Sunteți pe pagina 1din 40

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Economia agroalimentara si a mediului


Economia si administrarea afacerilor agroalimentare

Proiectarea sistemului logistic la


s.c. lacta s.a. giurgiu

Profesor coordonator: Istudor Nicolae


Student: Pavel Gabriela
Master E.A.A.A.
Anul I
Grupa 1335

cUPRINS
Capitolul I - Prezentarea Societatii S.C. LACTA S.A.
1.1
1.2

Scurt istoric
1.1.1 Obiect de activitate
Managementul practicat
1.2.1 Structura de productie si produse
1.2.1.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti
1.2.1.2 Tipul i gama mrfurilor oferite

Capitolul II - Analiza activitatilor logistice la S.C. LACTA S.A GIURGIU


2.1 Piata laptelui in Romania
2.1.1 Gradul de implicare n activiti logistice
2.1.1.1 Analiza furnizorilor de resurse materiale
2.1.1.1.1 Activitatea de achizitii lapte materie prima
2.1.1.1.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico materiala
2.1.1.1.3 Cantitati, preturi, termene de livrare, conditii de plata la pricipalele materii
prime
2.1.1.1.3.1 Cantitati achizitionate la principalele materii prime
2.1.1.1.3.2 Preturi, termene de livrare si conditii de plata la principalele materii
2.1.1.1.3.3 Lista preturi la produsele fabricate
2.1.1 Transportul si manipularea produselor
2.2 Analiza activitatii de distributie
2.1.1 Canale de distributie practicate
2.2.1.1 Punctele de lucru ale societatii
2.2.1.2 Distributia produselor
2.2.1.3 Zone de distributie
2.2.1.4 Principali concurenti ai S.C. Lacta S.A. Giurgiu
2.2.2 Logistica de depozitare
2.3 Activitatea de productie -control -autorizare si certificare
2.3.1 Stocuri
Capitolul III - Proiectarea departamentului de logistica
3.1 Necesiatea departamentului de logistica
3.2 Propunerii
3.2.1 Schimbarea organigramei societatii
3.2.2 Estimarea costurilor
3.2.3 Analiza rentabilitatii noului departament
3.3 Studiu de caz

CAPITOLUL I

Prezentarea Societatii S.C. LACTA S.A.


1.1 Scurt istoric
Denumirea completa: S.C. LACTA S.A. GIURGIU
Coordonatele S. .C. LACTA S.A. GIURGIU :
adresa sediului inregistrat: Localitatea Giurgiu, str. Gloriei, nr. 2, judetul Giurgiu,
tel: 0246/210225, fax: 0246/210265.
Inregistrare:
Oficiul National al Registrului Comertului: J/52/13/1991
Cod Unic de Inregistrare: R0 1292426
Domeniul de activitate
Activitate principala
Fabricarea produselor lactate si branzeturilor

- tablel nr.1Cod CAEN


1551/1051

Societatea comercial S.C. LACTA S.A. GIURGIU s-a constituit ca societate pe


aciuni n anul 1991 din vechea ntreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu.
Unitatea sub denumirea de ntreprinderea de Industrializare a Laptelui Giurgiu, a luat
fiin n anul 1981, odat cu constituirea judeului Giurgiu, desprinzndu-se din ntreprinderea
de Industrializare a Laptelui Ilfov.
IIL GIURGIU a reunit o serie de centre de colectarere i prelucrare manufacturier a
brnzei telemea ,produs specific zonei de cmpie VLASCA. Datorit creterii cantitilor de
lapte i cerina pieii s-a impus dezvoltarea unor capaciti de prelucrare i n 1972 s-a dat n
folosin Fabric de Produse Lactate din Giurgiu, strada Gloriei nr. 2, actualul sediu al firmei.
Activitatea de producie a societii se desfoar n fabrica de la sediu care este
proiectat pentru prelucrarea a 25.000 litri lapte/ zi n lapte consum, produse proaspete
acidofile: iaurt, lapte btut, smntna de consum i smntna pentru fric, brnz proaspt
de vaci i brnzeturi. Pentru completarea gamei sortimentale SC LACTA SA Giurgiu mai are
n funciune dou uniti de procesare lapte n brnzeturi n saramur - telemea n localitatea
Stilpu, cu o capacitate de prelucrare de 5.000 litri lapte/zi i n localitatea Vedea cu o
capacitate de prelucrare de 10.000 litri lapte/ zi n brnzeturi cu past oprit tip cacaval.
Etapizat societatea a retehnologizat i modernizat unitatea de producie de la sediu, producia
fiind axat pe lapte de consum i produse proaspete- produse cu o valorificare mare i
comercializare imediat.
S-a stabilizat i mbuntit parcul auto firma dispunnd la ora actual de mijloace de
transport proprii pentru desfurarea activitii de colectare i de desfacere prompt.
Firma LACTA n prezent are o gam diversificat de produse lactate gustoase i
sntoase naturale pe care le comercializeaz prin magazinele proprii sau pe baz de contracte
cu uniti ca : KAUFLAND, REWE , CARREFOUR, CORA, att din Bucureti ct i din
alte localiti i cu alte societi mai mici prin colaborare, obiectivele fiind de dezvoltare a
reelei de desfacere la nivel NAIONAL.
Societatea are o marc recunoscut pe piaa produselor de calitate, cu adevrat
proaspete marca LACTA.
ncepnd cu anul 2006, societatea a intrat pe lista unitilor agreate pentru integrarea
n Comunitatea European urmare a unui program de modernizare i restructurare
substanial, fiind pe lista unitatilor aprobate de catre autoritatea nationala sanitar veterinara

si pentru siguranta alimentelor directia de igiena si sanatate publica veterinara pentru o


perioada de tranzitie pana la 31.12.2009
.
Pe piaa de distribuie, produsele societatii sunt listate n reeaua de supermarketuri
Rewe, Kaufland, Selgros, Carrefour,Cora.
Fabrica actuala de prelucrare a laptelui apartinand societatii are ca activitate specifica
achizitionarea laptelui de vaca, oaie si capra si prelucrarea acestuia fiind activitatea de baza,
obtinandu-se urmatoarele produse: lapte proaspat pasteurizat, smantana, lapte batut, sana,
branzeturi topite si cascaval.
Fazele tehnologice privind fabricarea produselor lactate mai sus mentionate sunt
urmate de procesul de depozitare a lor in conditii optime la temperaturi corespunzatoare unei
conservari optime, si distribuire in ambalaje (cutii de carton, pahare plastic, galetuse plastic
etc.).

1.1.1 Obiect de activitate


Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate i a branzeturilor. In
incinta spatiilor proprii S.C. LACTA S.A. GIURGIU isi desfasoara activitatea productiva,
realizand urmatoarele activitati:
Aprovizionare cu lapte de la populatie si de la fermele zootehnice
Realizarea de analize de laborator
Procesarea laptelui
Ambalarea produselor realizate
Conservarea produselor la temperaturi adecvate
Livrare produse din lapte ambalate catre distribuitori
In perspectiva societatea intentioneaza sa finalizeze investitiile in unitate de productie
din localitatea Giurgiu, investind atat in finalizarea a spatiilor de productie cat si in
achizitionarea de utilaje de productie, ambalare si procesare lapte, utilaje frigorifice si
mijloace de transport specializate si a unei statii de epurare a apelor uzate rezultate in
procesul de productie. De asemenea societatea intentioneaza sa isi dezvolte reteaua de
distributie si gama sortimentala insistand asupra produselor cu valoare adaugata mare
(iaurturi, specialitati de branzeturi, creme etc.) si cu un termen de garantie mai mare pentru a
putea demara si derula activitati de export.

1.2 Managementul practicat


Structura organizatoric a firmei SC Lacta SA este de tip ierarhic funcional, fiind
format att din personal subordonat nemijlocit managerului, dar i n compartimente
operaionale i funcionale.
Organigrama S.C. LACTA S.A. GIURGIU cuprinde in prezent urmatoarele:
Structura organizatoric a sistemului de management este ierarhizat n subordonri
i atribuii pentru fiecare funcie managerial.
Adunarea General a Acionarilor este organul suprem de conducere al societii, care
decide asupra activitii acesteia i asigur politica economic i comercial. Aceasta poate fi
ordinar sau extraordinar.
n cadrul ntreprinderii S.C. LACTA S.A. exist o Comisie de Cenzori
(organigrama) care este format din trei membri i mpreun cu acionarii controleaz
gestiunea societii comerciale.

n cazul conducerii manageriale atribuiile preedintelui Consiliului de Administraie


sunt preluate de ctre Directorul General. Directorul Tehnic coordoneaz activitatea
tehnic, tehnologic i de producie a societii comerciale, prin efii de compartimente i
secii care i sunt subordonai. n cadrul organizrii ntreprinderii se ntlnete i un
Directorul de Marketing care desfoar activiti de contractare, livrare produse,
marketing, aprovizionare, depozitare, manipulare etc. Directorul Economic asigur i
impune respectarea reglementrilor legislaiei de specialitate i urmrete procurarea
fondurilor necesare societii comerciale.
In momentul de fata, 2009 societatea are 140 angajati cu carte de munca. Personalul
societatii este format din oameni cu pregatire de specialitate din domeniul industriei
alimentare (ingineri chimie alimentara, tehnologi,muncitori calificati etc.).
S.C. LACTA S.A. ORGANIGRAM

- schema nr.1-

1.2.1 Structura de productie si produse


1.2.1.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti
Societatea S.C. LACTA S.A. dispune de o suprafata totala ocupata este de 10 611 mp,
dn care platforma betonata (5 826 mp), constructii ( 4 047 mp), retele edilitare ( 44,5 mp),
spatii verzi ( 694 mp).
Unitatea de procesare are in dotare urmatoarele sectii:
sectia de receptie pasteurizare
sectia de fabricare branzeturi
sectia de ambalare produse lactate proaspete

sectia de ambalare lapte consum


sectia de preambalare branzeturi
depozite frigorifice: 6 camere
sali termostat: 3 camere
sali spalari chimice
laborator
statie spalari cisterne
atelier auto
atelier mecanic
punct de distributie abur tehnologic
magazii materiale si piese de schimb
sectia de ingetata in conservare

Utilajele din dotare sunt specifice prelucrarii laptelui si anume:


autocisterne IVECO 6 000 - 2bucata ( achizitie SAPARD )
autoizoterma IVECO DALY 2 tone 1 bucata ( achizitie SAPARD )
tanc de depozitare lapte 5 000 l/ora cu sistem de racire ( achizitie SAPARD )
linie de receptie masurare si racire lapte 15 000 l/ora ( achizitie SAPARD )
instalatie completa de pasteurizare si degresare a laptelui de 6 000 l/ora
tancuri din inox pentru depozitare lapte de 5 000 l, 10 000 l si 15 000 l
vane din inox pentru pasteurizare lapte de 300 l, 1 000 l si 1 600 l
masini de preambalat produse in pahare 0,2 l
agregate frigorifice cu freon ecologic R134
masini de ambalat lapte la pungi de 1,5 l
masina de ambalat lapte in cutii de 1 l si 0,5 l - ( achizitie SAPARD )
linie de fabricare creme de branza si produse termizate - ( achizitie SAPARD )
bazine inox 1 000 l
crinte inox
aparatura de masurat si control al temperaturii de pasteurizare depozitare racire
sistem de spalare centralizat CIP cu doua linii de 15 000 l
trasee tehnologice inox de realizarea conexiunilor intre utilaje existente si cele
no( achizitie SAPARD )
sistem informatic de monitorizare parametri tehnologici, prelucrare date contabile ( achizitie SAPARD )
Aprovizionarea cu materii prime (lapte) pentru unitatea de procesare a societatii este
realizata de la fermele cu care societatea are contract de colaborare, precum si de la populatie.
Laptele materie prima este racit de catre producatori sau la centrele de colectate in tancurile
de racire, este preluat de cisternele societatii si transportat la fabrica de procesare a S.C.
LACTA S.A. GIURGIU, unde este analizat si ulterior procesat
lapte 15 000- 20 000 l/ zi
1. mateiale auxiliare:
fosfat trisodic 100- 150 kg/ luna
soda calcinata 50 kg/ luna
substante proteice 36 kg/ luna

