Sunteți pe pagina 1din 41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI Economia agroalimentara si a mediului Economia si administrarea afacerilor agroalimentare

Proiectarea sistemului logistic la s.c. lacta s.a. giurgiu

Profesor coordonator: Istudor Nicolae Student: Pavel Gabriela Master E.A.A.A. Anul I Grupa 1335

cUPRINS
Capitolul I - Prezentarea Societatii S.C. LACTA S.A. 1.1 1.2 Scurt istoric 1.1.1 Obiect de activitate Managementul practicat 1.2.1 Structura de productie si produse 1.2.1.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti 1.2.1.2 Tipul i gama mrfurilor oferite Capitolul II - Analiza activitatilor logistice la S.C. LACTA S.A GIURGIU 2.1 Piata laptelui in Romania 2.1.1 Gradul de implicare n activiti logistice 2.1.1.1 Analiza furnizorilor de resurse materiale 2.1.1.1.1 Activitatea de achizitii lapte materie prima 2.1.1.1.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico materiala 2.1.1.1.3 Cantitati, preturi, termene de livrare, conditii de plata la pricipalele materii prime 2.1.1.1.3.1 Cantitati achizitionate la principalele materii prime 2.1.1.1.3.2 Preturi, termene de livrare si conditii de plata la principalele materii 2.1.1.1.3.3 Lista preturi la produsele fabricate 2.1.1 Transportul si manipularea produselor 2.2 Analiza activitatii de distributie 2.1.1 Canale de distributie practicate 2.2.1.1 Punctele de lucru ale societatii 2.2.1.2 Distributia produselor 2.2.1.3 Zone de distributie 2.2.1.4 Principali concurenti ai S.C. Lacta S.A. Giurgiu 2.2.2 Logistica de depozitare 2.3 Activitatea de productie -control -autorizare si certificare 2.3.1 Stocuri Capitolul III - Proiectarea departamentului de logistica 3.1 Necesiatea departamentului de logistica 3.2 Propunerii 3.2.1 Schimbarea organigramei societatii 3.2.2 Estimarea costurilor 3.2.3 Analiza rentabilitatii noului departament 3.3 Studiu de caz

CAPITOLUL I

Prezentarea Societatii S.C. LACTA S.A.


1.1 Scurt istoric
Denumirea completa: S.C. LACTA S.A. GIURGIU Coordonatele S. .C. LACTA S.A. GIURGIU : adresa sediului inregistrat: Localitatea Giurgiu, str. Gloriei, nr. 2, judetul Giurgiu, tel: 0246/210225, fax: 0246/210265. Inregistrare: Oficiul National al Registrului Comertului: J/52/13/1991 Cod Unic de Inregistrare: R0 1292426 Domeniul de activitate Activitate principala Fabricarea produselor lactate si branzeturilor - tablel nr.1Cod CAEN 1551/1051

