Sistemele informationale logistice pot fi astfel proiectate pe trei nivele diferite:
- un nivel de baza pentru prelucrarea datelor care nu presupune o analiza prea sofisticata;
- un nivel in care metodele si modelele statistico-matematice devin parte integranta a sistemului de
analiza;
- un nivel in care atat analiza datelor cat si luarea deciziilor si declansarea unor actiuni se realizeaza
cu ajutorul sistemului.
Un loc aparte in sistemul informational logistic il detine modul in care se lanseaza si se realizeaza
comenzile. Aceasta prezinta o importanta vitala pentru functionarea intregului sistem logistic.
Modalitatile prin care se transmit comenzile, frecventa prelucrarii informatiilor pe parcursul
realizarii acestora ofera un camp larg de actiune a numeroase informatii si in acest domeniu.
Fluxul de informatii in cadrul S.C.I.L. Dambovita se realizeaza atat intre societate si clienti,dar
si invers.

Informatiile ajung catre clienti prin intermediul agentilor de vanzari,acestia fiind informatii cu
privire la caracteristicilor produselor,dar si despre produsele nou aparute.

Capitolul 3
Proiectarea departamentului de logistica
Proiectarea sistemului de distributie, regasita generic in unele lucrari de specialitate si sub
denumirea de design-ul de distributie, constituie una din obiectivele principale ale managementului
de distributie.
Principiile planificarii logisticii
De regula, elaborarea unor planuri de calitate este destul de dificil de realizat deoarece, in mod
absolut independent, intervin in calcul si unele situatii de incertitudine, indeosebi in domeniul
comercial.
Din aceste considerente este necesara respectarea unor principii in activitatea de planificare a
logisticii comerciale, si anume: rapiditate, viziune globala si analitica, evolutie, progresivitate si
continuitate.
Principiul rapiditatii presupune intocmirea cat se poate de repede a caietului de sarcini cu
activitatea comerciala.
In absenta acestui principiu riscam sa nu elaboram niciodata un plan de logistica comerciala in
contextul cerut de activitatea comerciala, fie sa elaboram un plan care este deja compromis de
situatia reala de pe piata.

Principiul viziunii globale si analitice cere ca in planificarea logistica comerciala sa se tina cont
de necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra activitatii comerciale, care nu exclude insa
decuparea ulterioara a sistemului logisticii comerciale in module care pot fi apoi dezvoltate separat.
Principiul evolutiei arata ca trebuintele si satisfacerea acestora sub aspectul tratarii informatiei sunt
in continua schimbare, iar solutiile propuse la un moment dat trebuie sa asigure atat prelucrarea
volumelor diferite de informatii, cat si evitarea aparitiei costurilor prohibitive ca urmare a adaptarii
unor solutii de prelucrare necorespunzatoare momentului respectiv.
Principiul progresivitatii asigura existenta si functionarea lantului de prelucrare a informatiilor
inregistrate din continutul comenzilor.
Astfel, apare posibilitatea de a utiliza lantul ca sursa de informatii pentru alte sisteme
organizatorice. De aceea lantul are particularitatea de a raspunde unei trebuinte foarte stabile, ca de
exemplu situatia Registrului de scadente.
Principiul continuitatii este necesar de aplicat deoarece realizarile raman uneori in intarziere, iar
evolutiile curente pot afecta destul de substantial obiectivele urmarite si mijloacele alocate pentru
acestea prin plan. De aceea trebuie asigurata continuitatea pentru a opera in timp oportun
modificarile necesare in vederea realizarii prevederilor din planul logisticii comerciale.
Respectarea acestor principii conduce la elaborarea unui plan al logisticii comerciale de calitate,
care sa coreleze obiectivele din activitatea comerciala propuse, cu mijloacele afectate pentru
realizarea lor.
Circuitele de distributie prezinta anumite trasaturi definitorii, valabile pentru intreaga lume a
marfurilor care formeaza obiectul tranzactiilor comerciale, cat si o serie de caracteristici prin care se
particularizeaza circuitul fiecarei categorii de produse. Acest fenomen a determinat specialistii sa
abordeze distinct circuitele de distributie pentru bunurile de consum individual, circuitele de
distributie pentru produse de utilizare productiva, circuitele de distributie pentru produse agricole si
circuitele de distributie pentru servicii.

Pentru orientarea activitatii de distributie a marfurilor dintr-o anumita tara este absolut necesar sa se
cunoasca in permanenta, pe langa conceptele de baza privind procesul de distributie, si modul in
care evolueaza sistemele de distributie din diverse tari ale lumii. Aceasta, pentru a se putea alinia
respectivul proces la preocuparile de modernizare a distributiei din diverse zone ale globului, cat si
pentru a asigura o integrare functionala a acestuia in circuitul mondial de valori.
In acest sens, analizele efectuate au scos in evidenta faptul ca economia contemporana, prin
complexitatea fenomenelor pe care le genereaza, face ca metodele de distributie sa evolueze
permanent. Asistam astfel, in mod continuu, la aparitia unor noi forme de vanzare cu ridicata si cu
amanuntul, precum si la conturarea unor noi sisteme de distributie.
Imbunatatirea departamentului de logistic
Este necesar ca toate compartimentele departamentului de logistica sa se afle in permanenta
comunicare si legatura pentru a se tine evidenta corecta a produselor care nu se gasesc in cantitatile
necesare,sau a celor care sunt in surplus.
In cadrul S.C.I.L. Dambovita este necesara o mai buna comunciare intre compartimente pentru
optimizarea activitatilor de aprovizionare.
S.CI.L.Dambovita are nevoie de diversificarea si innoirea sistemelor de prelucrare a
informatiei:mijloacele tehnice de tratare a informatiei,programele de prelucrare a informatiei.
De asemenea,in cadrul societatii este necesar sa fie asigurate traininguri periodice pentru
personalul intreprinderii,pentru asigurarea nivelului inalt al pregatirii si personalului.
Pentru ca depozitarea sa se faca cat mai eficient,produsele care au un grad foarte ridicat de
cerere este necesar sa fie localizate la indemana in cadrul manipularii.
Este necesara ca in orice intreprindere o optimizare a prelucrarii comenzilor cat mai rapide.