2. combustibili:
produs combustibil tip Termostat 300 l/zi
motorina 6 tone/luna
benzina 4 tone/luna
3. agent frigorific:
freon R134 75 -80 kg/ luna
Materiile prime principale utilizate in activitatea curenta a fabricii de lapte sunt:
lapte de vaca
lapte de oaie
lapte de capra
Societatea i asigur materia prim din judeele Giurgiu i Teleorman de la productorii
particulari deintori de vaci i oi i de societile particulare sau de stat de pe raza acestor
judee. n fiecare localitate , firma are nfiinate centre sau puncte de colectare a laptelui cu o
dotare corespunztoare pentru eficiena recepiei calitative i cantitative i sisteme de rcire a
laptelui n centrele care colecteaz cantiti mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare,
sunt repartizate n teritoriu dup un calcul economic de transport, pe rute de colectare avnd
parcursuri de minimum 100-110 km i 5-15 puncte de colectare pe o rut. Aprovizionarea este
realizata zilnic si ritmic cu mijloace proprii de transport in functie de cantitatea de lapte
prevazuta pentru procesare.

1.2.1.2 Tipul i gama mrfurilor oferite


Gama sortimentala este de aproximativ 63 de produse din care 4 sortimente de lapte
proaspat, 39 sortimente de produse acidophile si 24 sortimente de branzeturi proaspete,
conservate tip telemea si cascaval.
Gama sortimentala actuala de produse furnizate de societate este formata din urmatoarele
sortimente:
Gama de produse lactate
DENUMIRE PRODUS
LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 3%
LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 2%
LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 1.5%
LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 0.1%
LAPTE BATUT 1000g st 2%
LAPTE BATUT 500g st 2%
LAPTE BATUT 2 % -vrac
LAPTE BATUT DIETETIC ST.1/1
SANA 1000g st 3%
SANA 500g st 3%
SANA 400g 3%
IAURT DE BAUT 180 gr
IAURT BIFID ACTIV 400g
IAURT BIFID ACTIV 200g
IAURT LACTA 200g 2.8%
IAURT LACTA 400g 2.8%
IAURT LACTA 1000g 2.8%

- tablel nr.2 UM
L
L
L
L
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC

VALABILITATE
5 zile
5 zile
5 zile
5 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
10 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile

AMBALARE
20 buc./nav
20 buc./nav
20 buc./nav
20 buc./nav
9 buc./bax
12 buc./bax
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
12 buc./bax
9 buc./bax
12 buc./bax
12 buc./bax
20 buc./bax
12 buc./bax
20 buc./bax
20 buc./bax
12 buc./bax
9 buc./bax

IAURT LACTA 1500g 2.8%


IAURT LACTA 1000g st 2.8%
IAURT LACTA 500g st 2.8%
IAURT LIGHT 400g 0.1%
IAURT CU AROMA CAPSUNI 150gr
IAURT LACTA 2.8% -VRAC
IAURT CREMOLACT ST.1/2 4.5% GR
KEFIR 3% GR 450 GR
SMANTANA DE CONSUM 200g 12%
SMANTANA DE CONSUM 200g 20%
SMANTANA DE CONSUM 380g 20%
SMANTANA DE CONSUM 1000g 20%
SMANTANA DE CONSUM 380g 12%
SMANTANA DE CONSUM 900G.12%
SMANTANA DE CONSUM vrac 12%
SMANTANA DE CONSUM vrac 20%
SMANTANA DE CONSUM 1000g 14%
SMANTANA pentru frisca vrac 32%
SMANTANA pentru frisca 500g st 32%
BRANZA CU SMANTANA FAGARAS 200g
BRINZA PROASPATA DE VACI 250g
BRINZA PROASPATA DE VACI 450g
BRINZA PROASPATA DE VACI 1000g
BRINZA PROASPATA DE VACI vrac
CAS PROASPAT DE VACA
CAS PROASPAT DE VACA VERDEATA
TELEMEA DE VACA vid
TELEMEA DE VACA vrac
TELEMEA DE OI vid
TELEMEA DE OI vrac
TELEMEA DE CAPRA vid
TELEMEA DE CAPRA vrac
CASCAVAL RUCAR 500g
CASCAVAL DALIA 400g
CASCAVAL DALIA 2000g
CASCAVAL LACTA 300g
CASCAVAL AFUMAT 500g
UNT 200 GR.65% GR.
CREMA UNT 130G
CREMA UNT 35 G
BRANZA TOPITA CASEROLE 35G
BRANZA TOPITA baton 100g
CREMA BRANZA TOPITA 130G
BRANZA BURDUF MENBRANA
URDA VRAC
BRANZA BURDUF PUNGI 0,5KG

BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
KG
BUC
BUC
BUC
BUC
KG
BUC
KG
KG
KG

15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
15 zile
7 zile
7 zile
7 zile
10 zile
10 zile
10 zile
10 zile
10 zile
10 zile
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
6 luni
8 luni
8 luni
8 luni
8 luni
8 luni
30 zile
15 zile
15 zile
30 zile
60 zile
15 zile
30 zile
10 zile
30 zile

6 buc. Nav
9 buc./bax
12 buc./bax
12 buc./bax
20 buc/bax
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
12 buc./bax
12 buc./bax
20 buc./bax
20 buc./bax
12 buc./bax
11 buc./ nav
12 buc./bax
8 buc. /bax
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
11 buc./ nav
15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg
15 buc. /nav
12 buc./bax
24 buc. /nav
24 buc. /nav
11 buc./ nav
15 kg. /cutie
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
15 kg. /cutie
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
20 kg./nav
40 buc./cutie
40 buc. /nav
40 buc. /nav
200buc/ cutie
Punga pvc
40 buc. /nav
10/20 kg nav
Saci 5 kg
10/20 kg./nav

CAPITOLUL II
Analiza activitatilor logistice la S.C. LACTA S.A GIURGIU
2.1 Piata laptelui in Romania
Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1,5 miliarde litri. Ea ofera trei
mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care impreuna cu cel
ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in
Romania; lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in
mod traditional si avand inca o uriasa pondere 90% in laptele vandut in Romania. Ultimul
produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind
cu totul strain de comertului modern de azi.
Dincolo de laptele de consum, piata romaneasca a lactatelor este diversa, insa putini
jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Gigantul Danone
concureaza pe piata lactatelor proaspete (iaurturi), Campina Hochland se concentreaza pe
branzeturi procesate, unde este concurata puternic de Dorna Lactate si, intr-o mai mica
masura, de Friesland Romania. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori
care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul
Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. In
sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa
vreme) de Albalact.
Noi schimbari pe piata laptelui
In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie
cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri.
In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala
de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.
Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce
se va integra in cea europeana, este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori
europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja
interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare
producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova), alaturi de
concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia.
Grupul olandez Campina, in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt
concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sasi promoveze mult mai activ si constant brandul Campina.
O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din
cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.
Piata laptelui in 2010
Cantitatea de lapte de vaca preluata de la exploatatii agricole si centre de colectare de
catre unitatile procesatoare a scazut cu 5,3% in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut,

pana la 68.737 tone, potrivit datelor oferite de Institutul National de Statistica (INS),
consultate de recolta.eu
La branzeturi, productia a fost in scadere cu 474 tone (-9,1%) si la unt cu 66 tone (8,4%).
Productia de smantana de consum a scazut cu 235 tone (-5,3%) in ianuarie 2010 fata
de luna corespunzatoare din anul anterior, iar productia de lapte de consum s-a mentinut din
punct de vedere cantitativ la valoare apropiata de cea realizata in luna ianuarie 2009.
Singura crestere a productiei in luna ianuarie 2010 avut loc la lapte acidulat (iaurt,
iaurt de baut si altele) cu 264 tone (+1,9%).Comparativ cu luna anterioara, in ianuarie
cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a crescut cu 1.097 tone (+1,6%).
Cantitatea de lapte de consum a crescut, de asemenea, cu 666 tone (+3,6%) in ianuarie
2010 comparativ cu luna precedenta. Cea mai mare scadere a productiei in luna ianuarie 2010
fata de luna decembrie 2009 s-a inregistrat la unt, cu 329 tone (-31,3%). Aceeasi tendinta se
observa si la productia de branzeturi care s-a diminuat cu 220 tone (-4,4%).
Cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (94,4% din productia totala de
branzeturi) a avut o tendinta descendenta. Productia de smantana de consum a scazut, de
asemenea, in luna ianuarie 2010 fata de luna decembrie 2009 cu 143 tone (-3,3%).
Dezbateri europene: strategia pentru sectorul laptelui.
Ce se va intampla dupa 2015?
In data de 17 februarie 2010, in sedinta plenara a Comitetului Economic si Social
European a fost dezbatut si aprobat avizul Sectiunii pentru agricultura, dezvoltare rurala si
protectia mediului privind viitoarea strategie pentru sectorul european al laptelui pentru
perioada 2010-2015 si dupa aceea (aviz din proprie initiativa).
Productia de lapte este una dintre principalele activitati agricole din UE. In 2008, un
milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, in valoare de peste 40 de
miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din
carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile de vaci de lapte. Conform cifrelor
Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF), UE este cel mai mare producator de
lapte din lume, cu 27% din productia mondiala, urmat de India, cu 20% si SUA, cu 16%.
In sectorul produselor lactate din UE, incepand cu faza de colectare si terminand cu
cea de procesare, lucreaza aproximativ 400 000 de persoane .
Productia laptelui joaca un rol foarte important in mentinerea structurii economice si
sociale a zonelor defavorizate. De fapt, 60% dintre fermele de lapte din UE se gasesc in zone
defavorizate. Productia de lapte este una dintre activitatile cele mai potrivite pentru a mentine
familiile de agricultori in zonele defavorizate si, impreuna cu cresterea bovinelor si ovinelor,
joaca un rol major in conservarea si dezvoltarea peisajului si a mediului.
1. Grupul la nivel inalt
Fostul comisar Fischer Boel a stabilit un grup la nivel inalt privind laptele, care isi va
prezenta raportul final pana la sfarsitul lui iunie 2010.
Grupul la nivel inalt va discuta urmatoarele chestiuni:

relatiile contractuale dintre producatorii de lapte si fabricile de produse lactate, pentru


a asigura
ce se poate face pentru a intari puterea de negociere a producatorilor de lapte?

transparenta si informarea consumatorilor, calitate, chestiuni de sanatate si etichetare

inovare si cercetare, in vederea imbunatatirii competitivitatii sectorului

o posibila piata la termen pentru produsele lactate

2. Initiativa franco-germana
Ministrul francez al agriculturii, dl Le Maire, a definit trei obiective principale pentru
agricultura europeana:

garantarea unor venituri stabile si decente pentru agricultori, cu ajutorul unor


instrumente de reglementare puternice;
asigurarea unei mai mari transparente a preturilor in intregul lant de aprovizionare cu
alimente, fiind posibila numirea unui gardian european;
plasarea inovatiei si investitiilor in sectorul agroalimentar in centrul Agendei de la
Lisabona.