Societatea comercial S.C. LACTA S.A. GIURGIU s-a constituit ca societate pe aciuni n anul 1991 din vechea ntreprindere de Industrializare a Laptelui Giurgiu. Unitatea sub denumirea de ntreprinderea de Industrializare a Laptelui Giurgiu, a luat fiin n anul 1981, odat cu constituirea judeului Giurgiu, desprinzndu-se din ntreprinderea de Industrializare a Laptelui Ilfov. IIL GIURGIU a reunit o serie de centre de colectarere i prelucrare manufacturier a brnzei telemea ,produs specific zonei de cmpie VLASCA. Datorit creterii cantitilor de lapte i cerina pieii s-a impus dezvoltarea unor capaciti de prelucrare i n 1972 s-a dat n folosin Fabric de Produse Lactate din Giurgiu, strada Gloriei nr. 2, actualul sediu al firmei. Activitatea de producie a societii se desfoar n fabrica de la sediu care este proiectat pentru prelucrarea a 25.000 litri lapte/ zi n lapte consum, produse proaspete acidofile: iaurt, lapte btut, smntna de consum i smntna pentru fric, brnz proaspt de vaci i brnzeturi. Pentru completarea gamei sortimentale SC LACTA SA Giurgiu mai are n funciune dou uniti de procesare lapte n brnzeturi n saramur - telemea n localitatea Stilpu, cu o capacitate de prelucrare de 5.000 litri lapte/zi i n localitatea Vedea cu o capacitate de prelucrare de 10.000 litri lapte/ zi n brnzeturi cu past oprit tip cacaval. Etapizat societatea a retehnologizat i modernizat unitatea de producie de la sediu, producia fiind axat pe lapte de consum i produse proaspete- produse cu o valorificare mare i comercializare imediat. S-a stabilizat i mbuntit parcul auto firma dispunnd la ora actual de mijloace de transport proprii pentru desfurarea activitii de colectare i de desfacere prompt. Firma LACTA n prezent are o gam diversificat de produse lactate gustoase i sntoase naturale pe care le comercializeaz prin magazinele proprii sau pe baz de contracte cu uniti ca : KAUFLAND, REWE , CARREFOUR, CORA, att din Bucureti ct i din alte localiti i cu alte societi mai mici prin colaborare, obiectivele fiind de dezvoltare a reelei de desfacere la nivel NAIONAL. Societatea are o marc recunoscut pe piaa produselor de calitate, cu adevrat proaspete marca LACTA.
ncepnd cu anul 2006, societatea a intrat pe lista unitilor agreate pentru integrarea n Comunitatea European urmare a unui program de modernizare i restructurare substanial, fiind pe lista unitatilor aprobate de catre autoritatea nationala sanitar veterinara

si pentru siguranta alimentelor directia de igiena si sanatate publica veterinara pentru o perioada de tranzitie pana la 31.12.2009 . Pe piaa de distribuie, produsele societatii sunt listate n reeaua de supermarketuri Rewe, Kaufland, Selgros, Carrefour,Cora. Fabrica actuala de prelucrare a laptelui apartinand societatii are ca activitate specifica achizitionarea laptelui de vaca, oaie si capra si prelucrarea acestuia fiind activitatea de baza, obtinandu-se urmatoarele produse: lapte proaspat pasteurizat, smantana, lapte batut, sana, branzeturi topite si cascaval. Fazele tehnologice privind fabricarea produselor lactate mai sus mentionate sunt urmate de procesul de depozitare a lor in conditii optime la temperaturi corespunzatoare unei conservari optime, si distribuire in ambalaje (cutii de carton, pahare plastic, galetuse plastic etc.).

1.1.1 Obiect de activitate


Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate i a branzeturilor. In incinta spatiilor proprii S.C. LACTA S.A. GIURGIU isi desfasoara activitatea productiva, realizand urmatoarele activitati: Aprovizionare cu lapte de la populatie si de la fermele zootehnice Realizarea de analize de laborator Procesarea laptelui Ambalarea produselor realizate Conservarea produselor la temperaturi adecvate Livrare produse din lapte ambalate catre distribuitori In perspectiva societatea intentioneaza sa finalizeze investitiile in unitate de productie din localitatea Giurgiu, investind atat in finalizarea a spatiilor de productie cat si in achizitionarea de utilaje de productie, ambalare si procesare lapte, utilaje frigorifice si mijloace de transport specializate si a unei statii de epurare a apelor uzate rezultate in procesul de productie. De asemenea societatea intentioneaza sa isi dezvolte reteaua de distributie si gama sortimentala insistand asupra produselor cu valoare adaugata mare (iaurturi, specialitati de branzeturi, creme etc.) si cu un termen de garantie mai mare pentru a putea demara si derula activitati de export.

1.2 Managementul practicat


Structura organizatoric a firmei SC Lacta SA este de tip ierarhic funcional, fiind format att din personal subordonat nemijlocit managerului, dar i n compartimente operaionale i funcionale. Organigrama S.C. LACTA S.A. GIURGIU cuprinde in prezent urmatoarele: Structura organizatoric a sistemului de management este ierarhizat n subordonri i atribuii pentru fiecare funcie managerial. Adunarea General a Acionarilor este organul suprem de conducere al societii, care decide asupra activitii acesteia i asigur politica economic i comercial. Aceasta poate fi ordinar sau extraordinar. n cadrul ntreprinderii S.C. LACTA S.A. exist o Comisie de Cenzori (organigrama) care este format din trei membri i mpreun cu acionarii controleaz gestiunea societii comerciale.