Initiativa franco-germana solicita mai multa actiune din partea UE pentru a-i proteja pe
producatorii de lapte. Aceasta sugereaza marirea temporara a pretului minim de interventie al
UE, pret la care UE se angajeaza sa cumpere surplusurile de la agricultori.
3. Politica UE pana in 2015
Comisia se opune ferm oricaror modificari ale cresterii cotelor, asa cum s-a decis in
cadrul bilantului de sanatate. In prezent, aceste cresteri au un impact minor, deoarece UE se
situeaza cu 4,5% sub cota si, probabil, se va afla sub cota si anul viitor. Cu toate acestea,
intrucat pretul laptelui se imbunatateste pe termen mediu, productia va creste, marind
discrepanta dintre productia si consumul de lapte, ceea ce va tinde sa traga in jos preturile la
poarta fermei, in functie de situatia de pe piata mondiala.
Preturile mondiale ale produselor lactate de baza se afla de obicei sub pretul UE.
Aceasta este consecinta unor standarde diferite (si, prin urmare, a unor costuri de productie
diferite) in interiorul si in afara UE. Modelul productiei de lapte al UE nu va fi niciodata
capabil sa concureze cu Noua Zeelanda si cateva alte tari, din cauza unei structuri cu totul
diferite a costurilor de productie si a marimii fermelor de lapte.
Exporturile de branza din UE sunt in general competitive, dar o crestere a consumului in afara
UE depinde de cresterea economica globala sustinuta pe o anumita perioada de timp.
Ideea cresterii cotelor indiferent de nivelul cererii pentru a se obtine o asa-zisa
aterizare lina, fara adoptarea masurilor de sprijin, este contradictorie, daca se doreste
dezvoltarea modelului european de agricultura si asigurarea continuarii productiei de lapte in
zonele defavorizate. Avem nevoie de un mediu rural dinamic si, in anumite zone, productia de
lapte este o forta motrice centrala pentru viitorul social, economic si cultural al unor astfel de
zone. Cealalta posibilitate este abandonarea pamantului cu grave consecinte sociale si asupra
mediului.
Cresterea cotelor de lapte, indiferent de conditiile de piata, si, in cele din urma,
dereglementarea completa a sectorului laptelui ar fi logice daca UE ar dori sa preia modelul
de agricultura al Noii Zeelande sau al SUA. Aparitia in SUA a unor sisteme foarte mari de
crestere a animalelor, cu peste 2 000 de vaci, este considerata in aceasta tara drept un pas

inainte. In ritmul actual al schimbarilor, doar 500 de ferme vor produce in curand 1/3 din
productia de lapte a SUA. O astfel de politica ar prezenta pericole semnificative pentru
patrimoniul cultural, peisajul si dezvoltarea zonelor rurale din UE, daunand mediului si
biodiversitatii din UE, si, in plus, ar provoca abandonarea regiunilor inalte si a zonelor umede.
Am asista asadar la respingerea modelului european al agriculturii multifunctionale.
Conceptul de agricultura multifunctionala inseamna ca, pe langa productia de
alimente, agricultura are alte functii, cum ar fi dezvoltarea peisajelor rurale, extinderea
patrimoniului natural si cultural, sprijinirea economiei rurale si consolidarea securitatii
alimentare. Perspectiva OCDE asupra multifunctionalitatii se refera la o agricultura care
produce simultan o serie de bunuri de larg consum (alimente si fibra), precum si o serie de
bunuri nemateriale, inclusiv produse si servicii sociale si de mediu.
Productia de lapte bazata pe ferme de mari dimensiuni in care nu se respecta anumite
reglementari, cum este, de exemplu, cea referitoare la administrarea azotului in sol, are
implicatii majore pentru mediu.
In prezent, 50% din productia de lapte a UE este concentrata pe 11% din teritoriul UE.
Indiferent de deciziile politice luate, marimea medie a septelului va continua sa creasca in
viitor. Cu toate acestea, exista putine motive pentru a se dori adoptarea unor optiuni politice
care vor incuraja productia intensiva de lapte si la scara foarte mare in zone care au un avantaj
special in ceea ce priveste preturile de productie. O astfel de politica ar putea prezenta riscuri
considerabile pentru mediu.
Producatorii de lapte sunt participanti la modelul UE al agriculturii multifunctionale.
Chiar daca o ferma multifunctionala poate depasi dificultatile temporare, un astfel de model
nu este durabil atunci cand volatilitatea preturilor la poarta fermei devine un eveniment
recurent pentru producatorii de lapte. Stabilitatea preturilor la poarta fermei, care le asigura
agricultorilor un venit rezonabil, este benefica pentru agricultori si consumatori.
4. Dupa 2015
Daca se doreste mentinerea si dezvoltarea productiei de lapte ca un sector viabil in
UE, producatorii de lapte trebuie sa obtina un venit echitabil, care sa le permita sa duca o
viata normala si, de asemenea, sa investeasca in viitorul lor ca producatori de lapte. Un venit
echitabil inseamna un venit comparabil cu venitul mediu neagricol.
Este esential sa se dedice mult mai multe resurse zootehniei, prevenirii bolilor
animale, precum si cercetarii si inovarii la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea
unei industrii mai eficiente. O industrie a laptelui mai competitiva poate fi obtinuta printr-o
mai buna utilizare a ierbii si a altor tipuri de hrana pentru animale. Este nevoie de mai multa
cercetare si inovare la nivelul procesarii pentru a se dezvolta noi produse, in vederea cresterii
cotei de piata . Institutiile din domeniul educatiei si din cel al sanatatii, precum si organizatiile
societatii civile ar trebui sa incurajeze consumul de produse lactate intrucat laptele este atat
aliment, cat si medicament si, in acelasi timp, o bautura racoritoare. Trebuie sa aiba loc
transformari radicale in aceste sectoare. UE trebuie sa mentina securitatea si autosuficienta
aprovizionarii cu lapte in UE. Ar fi o greseala majora ca UE sa devina dependenta de
importuri de produse lactate asa cum s-a intamplat cu productia de carne de vita europeana, ca
rezultat al unor preturi scazute la poarta fermei.
CESE considera ca este esential sa se stabileasca conditii care sa garanteze viitorul unui sector
al laptelui viabil in intreaga UE.
Un sistem de masuri de piata orientate spre cerere si oferta, precum si sisteme
adecvate de sprijin direct sunt esentiale pentru se a asigura existenta unui sector al laptelui in
UE care sa satisfaca nevoile sociale, economice si de mediu ale societatii si sa devina un
sistem agricol cu adevarat multifunctional, care ar trebui sa aduca un nou dinamism in zonele

rurale ale UE. O astfel de evolutie ar aduce beneficii sociale, culturale si economice pentru
dezvoltarea in ansamblu a UE.
5. Observatii specifice
Utilizarea unei piete la termen in sectorul laptelui trebuie analizata cu mare atentie.
Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama in mod serios de turbulentele financiare globale, care
provin din utilizarea inadecvata a produselor financiare. Comitetul a afirmat anterior: din
acest motiv, produsele alimentare trebuie apreciate in cu totul alt mod decat produsele
industriale, de exemplu, al caror loc de productie se stabileste in primul rand in functie de
consideratii legate de costuri .
Majoritatea producatorilor de lapte s-au organizat in cooperative. Astfel, acestia pot
influenta intr-o anumita masura comercializarea produselor lor. Acei producatori de lapte care
sunt membri ai unei cooperative si isi vand laptele acestei cooperative beneficiaza de garantii
mai bune decat un producator de lapte care vinde unei fabrici private de lapte. Cu toate ca
exista deja contracte voluntare intre producatori individuali si cumparatori, in cazul unei
fabrici de lapte private, agricultorul are posibilitati reduse de a negocia un astfel de contract .
Aceste contracte permit stabilirea conditiilor de livrare, insa nu pot avea nicio influenta asupra
evolutiei generale a pietei la nivelul UE. Experienta arata ca pozitia agricultorilor pe piata si
a cooperativelor reprezentate de acestia trebuie imbunatatita in cadrul lantului alimentar. De
aceea, trebuie verificate si posibilitatile de cooperare din perspectiva dreptului concurentei.
Cu toate acestea, in noile state membre, multi agricultori vand laptele direct fabricilor
private. Avand in vedere ca sectorul laptelui este din ce in ce mai restrans, nu exista aproape
nicio posibilitate de a alege, iar preturile la poarta fermei scad. Pentru a mentine concurenta in
domeniul laptelui brut, agricultorilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a se organiza in
cooperative care sa vanda apoi laptele mai departe, in cadrul sectorului.
Toate importurile de produse lactate din UE trebuie sa respecte standardele UE in
special in domeniile trasabilitatii, bunastarii animale, igienei, medicinei veterinare, sigurantei
alimentare si metodelor de productie durabile. Continutul de carbon este o chestiune din ce in
ce mai importanta.
Trebuie sa existe certitudinea ca organismele existente, cum ar fi comitele consultative
si de gestionare, au suficiente resurse pentru a analiza situatia cererii si ofertei pe piata de
lapte. Trebuie puse la dispozitie instrumentele necesare pentru a se garanta ca agricultorii
obtin un pret adecvat la lapte, care acopera costurile acestora si le aduce un profit. UE trebuie
sa isi mentina capacitatea de a produce cantitati adecvate de lapte. Nu ne puteam permite sa
devenim dependenti de aprovizionarea cu lapte din afara UE. Daca se urmaresc politici
gresite, acest lucru s-ar putea intampla in viitorul indepartat.
Mentinerea si dezvoltarea in continuare a unor locuri de munca cu norma intreaga si
partiala in sectorul laptelui trebuie sa constituie o prioritate, in special in zonele rurale.
Nu putem ignora problemele reprezentate de foamete si de absenta unor resurse
alimentare adecvate in lumea a treia. Chestiunile schimbarilor climatice, preturilor globale la
alimente si ofertei globale de alimente sunt strans legate. Avem o responsabilitate in ce
priveste ajutorarea tarilor subdezvoltate.
6. Referiri la situatia din Romania
In cuprinsul avizului CESE se evidentiaza ca majoritatea producatorilor de lapte din
statele membre mai noi (Bulgaria si Romania) primesc foarte putin sprijin prin intermediul
platilor directe, care sunt decuplate in totalitate, folosind principiul platii la hectar.

De asemenea, se mentioneaza ca acest sprijin atat de redus, in corelatie cu


productivitatea scazuta, cu lipsa veniturilor din partea pietei si cu accesul greu la credite,
agricultorii, are ca efect lipsa unor investitii in acest domeniu .
Obiectivele S.C. LACTA S.A GIURGIU, are ca obiective pentru anul 2010 asigurarea
imbunatatirii continue a calitatii si sigurantei alimentului, a produselor sale lactate si protectia
mediului prin:
Documentarea, implementarea si mentinerea sistemului integrat de management al
calitatii, mediului si sigurantei alimentului conform cu standardele SR EN ISO
9001:2008-SR EN ISO 14001:2005-SR EN ISO 22000:2005.
Identificarea, evaluarea continua si controlul pericolelor in scopul imbunatatirii
sistemului conform principiilor HACCP.