n cazul conducerii manageriale atribuiile preedintelui Consiliului de Administraie sunt preluate de ctre Directorul General. Directorul Tehnic coordoneaz activitatea tehnic, tehnologic i de producie a societii comerciale, prin efii de compartimente i secii care i sunt subordonai. n cadrul organizrii ntreprinderii se ntlnete i un Directorul de Marketing care desfoar activiti de contractare, livrare produse, marketing, aprovizionare, depozitare, manipulare etc. Directorul Economic asigur i impune respectarea reglementrilor legislaiei de specialitate i urmrete procurarea fondurilor necesare societii comerciale. In momentul de fata, 2009 societatea are 140 angajati cu carte de munca. Personalul societatii este format din oameni cu pregatire de specialitate din domeniul industriei alimentare (ingineri chimie alimentara, tehnologi,muncitori calificati etc.). S.C. LACTA S.A. ORGANIGRAM - schema nr.1-

1.2.1 Structura de productie si produse


1.2.1.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantiti Societatea S.C. LACTA S.A. dispune de o suprafata totala ocupata este de 10 611 mp, dn care platforma betonata (5 826 mp), constructii ( 4 047 mp), retele edilitare ( 44,5 mp), spatii verzi ( 694 mp). Unitatea de procesare are in dotare urmatoarele sectii: sectia de receptie pasteurizare sectia de fabricare branzeturi

sectia de ambalare produse lactate proaspete sectia de ambalare lapte consum sectia de preambalare branzeturi depozite frigorifice: 6 camere sali termostat: 3 camere sali spalari chimice laborator statie spalari cisterne atelier auto atelier mecanic punct de distributie abur tehnologic magazii materiale si piese de schimb sectia de ingetata in conservare

Utilajele din dotare sunt specifice prelucrarii laptelui si anume: autocisterne IVECO 6 000 - 2bucata ( achizitie SAPARD ) autoizoterma IVECO DALY 2 tone 1 bucata ( achizitie SAPARD ) tanc de depozitare lapte 5 000 l/ora cu sistem de racire ( achizitie SAPARD ) linie de receptie masurare si racire lapte 15 000 l/ora ( achizitie SAPARD ) instalatie completa de pasteurizare si degresare a laptelui de 6 000 l/ora tancuri din inox pentru depozitare lapte de 5 000 l, 10 000 l si 15 000 l vane din inox pentru pasteurizare lapte de 300 l, 1 000 l si 1 600 l masini de preambalat produse in pahare 0,2 l agregate frigorifice cu freon ecologic R134 masini de ambalat lapte la pungi de 1,5 l masina de ambalat lapte in cutii de 1 l si 0,5 l - ( achizitie SAPARD ) linie de fabricare creme de branza si produse termizate - ( achizitie SAPARD ) bazine inox 1 000 l crinte inox aparatura de masurat si control al temperaturii de pasteurizare depozitare racire sistem de spalare centralizat CIP cu doua linii de 15 000 l trasee tehnologice inox de realizarea conexiunilor intre utilaje existente si cele no( achizitie SAPARD ) sistem informatic de monitorizare parametri tehnologici, prelucrare date contabile ( achizitie SAPARD ) Aprovizionarea cu materii prime (lapte) pentru unitatea de procesare a societatii este realizata de la fermele cu care societatea are contract de colaborare, precum si de la populatie. Laptele materie prima este racit de catre producatori sau la centrele de colectate in tancurile de racire, este preluat de cisternele societatii si transportat la fabrica de procesare a S.C. LACTA S.A. GIURGIU, unde este analizat si ulterior procesat lapte 15 000- 20 000 l/ zi 1. mateiale auxiliare: fosfat trisodic 100- 150 kg/ luna soda calcinata 50 kg/ luna substante proteice 36 kg/ luna