Reducerea riscului de contaminare al produselor.


Lansarea pe piata interna de noi produse lactate, de calitate superioara si sigure
Evaluarea sistematica a furnizorilor si a satisfactiei clientilor
Imbunatatirea managementului deseurilor, reducerea poluarii apelor, reducerea
poluarii atmosferice, diminuarea efectelor substantelor chimice asupra mediului si
prevenirea aparitiei accidentelor de mediu si HACCP

Realizarea obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului si analizarea


anuala a acestora
Imbunatatirea competentei profesionale, in domeniul calitatii, mediului si sigurantei
alimentului a intregului personal
Dezvoltarea de produse noi in concordanta cu cerintele pietei, cerintele de siguranta
a alimentului si reglementarile legale de mediu
Orientarea proceselor si produselor catre clienti, mentinerea increderii celor
traditionali si castigarea de noi clienti
Imbunatatirea continua a dotarilor organizatiei pentru alinierea la cerintele UE in
domeniul produselor lactate
Stabilirea si analizarea anuala a obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei
alimentului pentru adecvarea acestora
2.1.1 Gradul de implicare n activiti logistice
Societatea nu dispune de un departament de logistica in intreprindere, activitatile
departamentului de logistica sunt preluate de restul departamentelor :

Aprovizionare
Desfacere
Transport

2.1.1.1 Analiza furnizorilor de resurse materiale


Baza materiei prime pn n 1990 era structurat astfel: 50% din cantitile de lapte
materie prim provenea de la IAS-uri, 30% de la CAP-uri i 20% din gospodriile populaiei.
Odat cu desfiinarea CAP-urilor i reducerea la minimum a activitii zootehnice, cantitatea
de lapte materie prim provine, n perioada 1990-1995, n proporie de 50% de la IAS-uri i
50% din gospodriile populaiei. Fostele IAS-uri din judeul Giurgiu au fost desfiinate
ncepnd cu 1995 fermele zootehnice, astfel nct la ora actuala SC Lacta SA i asigur
materia prim de la productorii particulari deintori de una sau mai multe vaci, din zona de

sud a judeului Giurgiu i Teleorman. Materia prim este contractat la nceputul anului n
curs, pe baz de contracte economice ncheiate cu fiecare productor.
La ora actual, SC LACTA SA are ncheiate contracte economice cu 11 000 de
productori de lapte care dein n medie 20 000 de capete.
n localitile cu potenial, societatea are nfiinate centre de colectare a laptelui,
moderne, cu dotri corespunztoare pentru recepia calitativ i cantitativ, avnd sisteme de
rcire a laptelui colectat. Centrele de colectare sunt distribuite n teritoriu dup un calcul
economic de transport, pe rutele de colectare avnd parcursuri de minim 100 110 km i
coninnd pn la 15 puncte de colectare
De asemenea, firma mai colecteaz pe baz de contracte cu diverse societi agricole
i anume: Agrotehnica Vedea, SC Zimbev SRL, SC Agrian SRL.
n ceea ce privete furnizorii de lapte materie prim nu exist un furnizor unic care s
genereze o situaie de monopol i o dependen a societii fa de acesta.
n cadrul multiplelor colaborri cu productorii au existat i anumite litigii. Acestea au fost
determinate de nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorat
condiiilor necorespunztoare de muls i pstrare a laptelui de ctre productori, coninutul de
grsime, coninutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat i soluionat n urma discuiilor cu
factorii de decizie ai societii.
n ceea ce privete achiziionarea ambalajelor SC Lacta SA a colaborat pn n anul
1998 cu firme din strintate (Ungaria) pentru procurarea de folii lapte, pahare, capace, iar din
1998 politica societii a fost colaborarea cu firme autohtone care s-au dotat cu linii
tehnologice performante ce asigur aceeai calitate i pre efectiv mai mic fiind excluse taxele
vamale i comisioanele percepute.
Asigurarea materialelor pentru producie, a materialelor directe i indirecte pentru
fabricarea produselor lactate se face pe baz de contract de la societi comerciale, anual,
renegociindu-se preurile. Societile cu care SC Lacta SA are contracte sunt selectate n
funcie de calitatea produselor comercializate, performanele acestora i nivelul de preuri.
2.1.1.1.1 Activitatea de achizitii lapte materie prima
In anul 2009, activitatea de achizitii lapte materie prima a fost facuta printr-un numar de
30 centre de colectare, 40 microferme, 10 ferme si alti producatori particulari, situate in
judetele Teleorman si Giurgiu, insumand o catitate de 81 394 hl lapte materie prima si 4.615
hl lapte degresat. Fata de anul 2008 de 81.038 hl cu 3,5% lapte materie prima si 6.604 hl lapte
degresat.
Pretul mediu de achizitie a laptelui pentru anul 2009 a fost 0.811 fata de 0,85 lei/l.in anul
2008 ,pret mentinut cu mari eforturi datorita faptului ca s-a tinut cont si de performantele de
calitate ale acestuia .
Privind activitatea de preluare a materiei prime, din cele 30 de centre, 20 au in dotare
tancuri de racire,dar o serie de centre de racire au fost desfiintate deoarece laptele materie
prima nu indeplinea cerintele de calitate inpuse de UE.
Se va urmari in continuare stabilizarea cantitatii de lapte materie prima colectat, atat
cantitativ, cat si calitativ indeplinind normele impuse de UE,orientarea firmei intreptandu-se
catre microfermieri si fermieri ,nu spre persoane fizice detinatoare de vaci cu lapte.
2.1.1.1.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico materiala
Activitatea de aprovizionare cu materiale, ambalaje, etc. a fost realizata in baza
rapoartelor de necesitate intocmite de sefii sectiilor si de compartimente.

Furnizorii au fost selectati in functie de calitate si de pretul oferit pentru produsele


achizitionate.
Activitatea de aprovizionare a fost efectuata in baza contractelor incheiate cu furnizorii
sau in baza comenzii transmise furnizorului, selectie de furnizori, conform procedurilor ISO
9001/2001.

Structura produselor aprovizionate


-Tabel nr.3Nr.
crt.
1

Denumire
Specificatii
produs/cerinte
produs/obiect/serviciu serviciu
Ambalaje
PaharePP
Galeti IML
Pahare PP
Galeti IML
Galeti albe
Folie lapte
Folie lapte 3 straturi
Folie lapte 3 straturi
Folie lapte 3 straturi
Platini pahare
Platini imprimate universale
Platini imprimate universale
Etichete
Etichete autocolante
Etichete autocolante
Etichete autocolante
Sticle
Sticle pet 1/1 si
Sticle pet 1/1 si
Sticle pet 1/1 si

3
4

Furnizor
Greiner Sibiu
Amplast Leresti
Internnova Bucuresti
Eniplast Sf. Gheorghe
Mectini Timosoara
Lacta Service M. Ciuc
Ralvana Sf. Gheorghe
Suniprof Cluj
Geba Color Iasi
Etichete flexo Bucuresti
Confis Rm. Valcea
Younger Karom
Bailong Bucuresti
Star Tehnic Cazanesti

Din structura materiilor si materialelor aprovizionate se poate observa ca societatea nu


are furnizor pe fiecare categorie de produs.
2.1.1.1.4

Cantitati, preturi, termene de livrare, conditii de plata la pricipalele materii


prime

2.1.1.1.4.1 Cantitati achizitionate la principalele materii prime


-tabel nr.4Nr.
crt.

Denumire produs

Consum
total

1
2
3
4
5
6
7

Cultura FDMN 4410 U


Cultura FDMN 4410 U
Cultura yomix 205
Cultura yomix 511
Cultura yomix 863
Culturi Flora Danica 500U
Culturi Flora Danica 200U

60
30
20
50
10
59
172

Consum
mediu
lunar
5
2,5
1,5
4
1
5
14

UM

Furnizor

Plic
Plic
Plic
Plic
Plic
Plic
Plic

MTC Buc.
MTC Buc.
Gama Serv Buc.
Gama Serv Buc.
Gama Serv Buc.
Dat Comp Buc.
Dat Comp. Buc.

2.1.1.1.4.2 Preturi, termene de livrare si conditii de plata la principalele materii


Modalitatile de plata intalnite la nivel de intreprindere sunt:
o OP 30 zile
o OP 45 zile
o OP 60 zile
o CEC 30 zile
o CEC 45 zile
o CEC 60 zile
o La livrare
Termenu de livrare variaza de la 3 zile pana la 15 zile sau livrare la comanda.
-tabel nr.5Nr.
crt.

Denumire produs

Pret

1
2
3
4
5
6
7

Cultura FDMN 4410 U


Cultura FDMN 4410 U
Cultura yomix 205
Cultura yomix 511
Cultura yomix 863
Culturi Flora Danica 500U
Culturi Flora Danica 200U

21,50
44
78,35
182,97
151,87
156,39
75,50

Valoare
medie
lunara
107
110
118
731
151
781
1057

Modalitate,
termen plata

Termen
livrare

Posibilitate
livrare

OP 30 zile
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 30 zile
OP 60 zile
OP 60 zile

la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda
la comanda

Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da

2.1.1.1.3.3. Lista preturi la produsele fabricate


-tabel nr. 6 DENUMIRE PRODUS

UM

TERMEN
VALABILITATE

MOD
AMBALARE

PRET FARA TVA

LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 3%

5 ZILE

20 buc./naveta

2.23

LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 2%

5 ZILE

20 buc./naveta

2.10

IAURT LACTA 1000g st 2.8%

BUC

10 ZILE

9 buc./bax

3.35

IAURT LIGHT 400g 0.1%

BUC

15 ZILE

12 buc./bax

1.60

SMANTANA DE CONSUM 200g 12%

BUC

15 ZILE

20 buc./bax

1.65

SMANTANA DE CONSUM 200g 20%

BUC

15 ZILE

20 buc./bax

2.13

BRANZA CU SMANTANA FAGARAS 200g

BUC

7 ZILE

12 buc./bax

2.49

CAS PROASPAT DE VACA

KG

10 ZILE

20 kg./naveta

10.10

TELEMEA DE VACA vid

KG

6 LUNI

20 kg./naveta

12.00

TELEMEA DE VACA vrac

KG

6 LUNI

15 kg./cutie

11.50

CASCAVAL RUCAR 500g

KG

8 LUNI

20 kg./naveta

20.00

CASCAVAL DALIA 400g

KG

8 LUNI

20 kg./naveta

20.00

CASCAVAL DALIA 2000g

KG

8 LUNI

20 kg./naveta

20.00

CASCAVAL LACTA 300g

KG

8 LUNI

20 kg./naveta

20.00

UNT 200 GR.65% GR.

BUC

30 ZILE

40 buc./cutie

3.70

BRANZA TOPITA baton 100g

KG

30 ZILE

18 buc./cutie

0.53

3.2.2

Transportul si manipularea produselor

Mijloacele de transport
Transportul laptelui materie prim de la centrele de colectare se realizeaz cu
mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate n transportul materialelor
puternic perisabile, fiind dotate cu instalaii frigorifice( autocisterne frigorifice, autocisterne
izoterme).
La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producie
ctre locurile de vnzare i consum se face de ctre societate, aceasta dispunnd de
mijloace de transport adecvate.
Brnzeturile i cacavalurile se transport n navete speciale, care se factureaz
odat cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor
Parcul auto din dotarea fabricii are in componenta 22 mijloace de transport din care :
o pentru activitatea de desfacere 12 automobile,
o activitatea de colectare lapte 7 automobile
o activitati administrative 3 automobile.
Aprovizionarea cu combustibil se face de la statiile de produse petroliere.
Reparatiile auto se efectueaza la service-urile auto.
Transportul rutier este o modalitate de transport flexibila in ceea ce priveste ruta si
perioada de operare. Marfurile pot fi livrate direct la sediul clientilor sau intr-un loc desemnat
de acestia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distante scurte a
marfurilor de valoare ridicata. Intre dezavantajele transportului rutier se pot mentiona :
infrastructura deficitara din judet precum si costul ridicat al carburantilor.
3.3 Analiza activitatii de distributie
Responsabili de proces Sef Compartiment Aprovizionare

Resurse:

disponibilitatea produselor in gama, calitatea si cantitatea necesara;


personal instruit corespunzator.

Procesul de distributie si livrare se realizeaza dupa cum se prezinta in continuare.


Preluare Comenzi

Dupa analizarea comenzii de catre Director General/ Director cu probleme organizatorice


si de marketing conform procedurii cod PSP-CMH-04, Sef Compartiment Aprovizionare
Desfacere primeste comenzile (comenzi ferme, comenzi in baza contractelor incheiate
sau note telefonice).
Stabilire rute de distributie si livrare

In baza comenzilor si notelor telefonice cod PSP-CMH-04-F1, SCAPD planifica procesul de


distributie si livrare. In acest sens intocmeste intr-un singur exemplar Centralizatorul comenzi data__
cod PO-CMH-06-F1 pentru comenzile pentru supermarketuri( CARREFOUR). Pentru restul de clienti
si pentru transporturile individuale pentru supermarkaturi se intocmeste formularul Transport
data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 in 5 exemplare (distribuie cate un exemplar la Sef
Laborator CTC, la Sefii de Depozite 1 si 2 si la Contabilitate; acestia le mentin in dosarul propriu cu
formulare cod PO-CMH-06-F2).
Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere mentine aceste formulare in Dosarul cu
documente de livrare.
Pregatirea produselor ce urmeaza a fi livrate
Sefii de depozite cantaresc produsele in baza formularul Transport data:____ nr.
masina____cod PO-CMH-06-F2 si le ambaleaza in navete sau europaleti (inclusiv ambalare
in folie strach si etichetare europaleti).
Facturare
Un contabil emite, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06F2, documentele de livrare: factura fiscala si avizul de insotire al marfii si le transmite sefilor
de depozit astfel:

pentru supermarkteturi factura fiscala in original si avizul de insotire al marfii in original si


exemplarul rosu;

pentru ceilalti clienti factura fiscala in original si exemplarul rosu.

Celelalte exemplare din documentele financiare se mentin in Contabilitate in Dosarul cu


facturi (cele emise in calculator) sau la facturier (cele scrise de mana).
Eliberarea certificatului decalitate si declaratiei de conformitate
Seful Laboratorului CTC elibereaza, in baza formularul Transport data:____ nr.
masina____cod PO-CMH-06-F2, Certificatul de calitate cod PO-CMH-11-F1, Declaratia de
conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3 si le
transmite Sefilor de depozite.
Livrarea propriu-zisa

In baza documentelor Aviz de insotire a marfii Factura fiscala si/sau Aviz de insotire a marfii
Sefului de depozit, asigura incarcarea produselor pregatite si opereaza evidenta produselor
eliberate in fisele de magazie.
Sefii de depozit predau soferilor/delegatilor proprii sau ai clientilor, dupa caz, produsele si
documentele insotitoare (Factura fiscala, Aviz de insotire a marfii, Certificatul de calitate cod POCMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod
PO-CMH-11-F3).
Soferii/delegatii asigura transportul la client si preda o data cu marfa si documentele insotitoare ale
produselor
Clientul realizeaza inspectia si receptia la client. Clientul semneaza Aviz de insotire a marfii
(si cand este cazul si timbreaza; daca exista mai multe Aviz de insotire a marfii se timbreaza
numai unul, iar pe restul se trece numarul timbrului). Ceilalti clienti semneaza pe Factura
Fiscala.
Tratarea produselor neconforme
In cazul in care exista produse neconforme din transportul curent sau anterior se intocmeste
dupa caz, Aviz de insotire a marfii si/sau proces verbal. In baza acestor documente Seful de
depozit intocmeste Nota de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 care este analizata si vizata

de Directorul General, Director cu probleme organizatorice si de marketing, Inginerul


tehnolog si Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului.
Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului initiaza Raport
de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 si urmareste stingerea acestora. Notele de instiintare
retur cod PO-CMH-06-F3 si Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 aferente se
mentin in Dosarul cu Note instiintare retur care se regaseste la Asistentul Manager.

INREGISTRARI

Formulare utilizate

Centralizator comenzi data


Transport data:____ nr. masina____
Nota de instiintare retur
Comanda client
Factura fiscala
Aviz de insote
Certificat de calitate
Declaratie de conformitate
Buletin de analiza
Nota telefonicaa
RN-CH

- cod PO-CMH-06-F1
- cod PO-CMH-06-F2
- cod PO-CMH-06-F3
- cod PO-CMH-11-F1
- cod PO-CMH -11-F2
- cod PO-CMH -11-F3
- cod PSP-CMH-04-F1
- cod PS-CMH-03-F1

Dosare si registre utilizate

Dosar cu documente de livrare


Dosar cu formulare cod PO-CMH-06-F2
Dosar cu note instiintare retur
Dosar cu facturi si AIM
Facturier

ANEXE
Centralizator comenzi data
Transport data:____ nr. masina____
Nota de instiintare retur

- cod PO-CMH-06-F1
- cod PO-CMH-06-F2
- cod PO-CMH-06-F3

EVIDENTA APROBARILOR SI REVIZIILOR


Nr.
Pag.
1
2
3

Nr.
rev.
0
0
0

Revizia/
Editia, Data
Aplicarii
R0/Ed2
25.06.2007

-tabel nr. 7Nr.


Nr.
pag.
rev.

Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
Nr.
pag.
rev.
pag.
rev.
pag.
rev.
4
0
5
0
6
0
Activitatea/procesul
Nume, prenume, data si semnatura
evidentiat (Numarul
editiei sau capitolul/
paginile revizuite)
Elaborat
Avizat
Elaborare Editia 2
18.06.2007
19.06.2007

Nr.
pag.

Aprobat
25.06.2007

Cod: PG-CMH-01-Ed2-R0-F1

3.3.2 Canale de distributie practicate

Nr.
rev.

2.2.1.1 Punctele de lucru ale societatii


Societatea isi desfasoara activitatea la urmatoarele puncte de lucru:
Magazinul nr.7 din Giurgiu, Piata Centrala;
Magazinul nr.9 Casa de comenzi din Giurgiu, Str. 1 Decembrie 1918-Complex
Danubius;
Birou marketing Bucuresti in incinta cladirii Unitatea I Corp Administrativ, Str.Ion
Minulescu nr. 67-93, sect.3, Bucuresti;
Magazin spatiu comercial situat in Slatina, str.Pitesti, nr.114, jud. Olt;
Magazin spatiu comercial si spatiu de depozitare in Galati, str. Henri Coanda, nr.5,
jud. Galati;
Magazin in municipiul Pitesti, str. Dobrogeanu Gherea, nr.2-4, jud. Arges;
Magazin la sediul social al societatii din municipiul Giurgiu, str. Gloriei, nr.2, jud.
Giurgiu
Magazin in municipiul Craiova, b-dul Decebal, nr.120A, jud. Dolj;
Magazin in municipiul Galati, micro 19, Complex Comercial Dunarea, stand 2
Pelican, jud. Galati;
Ferma Zimnicele, comuna Nasturelu, jud. Teleorman;
Sectia de productie Stalpu, comuna Iepuresti, jud. Giurgiu;
Centru de colectare si racire lapte Izvoarele, comuna Izvoarele, jud. Giurgiu;
Centru de colectare si racire lapte Valea Bujorului, comuna Izvoarele, jud. Giurgiu;
Centru de colectare si racire lapte Chiriacu, comuna Izvoarele, jud. Giurgiu;
Centru de colectare si racire lapte Malu, comuna Malu, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Vedea, comuna Vedea, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Vlasin, comuna Schitu, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Goleasca, comuna Bucsani, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Marsa, comuna Marsa, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Tangaru, comuna Stoenesti, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Stoenesti, comuna Stoenesti, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Rasuceni, comuna Rasuceni, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Pietrisu, comuna Pietrisu, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Gostinu, comuna Gostinu, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Bragadiru 1, comuna Bragadiru, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Bragadiru 2, comuna Bragadiru, jud. Giurgiu
Centru de colectare si racire lapte Zimnicea, jud. Teleorman
Centru de colectare si racire lapte Nasturelu, comuna Nasturelu, jud. Teleorman
Centru de colectare si racire lapte Bujoreni, comuna Bujoreni, jud. Teleorman
Centru de colectare si racire lapte comuna Mereni, sat Mereni, jud. Teleorman
Centru de colectare si racire lapte comuna Magura, sat Magura, jud. Teleorman
Centru de colectare si racire lapte comuna Draganesti Vlasca, sat Vaceni, jud.
Teleorman
Centru de colectare si racire lapte municipiul Alexandria, sos. Turnu Magurele, jud.
Teleorman