2. combustibili: produs combustibil tip Termostat 300 l/zi motorina 6 tone/luna benzina 4 tone/luna 3. agent frigorific: freon R134 75 -80 kg/ luna Materiile prime principale utilizate in activitatea curenta a fabricii de lapte sunt: lapte de vaca lapte de oaie lapte de capra Societatea i asigur materia prim din judeele Giurgiu i Teleorman de la productorii particulari deintori de vaci i oi i de societile particulare sau de stat de pe raza acestor judee. n fiecare localitate , firma are nfiinate centre sau puncte de colectare a laptelui cu o dotare corespunztoare pentru eficiena recepiei calitative i cantitative i sisteme de rcire a laptelui n centrele care colecteaz cantiti mari. Cele 60 de puncte sau centre de colectare, sunt repartizate n teritoriu dup un calcul economic de transport, pe rute de colectare avnd parcursuri de minimum 100-110 km i 5-15 puncte de colectare pe o rut. Aprovizionarea este realizata zilnic si ritmic cu mijloace proprii de transport in functie de cantitatea de lapte prevazuta pentru procesare.

1.2.1.2 Tipul i gama mrfurilor oferite


Gama sortimentala este de aproximativ 63 de produse din care 4 sortimente de lapte proaspat, 39 sortimente de produse acidophile si 24 sortimente de branzeturi proaspete, conservate tip telemea si cascaval. Gama sortimentala actuala de produse furnizate de societate este formata din urmatoarele sortimente: Gama de produse lactate
DENUMIRE PRODUS LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 3% LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 2% LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 1.5% LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 0.1% LAPTE BATUT 1000g st 2% LAPTE BATUT 500g st 2% LAPTE BATUT 2 % -vrac LAPTE BATUT DIETETIC ST.1/1 SANA 1000g st 3% SANA 500g st 3% SANA 400g 3% IAURT DE BAUT 180 gr IAURT BIFID ACTIV 400g IAURT BIFID ACTIV 200g IAURT LACTA 200g 2.8% IAURT LACTA 400g 2.8% IAURT LACTA 1000g 2.8% IAURT LACTA 1500g 2.8% UM L L L L BUC BUC KG BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC VALABILITATE 5 zile 5 zile 5 zile 5 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 10 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile

- tablel nr.2 AMBALARE 20 buc./nav 20 buc./nav 20 buc./nav 20 buc./nav 9 buc./bax 12 buc./bax 15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg 12 buc./bax 9 buc./bax 12 buc./bax 12 buc./bax 20 buc./bax 12 buc./bax 20 buc./bax 20 buc./bax 12 buc./bax 9 buc./bax 6 buc. Nav

IAURT LACTA 1000g st 2.8% IAURT LACTA 500g st 2.8% IAURT LIGHT 400g 0.1% IAURT CU AROMA CAPSUNI 150gr IAURT LACTA 2.8% -VRAC IAURT CREMOLACT ST.1/2 4.5% GR KEFIR 3% GR 450 GR SMANTANA DE CONSUM 200g 12% SMANTANA DE CONSUM 200g 20% SMANTANA DE CONSUM 380g 20% SMANTANA DE CONSUM 1000g 20% SMANTANA DE CONSUM 380g 12% SMANTANA DE CONSUM 900G.12% SMANTANA DE CONSUM vrac 12% SMANTANA DE CONSUM vrac 20% SMANTANA DE CONSUM 1000g 14% SMANTANA pentru frisca vrac 32% SMANTANA pentru frisca 500g st 32% BRANZA CU SMANTANA FAGARAS 200g BRINZA PROASPATA DE VACI 250g BRINZA PROASPATA DE VACI 450g BRINZA PROASPATA DE VACI 1000g BRINZA PROASPATA DE VACI vrac CAS PROASPAT DE VACA CAS PROASPAT DE VACA VERDEATA TELEMEA DE VACA vid TELEMEA DE VACA vrac TELEMEA DE OI vid TELEMEA DE OI vrac TELEMEA DE CAPRA vid TELEMEA DE CAPRA vrac CASCAVAL RUCAR 500g CASCAVAL DALIA 400g CASCAVAL DALIA 2000g CASCAVAL LACTA 300g CASCAVAL AFUMAT 500g UNT 200 GR.65% GR. CREMA UNT 130G CREMA UNT 35 G BRANZA TOPITA CASEROLE 35G BRANZA TOPITA baton 100g CREMA BRANZA TOPITA 130G BRANZA BURDUF MENBRANA URDA VRAC BRANZA BURDUF PUNGI 0,5KG