2.2.1.2 Distributia produselor


SC Lacta SA a livrat n primii ani de la nfiinare produse numai pe piaa judeului Giurgiu,
strict necesarul contractat cu fostele uniti comerciale (acest lucru se ntmpla n perioada
1980-1989), iar cantitile de lapte materie prim disponibile erau livrate capitalei conform
programelor i planurilor strategice stabilite de centrala laptelui.
Dup 1989 SC Lacta SA i-a creat o reea proprie de desfacere n oraul Giurgiu,
modernizndu-i magazinele. Prin contracte cu societi comerciale intermediare care vin i
preiau produse de la SC Lacta SA, a dezvoltat o reea de desfacere n municipiul Bucureti,
unde dein i magazine proprii. Se asigur astfel o vnzare imediat a produselor lactate la un
pre cu amnuntul i o recuperare a banilor n maximum 24 de ore.
Unitatea dispune n acest sens de magazine specializate pe produse lactate n oraul Giurgiu
i n Bucureti. De asemenea, se realizeaz vnzri de produse lactate la societile care au
depozite en-gros avnd avantajele de stabilitate, vnzri de cantiti mari i garania de
recuperare a banilor conform contractelor comerciale ncheiate dup o baz legal.
SC Lacta SA Giurgiu are un portofoliu larg de produse lactate, toate distribuite cu succes
att n magazinele proprii de desfacere de pe raza oraului Giurgiu, ct i la nivelul oraelor
Bucureti, Galai, Constana, Braov i Craiova. Investiiile realizate n sistemul logistic
permit att extinderea ariei de distribuie n alte zone, ct i contractarea altor parteneri.
S.C. LACTA S.A. GIURGIU isi comercializeaza produsele realizate atat la nivelul regional
(la nivelul judetului GIURGIU) cu masinile de transport proprii, precum si la nivel national
prin reteaua de distributie, intentionand ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti la
nivel intregii tari. In momentul de fata societatea nu realizeaza activitati de export insa in
perspectiva, in functie de oportunitatile care ar putea aparea, in special pe piata tarilor Uniunii
Europene sau a statelor din CSI, va fi posibila realizarea de exporturi ale produselor realizate
in cadrul societatii.
Produsele realizate de societate ajung la marii distribuitori (Rewe,Cora, Kaufland, Selgros,
Carrefour) cu care societatea are contracte ferme de distributie si relatii de colaborare
excelente. De asemenea cu ajutorul parcului auto de distributie propriu, produsele societatii
ajung si la lanturile de distributie mai mici sau la micii distribuitori.
SC Lacta SA, avnd o cot de pia de 10% este pe locul 4 n clasamentul vnzrilor
productorilor i procesatorilor de lapte din Romnia.
SC Lacta SA prin politica de preuri a stabilit n special n perioada de iarn, atunci cnd pe
pia exist o lips a materiei prime, preuri maximale la beneficiarii/intermediarii de produse
lactate astfel nct s asigure protecie social a consumatorului final.
n oraul Giurgiu, SC Lacta SA comercializeaz aproximativ 15% din producia realizat,
restul fiind comercializat pe piaa din Bucureti i din alte orae. Principalii clieni n oraul
Giurgiu sunt:
reeaua de magazine proprii
unele firme din Giurgiu, cum ar fi : Spitalul judeean, Emad SRL, Corso SRL, Lida
SRL, Netson Giurgiu, Sigma SRL.
Principalii clieni n afara judeului:
hipermarket-urile Hiproma Carrefour
supermarket-urile Billa: Bucureti, Ploieti, Galai, Constana.
Metro: Bucureti Braov, Galai, Ploieti.
alte societi comerciale mai mici din Bucureti
SC Lacta SA dorete ca pe viitor s-i extind reeaua de desfacere n Bucureti, printro colaborare mai strns cu supermagazinele de pe aceast pia, eventual printr-o colaborare

cu firma Parmalat s ofere produse lactate la preuri competitive n raport cu mediu


concurenial.
Societatea S.C. LACTA S.A. GIURGIU realizeaza desfacerea produselor proprii la
nivel national atat prin reteaua magazinelor mari (Rewe, Kaufland, Cora, Selgros, Carrefour)
cat si prin distribuitori, care au propriile retele de distributie, sau catre comercianti cu masinile
proprii ale societatii.
Cifra de afaceri realizata in anul 2009 a fost de 17.206.428 lei fata de anul precedent
cand cifra de afaceri a fost 19.907.700 lei.
Pe parcursul anului 2009 s-au furnizat produse lactate la 148 de firme din care 28 au
fost castigate prin intermediul licitatiilor .
Avantajul pe care il ofera incheierea contractelor cu colectivitati este lipsa bonusurilor
intalnite in contractele marilor magazine , iar dezavantajul este ca indiferent de situatie , pe
durata contractului nu se pot modifica preturile. Distributia produselor s-a realizat si se
realizeaza prin supermarketuri, terti si magazine proprii.
Societatea lucreaza in prezent cu 7 mari retele de magazine : Carrefour ; Cora ; Auchan; Billa;
Interex ; Kaufland ; Rewe ,in retea zonala ,care inregistreaza vanzari de ~ 55 % din total cifra
de afaceri.
2.2.1.3 Zone de distributie
Societatea S.C. LACTA S.A. GIURGIU realizeaza desfacerea produselor proprii la
nivel national atat prin reteaua magazinelor mari (Rewe, Kaufland, Cora, Selgros, Carrefour)
cat si prin distribuitori, care au propriile retele de distributie, sau catre comercianti cu masinile
proprii ale societatii.
Datorita pozitiei geografice optime a localitatii Giurgiu si a masinilor de distributie
proprii se poate spune ca desfacerea produselor proprii se realizeaza intr-un timp optim in
zona Muntenia si Municipiul Bucuresti. In prezent societatea nu realizeaza export insa in
functie de evolutia pietei si de oportunitatile care vor aparea va fi luata in calcul si
posibilitatea realizarii de exporturi de produse lactate.
Pe zone geografice (aproximativ in procente):

Bucuresti 43 %
Giurgiu 15 %
Teleorman 5%
Dolj 15%
Prahova 8%
Brasov 5%
Buzau 2%
Calarasi 2%
Constanta 5%

Obs. Estimarile au fost realizate pe baza vanzarilor efectuate de S.C. LACTA S.A. GIURGIU in ultimii ani .

2.2.1.4 Principali concurenti ai S.C. Lacta S.A. Giurgiu

Principalii competitori pe piata romaneasca sunt fostele fabrici de lapte privatizate in


ultimii ani si care s-au adaptat la exigentele economiei de piata. De asemenea au aparut si s-au
dezvoltat societati puternice cu o forta financiara mare cum ar fi DANONE, FRIESLAND sau
LA DORNA care au beneficiat de investitii masive atat in facilitatile de productie cat si in
publicitate.
Astfel pe piata produselor proaspete societatea are urmatorii concurenti:
DANONE
NAPOLACT FRIESLAND
LA DORNA
BRENAC
ALMERA
MONOR
ALTII
Pe piata branzeturilor societatea va avea urmatorii concurenti principali:
HOCHLAND
FIVE CONTINENTS
NAPOLACT
EUROCHEESE
ALTII (LACTAG PITESTE , SCLI, PACO LACTATE )
O parte din unitatile enumerate mai sus au beneficiat de finantari in cadrul programului
SAPARD pentru retehnologizarea si modernizarea capacitatilor de productie. De asemenea siau creat retele de distributie proprii sau au fost achizitionate de mari distribuitori de produse
alimentare din lapte beneficiind astfel de o piata cat mai mare.
Mai sunt si alte unitati de procesare a laptelui de capacitate medie si mare la nivel national
insa cotele de piata sau volumul de activitate nu poate fi estimat cu precizie deocamdata. De
asemenea nu se poate sti cu exactitate care unitati de procesare a laptelui vor ramane pe piata
si care urmeaza sa fie inchise.
Competitia cea mai puternica vine insa din exterior prin importurile realizate din Statele
Uniunii Europene. Anumiti distribuitori prefera sa importe produse lactate (in special
maturate) datorita unui pret de achizitie mai bun (producatorii de produse lactate si crescatorii
de animale fiind stimulati financiar de statele in care isi desfasoara activitatea) si de multe ori
dupa spusele lor datorita calitatii mai bune a produselor lactate importate fata de cele
autohtone. Insa cea mai mare provocare careia trebuie sa ii faca fata industria nationala si
producatorii de produse lactate este alinierea la normele europene de igiena a productiei agroalimentare. Pentru a nu fi inchise multe unitati de profil din industria laptelui vor trebui sa
realizeze investitii considerabile in modernizarea unitatilor de procesare lapte. De asemenea
pentru a putea face fata concurentei puternice ce ar putea veni din partea producatorilor
europeni dupa integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene, producatorii locali de
produse lactate vor trebui sa realizeze produse competitive si sa isi dezvolte puternic reteaua
de distributie la nivel national pentru a putea rezista pe piata.
SC Lacta SA Giurgiu i-a meninut piaa/segmentul de pia prin calitatea produselor,
seriozitatea serviciilor, dar i prin dorina de a colabora n viitor cu alte firme.

2.2.2 Logistica de depozitare

Depozitarea produselor, pastrarea normala, corespunzatoare a marfurilor alimentare


este asigurata prin asa-numitul regim optim de pastrare, care reprezinta un echilibru
determinat al actiunii si dependentei reciproce dintre factorii externi si factorii interni ai
marfurilor alimentare supuse pastrarii intr-un spatiu de depozitare. Regimul optim se exprima
prin limite determinate ale parametrilor factorilor interni (calitatea marfii) si factorilor externi
(conditiile si regimul depozitarii). Dezechilibrul dintre acesti factori, provocat de valorile
necorespunzatoare ale parametrilor factorilor externi, conduce intotdeauna la degradari
calitative, chiar si la produsele care aveau initial o calitate normala.
Depozitarea produselor se face n incinta cldirilor de producie sau n centre
frigorifice din fabric, unde fiecare sortiment n parte este pstrat n tancuri izotermice,
rezervoare i lzi frigorifice.
Depozitarea laptelui si a produselor lactate pentru maturarea sau pastrarea mai
indelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmatoarele conditii :
spatiile au pardoseala si pereti netezi si impermeabili, curati si lipsiti de mucegai ;
exista graterele si rafturile necesare pentru asezarea produselor sau ambalajelor(nu
este permis contactul direct cu pardoseala) ;
asigurarea unui microclimat adecvt depozitari produselor lactate (temperatura,
umiditate si ventilatie) optim precum si controlul acestuia (se existe termometre si
hidrometre necesare) ;
produsele se depoziteaza pe sortimente, loturi sau sarje marcate vizibil cu tablite pe
care sunt inscrise data intrarii si data expirarii termenului de garantie ;
asezarea in depozit permite accesul la produse in vederea efectuarii controlului sau
recoltarii probelor pentru examenul de laborator ;
se efectueaza periodic cel putin de doua ori pe an o curatenie generala urmata de o
dezinfectie ori de cate ori este nevoie sa fie executata dezinfectia sau deratizarea
2.3 Activitatea de productie -control -autorizare si certificare
In anul 2009 s-a achizitionat o cantitate de 81.394 hl lapte recalculat la 3,5% grasime,
si o cantitate de 4.615 hl lapte degresat.
In urma procesarii s-au obtinut urmatoarele produse:
lapte de consum 27 418 hl;
produse proaspete in echivalenta 46.785 hl cu 3,5% grasime;
branzeturi 436 to, din care: telemea 235 to; cas proaspat 26 to; cascaval -92 to;
branza topita 83 to.
Societatea LACTA SA si-a desfasurat activitatea de procesare lapte in urmatoarele
locatii:
unitatea de procesare lapte din Giurgiu specializata in fabricarea laptelui de
consum,produse prospete ,branza proaspata ,telemea din lapte de vaca.
sectia de fabricatie Vedea specializata in fabricarea branzeturilor cu pasta oparita
tip cascaval ,cu activitate sezoniera
sectia de fabricatie Stalpu unde, in perioada mai noiembrie, s-a fabricat telemea..
Nu au fost neconformitati majore in controlul si fabricatia produselor lactate.
Au fost lansate in productie urmatoarele produse noi crema de branza cas 130 gr
,iaurt cu fructe pah 150 gr, burduf membrana ,iaurt CREMOLACT ,telemea capra si
reproiectate alte produse in functie de cerinta de piata lapte batut st 500ml ,sana sticle
500ml,lapte batut dietetic ,telemea VLASCA,cascaval VLASCA e 300gr
2.3.1 Stocuri

n politica de stocuri practicat de S.C. LACTA S.A. exist dou situaii: cnd
sortimentele se fabric pe baza unor comenzi ferme, caz n care exist o corelare perfect
ntre cantitatea fabricat i cea livrat, i cnd produsele se fabric pe stoc, fr a avea
comenzi ferme pentru ntreaga activitate, situaie n care produsele vor fi vndute n funcie
de cumprtorii poteniali.
Datorit faptului c producia este mai mare n sezonul de var perioad n care
cererea este relativ sczut, stocurile au nivel maxim n lunile iunie-august, nivel ce va scdea
pe parcursul lunilor de iarn-primvar. Nivelul ridicat al stocurilor n perioada de var poate
fi considerat un aspect negativ al activitii firmei, deoarece implic o serie de costuri
suplimentare.
Stocurile la nivelul societatii sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si
valoarea realizabila neta.Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Costul produselor
finite si in curs de executie include materialele, forta de munca si cheluielile de productie
indirect aferente.Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechii de un an de zile.
La data de 31.12.2009, societatea avea stocuri in valoare de 846.661 lei.
Situatia stocurilor pe categorii, comparativ cu anul 2008, se prezinta astfel:

Realizar
i
2008
432.526

DENUMIRE
Materii prime si auxiliare
Productia
in
curs
de
executie
127.081
Produse finite si marfuri
258.074
Avansuri pentru cump. de
stocuri
28.980
TOTAL

846.661

-tabel nr. 8Diferenta


Realizari
20092009
2008
359.738 -72.788
83.425
1.092.69
4

-43.656

11.102
1.546.95
9

-17.878

834.620

700.298

Pe ansamblu, se constata o crestere a stocurilor fata de anul 2008 datorita cresterii


stocurilor de produse finite si marfuri (in principal a produselor finite, respectiv cascaval si
telemea)

CAPITOLUL III

Proiectarea departamentului de logistica


3.1 Necesiatea departamentului de logistica
Principalele cauze care determina implemenarea unui departament de logistica sunt:
-

Reducerea resposabilitatilor si a muncii depuse de catre Inginerul sef al fermelor

Simplificarii proceselor de aprovizionare, desfacere, transport.


Reducerea pe termen lung a costurilor
Evitarea formarii stocurilor supradimensionate
Concentrarea activitatilor comerciale intr-un singur departament Deapartamentul
logistic
Asigurarea in timp optim a materialelor necesare desfasurarii obiectivelor de productie
Reprezinta o interfata intre unitate si furnizori si unitate si clientii
Stabilirea cerintele si exigentele pietei
Asigurarea cu echipamente si piese de schimb
Gasirea unor noi clienti
Departamentul de logistica va avea in subordinea sa compartimentul de :

- Aprovizionare, receptie, depozitare


- Desfacere
- Transport
3.2 Propunerii:
3.2.1

Schimbarea organigramei societatii in scopul gruparii activitatilor de


aprovizionare, receptive, depozitare, desfacere, transport intr-un singur department
cel de logistica, astfel organigrama societatii ar arata astfel
ADUNAREA
GENERAL A
ACIONARILOR

CONSILIUL
MANAGERIAL

COMISIA DE
CENZORI

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DE
MARKETING

DIRECTOR
TEHNIC

DIRECTOR

Compartimentul
de productie

Compartimentul
financiar-contabil

ECONOMIC

DEPARTAMENTUL
DE RESURSE
UMANE

APROVIZIONAR,
RECEPTIE,
DEPOZITARE

DEPARTAMENTUL
DE LOGITICA

DESFACERE

TRANSPORT

3.2.2

Estimarea costurilor care vor intervenii odata cu implementarea noului departament

Categoriile de posturii din cadrul ntreprinderii S.C. LACTA S.A.

Ocupatia
Muncitor necalificat
Operator PC
ef compartiment transporturi
Agent de paz
Operator pasteurizare
ef formaie
Consilier Juridic
Arhivar
Statistician
Economist
Electrician
Agent Vnzri
ef Compartiment CTC
Vnztor
Frigotehnist
Conductor Auto
Inginer Animale

Nr
Persoane
21
1
1
3
1
1
1
1
1
4
2
2
1
3
1
11
1

%
26,25
1,25
1,25
3,75
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
5
2,5
2,5
1,25
3,75
1,25
13,75
1,25

-tabel nr. 9Nr


Ocupatia
Persoane
Mecanic
2
ef Compartiment Vnzri
1
Gestionar
2
Preparator
4
Manipulant
1
ef Compartiment Aprovizionare 1
Secretar
1
Fochist
1
Primitor- Distribuitor
1
ef Depozit
1
Casier
1
ef Compartiment Auto
1
Referent Resurse Umane
1
Execuie
3
Inginer
1
Operator Maini Ambalare
1
Director de Marketing
1

%
2,5
1,25
2,5
5
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
1,25
3,75
1,25
1,25
1,25

Se poate observa ca sunt 5 persoane in cadrul intreprinderii care se pot fi mutate in


departamentul de logistica al intreprinderii, department nou format. Costurile salariale pentru
aceste persoane sunt 7300 lei. Noul department propune reducerea numarului de persoane
responsabile si implicit reducerea costurilor.
In cadrul departamentului logistica am avea urmatoarele functii:
- Sef department logistica
- Sef department desfacere
- Sef department transport
- Sef department aprovizionare, receptie, depozitare
Cheltuielile ar trebuii sa se reduca cu 1000 lei.
De asemenea intreprinderea ar trebui sa contracteze o firma de transport care ar putea
eficientiza cheltuielile aferente transportului
In anul 2009 situatia cheltuielilor se prezenta astfel:
- table nr.10Explicatie
Prevederi
Pondere
Realizarii
Pondere
Dif 2009/BVC
BVC 2009
in 2009
2009
1. Cheltuieli cu
combustibilii
2. Cheltuieli cu
transportul
3. Cheltuieli cu
deplasari si
detasari

1.100.000

5,55%

828.502

4,46

-271.498

65.000

0.33%

101.794

0.55

36.794

5000

0.02%

3.606

0.02

-1.394

3.2.3

Analiza rentabilitatii noului departament

Din punct de vedere financiar ar exista o micsorare a cheltuielilor cu salariatii de 1000


lei si deasemenea o reducere a numarului de angajatii. In ceea ce priveste cheltuielile cu
transport marfii acestea pot fi reduse prin contractarea unei societatii care sa se ocupe de
livrarile produselor, in felul acesta vor fi reduse nu numai cheltuielile cu transportul marfii dar
si cheltuielile salariale, cu pierderi din timpul transportului, penalizarii in cazul in care marfa
nu ajungea la timp, cheltuieli cu reparatia autoturiselor, etc.
Tariful pe care il poate practica o societate de transport marfa este:
Transport marfa intern (Bucuresti si in toata tara)
Tarife transport marfa interurban
Tarif transport marfa - pana la 3 tone dus - intors (2 RON / km)
Tarif transport marfa - pana la 9 tone dus - intors (3 RON / km)
Tarif transport marfa - pana la 20 tone dus - intors (4 RON / km)
TARIFE TRANSPORT MARFA URBAN - Bucuresti
Tarif transport marfa
- pana la 80 km parcursi / durata transport pana la 8 ore 250 RON
- peste 80 km parcursi (3 RON/ km )
Tarifele includ TVA.
Tinand cont de capacitatea de productie a societatii, aceasta se incadreaza in categoria
pana la 3 tone, comenzile mai mari de 3 tone vor intervenii probabil in momentul in care
societatea are de respectat 2 sau mai multe comenzii din zone diferite ale tarii.
3.3 Studiu de caz
Analizand comenzile pentru luna viitoare conducerea unitatii a ajuns la concluzia ca a
aparut un surplus de capacitate de productie si de resurse umane la fabricile sale din Giurgiu,
Stalpu, Vedea. Din studiile de marketing efectuate a rezultat ca ar exista pentru perioada
01.05.2010 o cere mare pentru produsele lactate fabricate de intreprindere. Fabricile dispun de
materia prima si tehnologia necesara pentru fabricarea produselor, de aceea directorul
executiv a hotarat sa foloseasca surplusul de capacitate de productie pentru realizarea acestor
produse.
Fabrica din Giurgiu poate realiza lapte de consum si produse lactate proaspete( iaurt
diverse sortimente, lapte batut, smantana, etc) aceasta avand o capacitate de productie de 25
tone/zi. Fabrica din localitatea Vedea poate realiza produse proapete: smantana, branza
diverse sortimente aceasta avand o capacitate de productie de 5 tone/zi. Fabrica din localitatea
Vedea are o capacitate de productie de 10 tone/zi, produsul realizat este branza de diverse
sortimente.
Conducerea urmareste o incarcare uniforma a fabricilor sale astfel incat raportul dintre
productia suplimentara si surplusul de capacitate de productie sa fie acelasi pentru toate
fabricile. Profitul unitar estimat variind in raport cu tipul produselor fabricate si cantitatea
lor.
Societatea S.C. LACTA S.A. ar dori sa stie ce cantitate din fiecare produs fabricat
urmeaza sa realizeze fiecare fabrica astfel incat profitul total obtinut sa fie maxim.

Filiala

Capacitatea de
productie tone

Capacitatea
maxima

1 Sediu central LACTA


2 Sediu din localitate Stalpu
3 Sediul din localitate Vedea
Produsul
1. Lapte de consum
2. Produse lactate proaspete ( iaurt,
lapte batut, branza diverse
sortimente etc 3,5% grsime).
3 .Brnzeturi diverse sortimenturi
Filiala 1
Pr1
X1
Functia obiectiv :

Pr2
X2

25 tone/ zi
5 tone/zi
10 tone/ zi
Vanzari
potentiale
in tone/zi
12 tone
17 tone

stocare( volum - m)
70
30
40
Profit
unitar/
tona
1000
1800

Volum
unitar in
M/ tona
2,5
3,5

8 tone

3000

Filiala 2

Filiala 3

Pr2
X3

Pr3
X4

Pr3
X5

fmax= 1000(x1)+ 1800 (x2+x3)+ 3000 (x4+x5)

Restrictiile sunt dictate:


De capacitatile de productie
X1+x2 25 tone
X3+x4 5 tone
X5 10 tone
De dimensiunile spatiilor de depozitare
2,5x1+3,5x2 70
3,5x3+3x4 30
3x5 40
De incadrare in vanzarile potentiale
x1 12
x2+x3 17
x4+x5 8
De incarcare uniforma a fabricilorastfel incat raportul dintre productia realizata in
noile capacitati si surplusul de capacitate de productie sa fie acelasi pentru toate
filialele.
x1+x2
x3+x4
x5
= =
25
5
10
x1+x2
x3+x4
= = x1 + x2 - 5x3 5x4=0
25
5
x3+x4
x5
= = 2x3 + 2x4 - x5=0

10

restrictia de nenegativitate xi0 pt i=15

Rezulatate obtinute (anexa 1):

Z= 61 600

x1= 7
x2= 13
x3= 4
x4= 0
x5= 8

Interpretarea datelor obtinute :


1. Capacitatea de productie ramasa disponibila in cele trei filiale este:
Filiala 1: x1+x2 25
7+13 = 20
Capacitate de productie nevalorificata este de 5 tone.
Filiala 2: x3+x4 5 tone
4+0 = 4 tone
Capacitatea de productie nevalorificata este de 1 tona.
Filiala 3: x5 10 tone
8 10 tone
In ceea ce priveste filiala 3 capacitatea de productie neutilizata este de 2 tone.
La nivel de intreprindere se poate observa ca avem o capacitate de productie neutilizata de 8
tone.
2. Capacitatea de stocare ramasa disponibila
In cazul Filialei 1 : 2,5x1+3,5x2 70 m
2,5* 7 + 3,5 * 13 = 63 m
Capacitatea de stocare ramasa disponilila este de 7 m , acest lucru ne arata ca
societate are pe stoc o cantitate ridicata de produse, tinand cont de perioada de valabilitate in
cazul produselor perisabile acesta situatie este nefavorabila pentru intreprindere.
Filiala 2 : 3,5x3+3x4 30 m
3,5*4 + 3*0 = 14 m
In cazul filialei din localitatea Stalpu, capacitatea de depozitare ramasa disponibila
este de 16 tone, asta situatie este benifica pentru intreprindere putem spune ca factorii care
influenteaza aceasta situtie sunt:
Capacitate de productie este mai scazuta decat la celalalte doua filiale
Produsele obtinute sunt mai bine vandute
Filiala 3 : 3x5 40 tone
3*8 =40 tone
Filiala din localitatea Vedea are capacitatea de stocare acoperita total, acest lucru
poate influenta in mod negativ desfasurarea in continuare a activitatii iintreprinderii.