BUC BUC BUC BUC KG BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC KG BUC BUC KG BUC BUC BUC BUC BUC KG KG KG KG KG KG KG KG KG KG KG KG KG KG BUC BUC BUC BUC KG BUC KG KG KG

15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 15 zile 7 zile 7 zile 7 zile 10 zile 10 zile 10 zile 10 zile 10 zile 10 zile 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni 8 luni 8 luni 8 luni 8 luni 8 luni 30 zile 15 zile 15 zile 30 zile 60 zile 15 zile 30 zile 10 zile 30 zile

9 buc./bax 12 buc./bax 12 buc./bax 20 buc/bax 15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg 12 buc./bax 12 buc./bax 20 buc./bax 20 buc./bax 12 buc./bax 11 buc./ nav 12 buc./bax 8 buc. /bax 15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg 15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg 11 buc./ nav 15 kg./ cutie / galeti 5/10 kg 15 buc. /nav 12 buc./bax 24 buc. /nav 24 buc. /nav 11 buc./ nav 15 kg. /cutie 20 kg./nav 20 kg./nav 20 kg./nav 15 kg. /cutie 15 kg. /cutie 15 kg. /cutie 15 kg. /cutie 15 kg. /cutie 20 kg./nav 20 kg./nav 20 kg./nav 20 kg./nav 20 kg./nav 40 buc./cutie 40 buc. /nav 40 buc. /nav 200buc/ cutie Punga pvc 40 buc. /nav 10/20 kg nav Saci 5 kg 10/20 kg./nav

CAPITOLUL II

Analiza activitatilor logistice la S.C. LACTA S.A GIURGIU 2.1 Piata laptelui in Romania
Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1,5 miliarde litri. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania; lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere 90% in laptele vandut in Romania. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind cu totul strain de comertului modern de azi. Dincolo de laptele de consum, piata romaneasca a lactatelor este diversa, insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Gigantul Danone concureaza pe piata lactatelor proaspete (iaurturi), Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate, unde este concurata puternic de Dorna Lactate si, intr-o mai mica masura, de Friesland Romania. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. In sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana, este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova), alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia. Grupul olandez Campina, in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sasi promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. Piata laptelui in 2010 Cantitatea de lapte de vaca preluata de la exploatatii agricole si centre de colectare de catre unitatile procesatoare a scazut cu 5,3% in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 68.737 tone, potrivit datelor oferite de Institutul National de Statistica (INS), consultate de recolta.eu

La branzeturi, productia a fost in scadere cu 474 tone (-9,1%) si la unt cu 66 tone (8,4%). Productia de smantana de consum a scazut cu 235 tone (-5,3%) in ianuarie 2010 fata de luna corespunzatoare din anul anterior, iar productia de lapte de consum s-a mentinut din punct de vedere cantitativ la valoare apropiata de cea realizata in luna ianuarie 2009. Singura crestere a productiei in luna ianuarie 2010 avut loc la lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) cu 264 tone (+1,9%).Comparativ cu luna anterioara, in ianuarie cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a crescut cu 1.097 tone (+1,6%). Cantitatea de lapte de consum a crescut, de asemenea, cu 666 tone (+3,6%) in ianuarie 2010 comparativ cu luna precedenta. Cea mai mare scadere a productiei in luna ianuarie 2010 fata de luna decembrie 2009 s-a inregistrat la unt, cu 329 tone (-31,3%). Aceeasi tendinta se observa si la productia de branzeturi care s-a diminuat cu 220 tone (-4,4%). Cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (94,4% din productia totala de branzeturi) a avut o tendinta descendenta. Productia de smantana de consum a scazut, de asemenea, in luna ianuarie 2010 fata de luna decembrie 2009 cu 143 tone (-3,3%). Dezbateri europene: strategia pentru sectorul laptelui. Ce se va intampla dupa 2015? In data de 17 februarie 2010, in sedinta plenara a Comitetului Economic si Social European a fost dezbatut si aprobat avizul Sectiunii pentru agricultura, dezvoltare rurala si protectia mediului privind viitoarea strategie pentru sectorul european al laptelui pentru perioada 2010-2015 si dupa aceea (aviz din proprie initiativa). Productia de lapte este una dintre principalele activitati agricole din UE. In 2008, un milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, in valoare de peste 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile de vaci de lapte. Conform cifrelor Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF), UE este cel mai mare producator de lapte din lume, cu 27% din productia mondiala, urmat de India, cu 20% si SUA, cu 16%. In sectorul produselor lactate din UE, incepand cu faza de colectare si terminand cu cea de procesare, lucreaza aproximativ 400 000 de persoane . Productia laptelui joaca un rol foarte important in mentinerea structurii economice si sociale a zonelor defavorizate. De fapt, 60% dintre fermele de lapte din UE se gasesc in zone defavorizate. Productia de lapte este una dintre activitatile cele mai potrivite pentru a mentine familiile de agricultori in zonele defavorizate si, impreuna cu cresterea bovinelor si ovinelor, joaca un rol major in conservarea si dezvoltarea peisajului si a mediului. 1. Grupul la nivel inalt Fostul comisar Fischer Boel a stabilit un grup la nivel inalt privind laptele, care isi va prezenta raportul final pana la sfarsitul lui iunie 2010. Grupul la nivel inalt va discuta urmatoarele chestiuni: relatiile contractuale dintre producatorii de lapte si fabricile de produse lactate, pentru a asigura ce se poate face pentru a intari puterea de negociere a producatorilor de lapte? transparenta si informarea consumatorilor, calitate, chestiuni de sanatate si etichetare inovare si cercetare, in vederea imbunatatirii competitivitatii sectorului o posibila piata la termen pentru produsele lactate

2. Initiativa franco-germana Ministrul francez al agriculturii, dl Le Maire, a definit trei obiective principale pentru agricultura europeana: garantarea unor venituri stabile si decente pentru agricultori, cu ajutorul unor instrumente de reglementare puternice; asigurarea unei mai mari transparente a preturilor in intregul lant de aprovizionare cu alimente, fiind posibila numirea unui gardian european; plasarea inovatiei si investitiilor in sectorul agroalimentar in centrul Agendei de la Lisabona.

Initiativa franco-germana solicita mai multa actiune din partea UE pentru a-i proteja pe producatorii de lapte. Aceasta sugereaza marirea temporara a pretului minim de interventie al UE, pret la care UE se angajeaza sa cumpere surplusurile de la agricultori. 3. Politica UE pana in 2015 Comisia se opune ferm oricaror modificari ale cresterii cotelor, asa cum s-a decis in cadrul bilantului de sanatate. In prezent, aceste cresteri au un impact minor, deoarece UE se situeaza cu 4,5% sub cota si, probabil, se va afla sub cota si anul viitor. Cu toate acestea, intrucat pretul laptelui se imbunatateste pe termen mediu, productia va creste, marind discrepanta dintre productia si consumul de lapte, ceea ce va tinde sa traga in jos preturile la poarta fermei, in functie de situatia de pe piata mondiala. Preturile mondiale ale produselor lactate de baza se afla de obicei sub pretul UE. Aceasta este consecinta unor standarde diferite (si, prin urmare, a unor costuri de productie diferite) in interiorul si in afara UE. Modelul productiei de lapte al UE nu va fi niciodata capabil sa concureze cu Noua Zeelanda si cateva alte tari, din cauza unei structuri cu totul diferite a costurilor de productie si a marimii fermelor de lapte. Exporturile de branza din UE sunt in general competitive, dar o crestere a consumului in afara UE depinde de cresterea economica globala sustinuta pe o anumita perioada de timp. Ideea cresterii cotelor indiferent de nivelul cererii pentru a se obtine o asa-zisa aterizare lina, fara adoptarea masurilor de sprijin, este contradictorie, daca se doreste dezvoltarea modelului european de agricultura si asigurarea continuarii productiei de lapte in zonele defavorizate. Avem nevoie de un mediu rural dinamic si, in anumite zone, productia de lapte este o forta motrice centrala pentru viitorul social, economic si cultural al unor astfel de zone. Cealalta posibilitate este abandonarea pamantului cu grave consecinte sociale si asupra mediului. Cresterea cotelor de lapte, indiferent de conditiile de piata, si, in cele din urma, dereglementarea completa a sectorului laptelui ar fi logice daca UE ar dori sa preia modelul de agricultura al Noii Zeelande sau al SUA. Aparitia in SUA a unor sisteme foarte mari de crestere a animalelor, cu peste 2 000 de vaci, este considerata in aceasta tara drept un pas inainte. In ritmul actual al schimbarilor, doar 500 de ferme vor produce in curand 1/3 din productia de lapte a SUA. O astfel de politica ar prezenta pericole semnificative pentru patrimoniul cultural, peisajul si dezvoltarea zonelor rurale din UE, daunand mediului si biodiversitatii din UE, si, in plus, ar provoca abandonarea regiunilor inalte si a zonelor umede. Am asista asadar la respingerea modelului european al agriculturii multifunctionale. Conceptul de agricultura multifunctionala inseamna ca, pe langa productia de alimente, agricultura are alte functii, cum ar fi dezvoltarea peisajelor rurale, extinderea patrimoniului natural si cultural, sprijinirea economiei rurale si consolidarea securitatii