Intreprinderea trebuie sa identifice factorii care influenteaza cresterea stocului de produse,


acesti factori pot fi: pretul produsului, campania de promovare slaba, piata pe care sunt
plasate produsele obtinute este saturata, etc.
3. Acoperire vanzarilor potentiale
Filiala 1: x1 12 tone
7 12 tone
In ceea ce priveste cererea de produse in cazul filialei 1 aceasta nu este acoprita in
totalitate, desi intreprinderea are in stoc produse acesta nu a acoperit cererea.
Filiala 2 : x2+x3 17 tone
13+4 = 17 tone
Filiala 3 : x4+x5 8 tone
0+8 = 8 tone
Filiala din localitatea Stalpu, si cea din Vedea reuseste sa acopere vanzarile potentiale de
produse.
4.

Incarcare uniforma a fabricilor astfel incat raportul dintre productia realizata in


noile capacitati si surplusul de capacitate de productie sa fie acelasi pentru toate
filialele.
x1+x2
x3+x4
x5
= =
25
5
10
7 + 13
4+0
8
= =
25
5
10

0.8 0.8 0.8


Se poate observa ca s-a indeplinit conditia in ceea ce priveste acoperirea uniforma privind
productia realizata in nole capacitati si surplusul de capacitate de productie pe toate cele 3
filialele.
In ceea ce priveste pretul umbra acesta este pentru produsele:
C8 = 800.000
C9 = 6000.000,
acest pret umbra ne ofera informati privind cresterea valori venitului obtinut. Aceste restrictii
sunt legate de vanzari.Daca am creste vanzarile cu o unitate atunci venitul incasat ar creste cu
800 u.m sau 6000 u.m daca ar produce produse lactate proaspete ( iaurt diverse sortimente,
smantana, etc) si branza diverse sortimente.

ANEXA 1.
Program: Linear Programming
Problem Title : lacta
***** Input Data *****
Max.

Z =

1000x1 + 1800x2 + 1800x3 + 3000x4 + 3000x5

Subject to
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11

1x1 + 1x2 <= 25


1x3 + 1x4 <= 5
1x5 <= 10
2.5x1 + 3.5x2 <= 70
3.5x3 + 3x4 <= 30
3x5 <= 40
1x1 <= 12
1x2 + 1x3 <= 17
1x4 + 1x5 <= 8
1x1 + 1x2 - 5x3 - 5x4 = 0
2x3 + 2x4 - 1x5 = 0

***** Program Output *****


Simplex Tableau :

\Cj
1000.000
1800.000
1800.000
3000.000
Cb \
Basis
Bi
x 1
x 2
x 3
x
4
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
1.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
1.000
1.000
0.000
s 3
10.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
70.000
2.500
3.500
0.000
0.000
0.000
s 5
30.000
0.000
0.000
3.500
3.000
0.000
s 6
40.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
12.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 8
17.000
0.000
1.000
1.000
0.000
0.000
s 9
8.000
0.000
0.000
0.000
1.000
-M
A 10
0.000
1.000
1.000
-5.000
-5.000
-M
A 11
0.000
0.000
0.000
2.000
2.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
-M
-M
M
M
Cj-Zj
M
M
-M
-M
\Cj

3000.000

0.000

0.000

0.000
Cb \
Basis
Bi
x 5
s 1
s 2
s
3
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
s 3
10.000
1.000
0.000
0.000
1.000
0.000
s 4
70.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
30.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 6
40.000
3.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
12.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 8
17.000
0.000
0.000
0.000
0.000

0.000

8.000

1.000

0.000

0.000

A 10

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000
-M
0.000
-M
A 11
0.000
-1.000
0.000
0.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
M
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
-M
0.000
0.000
0.000
\Cj

0.000

0.000

0.000

0.000
Cb \
Basis
Bi
s 4
s 5
s 6
s
7
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 3
10.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
70.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
30.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 6
40.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
s 7
12.000
0.000
0.000
0.000
1.000
0.000
s 8
17.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 9
8.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
A 10
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
A 11
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
\Cj

0.000

0.000

-M

-M
Cb \
Basis
Bi
s 8
s 9
A 10
A
11
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
25.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 2
5.000
0.000
0.000
0.000
0.000

0.000

10.000

0.000

0.000

0.000

0.000

70.000

0.000

0.000

0.000

0.000

30.000

0.000

0.000

0.000

0.000

40.000

0.000

0.000

0.000

0.000

12.000

0.000

0.000

0.000

0.000

17.000

1.000

0.000

0.000

0.000

8.000

0.000

1.000

0.000

A 10

0.000

0.000

0.000

1.000

0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-M
0.000
-M
A 11
0.000
0.000
0.000
0.000
1.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
0.000
0.000
0.000
-M
-M
Cj-Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
Simplex Tableau :
\Cj

5
3000.000

0.000

0.000

0.000
Cb \
Basis
Bi
x 4
s 1
s 2
s
3
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
-2.500
1.000
0.000
0.000
0.000
s 2
1.000
-0.500
0.000
1.000
0.000
0.000
s 3
2.000
-1.000
0.000
0.000
1.000
0.000
s 4
7.000
-4.750
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
16.000
-2.250
0.000
0.000
0.000
0.000
s 6
16.000
-3.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
5.000
-4.000
0.000
0.000
0.000
1800.000
x 3
4.000
1.500
0.000
0.000
0.000
3000.000
x 5
8.000
1.000
0.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
-1.500
0.000
0.000
0.000
1000.000
x 1
7.000
4.000
0.000
0.000
0.000
---------------------------------------------------------------------------

Zj

61600.000

7000.000

0.000

0.000

-4000.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000
Cj-Zj
0.000
\Cj
0.000
Cb \
Basis
Bi
s 4
s 5
s 6
s
7
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 2
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 3
2.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
7.000
1.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 5
16.000
0.000
1.000
0.000
0.000
0.000
s 6
16.000
0.000
0.000
1.000
0.000
0.000
s 7
5.000
0.000
0.000
0.000
1.000
1800.000
x 3
4.000
0.000
0.000
0.000
0.000
3000.000
x 5
8.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1000.000
x 1
7.000
0.000
0.000
0.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
61600.000
0.000
0.000
0.000
0.000
Cj-Zj
0.000
0.000
0.000
0.000
\Cj
0.000
0.000
1000.000
1800.000
Cb \
Basis
Bi
s 8
s 9
x 1
x
2
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
0.000
-2.500
0.000
0.000
0.000
s 2
1.000
0.000
-0.500
0.000
0.000
0.000
s 3
2.000
0.000
-1.000
0.000
0.000
0.000
s 4
7.000
-1.000
-5.750
0.000
0.000
0.000
s 5
16.000
0.000
-1.750
0.000
0.000
0.000
s 6
16.000
0.000
-3.000
0.000
0.000

0.000
s 7
5.000
1.000
-3.000
0.000
0.000
1800.000
x 3
4.000
0.000
0.500
0.000
0.000
3000.000
x 5
8.000
0.000
1.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
1.000
-0.500
0.000
1.000
1000.000
x 1
7.000
-1.000
3.000
1.000
0.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
61600.000
800.000
6000.000
1000.000
1800.000
Cj-Zj
-800.000 -6000.000
0.000
0.000
\Cj

1800.000

3000.000

-M

-M
Cb \
Basis
Bi
x 3
x 5
A 10
A
11
--------------------------------------------------------------------------0.000
s 1
5.000
0.000
0.000
-1.000
-2.500
0.000
s 2
1.000
0.000
0.000
0.000
-0.500
0.000
s 3
2.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 4
7.000
0.000
0.000
-2.500
-5.750
0.000
s 5
16.000
0.000
0.000
0.000
-1.750
0.000
s 6
16.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
s 7
5.000
0.000
0.000
-1.000
-3.000
1800.000
x 3
4.000
1.000
0.000
0.000
0.500
3000.000
x 5
8.000
0.000
1.000
0.000
0.000
1800.000
x 2
13.000
0.000
0.000
0.000
-0.500
1000.000
x 1
7.000
0.000
0.000
1.000
3.000
--------------------------------------------------------------------------Zj
61600.000
1800.000
3000.000
1000.000
3000.000
Cj-Zj
0.000
0.000
-M
-M
Final Optimal Solution
Z =

61600.000

----------------------------------------

Variable
Value
Reduced Cost
---------------------------------------x 1
7.000
0.000
x 2
13.000
0.000
x 3
4.000
0.000
x 4
0.000
4000.000
x 5
8.000
0.000
---------------------------------------Constraint Slack/Surplus
Shadow Price
---------------------------------------C 1
5.000
0.000
C 2
1.000
0.000
C 3
2.000
0.000
C 4
7.000
0.000
C 5
16.000
0.000
C 6
16.000
0.000
C 7
5.000
0.000
C 8
0.000
800.000
C 9
0.000
6000.000
---------------------------------------Objective Coefficient Ranges
-------------------------------------------------------------------Lower
Current
Upper
Allowable
Allowable
Variables
Limit
Values
Limit
Increase
Decrease
-------------------------------------------------------------------x 1
-0.000
1000.000
1800.000
800.000
1000.000
x 2
1000.000
1800.000
4466.667
2666.667
800.000
x 3
-866.667
1800.000
No limit
No limit
2666.667
x 4
No limit
3000.000
7000.000
4000.000
No limit
x 5
-1000.000
3000.000
No limit
No limit
4000.000
Right Hand Side Ranges
-------------------------------------------------------------------Lower
Current
Upper
Allowable
Allowable
Constraints
Limit
Values
Limit
Increase
Decrease
-------------------------------------------------------------------C 1
20.000
25.000
No limit
No limit
5.000
C 2
4.000
5.000
No limit
No limit
1.000
C 3
8.000
10.000
No limit
No limit
2.000
C 4
63.000
70.000
No limit
No limit
7.000
C 5
14.000
30.000
No limit
No limit
16.000
C 6
24.000
40.000
No limit
No limit
16.000
C 7
7.000
12.000
No limit
No limit
5.000
C 8
12.000
17.000
24.000
7.000
5.000
C 9
5.667
8.000
9.217
1.217
2.333
C10
-7.000
0.000
2.800
2.800
7.000
C11
-2.333
0.000
1.217
1.217
2.333
***** End of Output *****