alimentare. Perspectiva OCDE asupra multifunctionalitatii se refera la o agricultura care produce simultan o serie de bunuri de larg consum (alimente si fibra), precum si o serie de bunuri nemateriale, inclusiv produse si servicii sociale si de mediu. Productia de lapte bazata pe ferme de mari dimensiuni in care nu se respecta anumite reglementari, cum este, de exemplu, cea referitoare la administrarea azotului in sol, are implicatii majore pentru mediu. In prezent, 50% din productia de lapte a UE este concentrata pe 11% din teritoriul UE. Indiferent de deciziile politice luate, marimea medie a septelului va continua sa creasca in viitor. Cu toate acestea, exista putine motive pentru a se dori adoptarea unor optiuni politice care vor incuraja productia intensiva de lapte si la scara foarte mare in zone care au un avantaj special in ceea ce priveste preturile de productie. O astfel de politica ar putea prezenta riscuri considerabile pentru mediu. Producatorii de lapte sunt participanti la modelul UE al agriculturii multifunctionale. Chiar daca o ferma multifunctionala poate depasi dificultatile temporare, un astfel de model nu este durabil atunci cand volatilitatea preturilor la poarta fermei devine un eveniment recurent pentru producatorii de lapte. Stabilitatea preturilor la poarta fermei, care le asigura agricultorilor un venit rezonabil, este benefica pentru agricultori si consumatori. 4. Dupa 2015 Daca se doreste mentinerea si dezvoltarea productiei de lapte ca un sector viabil in UE, producatorii de lapte trebuie sa obtina un venit echitabil, care sa le permita sa duca o viata normala si, de asemenea, sa investeasca in viitorul lor ca producatori de lapte. Un venit echitabil inseamna un venit comparabil cu venitul mediu neagricol. Este esential sa se dedice mult mai multe resurse zootehniei, prevenirii bolilor animale, precum si cercetarii si inovarii la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea unei industrii mai eficiente. O industrie a laptelui mai competitiva poate fi obtinuta printr-o mai buna utilizare a ierbii si a altor tipuri de hrana pentru animale. Este nevoie de mai multa cercetare si inovare la nivelul procesarii pentru a se dezvolta noi produse, in vederea cresterii cotei de piata . Institutiile din domeniul educatiei si din cel al sanatatii, precum si organizatiile societatii civile ar trebui sa incurajeze consumul de produse lactate intrucat laptele este atat aliment, cat si medicament si, in acelasi timp, o bautura racoritoare. Trebuie sa aiba loc transformari radicale in aceste sectoare. UE trebuie sa mentina securitatea si autosuficienta aprovizionarii cu lapte in UE. Ar fi o greseala majora ca UE sa devina dependenta de importuri de produse lactate asa cum s-a intamplat cu productia de carne de vita europeana, ca rezultat al unor preturi scazute la poarta fermei. CESE considera ca este esential sa se stabileasca conditii care sa garanteze viitorul unui sector al laptelui viabil in intreaga UE. Un sistem de masuri de piata orientate spre cerere si oferta, precum si sisteme adecvate de sprijin direct sunt esentiale pentru se a asigura existenta unui sector al laptelui in UE care sa satisfaca nevoile sociale, economice si de mediu ale societatii si sa devina un sistem agricol cu adevarat multifunctional, care ar trebui sa aduca un nou dinamism in zonele rurale ale UE. O astfel de evolutie ar aduce beneficii sociale, culturale si economice pentru dezvoltarea in ansamblu a UE. 5. Observatii specifice Utilizarea unei piete la termen in sectorul laptelui trebuie analizata cu mare atentie. Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama in mod serios de turbulentele financiare globale, care provin din utilizarea inadecvata a produselor financiare. Comitetul a afirmat anterior: din

acest motiv, produsele alimentare trebuie apreciate in cu totul alt mod decat produsele industriale, de exemplu, al caror loc de productie se stabileste in primul rand in functie de consideratii legate de costuri . Majoritatea producatorilor de lapte s-au organizat in cooperative. Astfel, acestia pot influenta intr-o anumita masura comercializarea produselor lor. Acei producatori de lapte care sunt membri ai unei cooperative si isi vand laptele acestei cooperative beneficiaza de garantii mai bune decat un producator de lapte care vinde unei fabrici private de lapte. Cu toate ca exista deja contracte voluntare intre producatori individuali si cumparatori, in cazul unei fabrici de lapte private, agricultorul are posibilitati reduse de a negocia un astfel de contract . Aceste contracte permit stabilirea conditiilor de livrare, insa nu pot avea nicio influenta asupra evolutiei generale a pietei la nivelul UE. Experienta arata ca pozitia agricultorilor pe piata si a cooperativelor reprezentate de acestia trebuie imbunatatita in cadrul lantului alimentar. De aceea, trebuie verificate si posibilitatile de cooperare din perspectiva dreptului concurentei. Cu toate acestea, in noile state membre, multi agricultori vand laptele direct fabricilor private. Avand in vedere ca sectorul laptelui este din ce in ce mai restrans, nu exista aproape nicio posibilitate de a alege, iar preturile la poarta fermei scad. Pentru a mentine concurenta in domeniul laptelui brut, agricultorilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a se organiza in cooperative care sa vanda apoi laptele mai departe, in cadrul sectorului. Toate importurile de produse lactate din UE trebuie sa respecte standardele UE in special in domeniile trasabilitatii, bunastarii animale, igienei, medicinei veterinare, sigurantei alimentare si metodelor de productie durabile. Continutul de carbon este o chestiune din ce in ce mai importanta. Trebuie sa existe certitudinea ca organismele existente, cum ar fi comitele consultative si de gestionare, au suficiente resurse pentru a analiza situatia cererii si ofertei pe piata de lapte. Trebuie puse la dispozitie instrumentele necesare pentru a se garanta ca agricultorii obtin un pret adecvat la lapte, care acopera costurile acestora si le aduce un profit. UE trebuie sa isi mentina capacitatea de a produce cantitati adecvate de lapte. Nu ne puteam permite sa devenim dependenti de aprovizionarea cu lapte din afara UE. Daca se urmaresc politici gresite, acest lucru s-ar putea intampla in viitorul indepartat. Mentinerea si dezvoltarea in continuare a unor locuri de munca cu norma intreaga si partiala in sectorul laptelui trebuie sa constituie o prioritate, in special in zonele rurale. Nu putem ignora problemele reprezentate de foamete si de absenta unor resurse alimentare adecvate in lumea a treia. Chestiunile schimbarilor climatice, preturilor globale la alimente si ofertei globale de alimente sunt strans legate. Avem o responsabilitate in ce priveste ajutorarea tarilor subdezvoltate. 6. Referiri la situatia din Romania In cuprinsul avizului CESE se evidentiaza ca majoritatea producatorilor de lapte din statele membre mai noi (Bulgaria si Romania) primesc foarte putin sprijin prin intermediul platilor directe, care sunt decuplate in totalitate, folosind principiul platii la hectar. De asemenea, se mentioneaza ca acest sprijin atat de redus, in corelatie cu productivitatea scazuta, cu lipsa veniturilor din partea pietei si cu accesul greu la credite, agricultorii, are ca efect lipsa unor investitii in acest domeniu . Obiectivele S.C. LACTA S.A GIURGIU, are ca obiective pentru anul 2010 asigurarea imbunatatirii continue a calitatii si sigurantei alimentului, a produselor sale lactate si protectia mediului prin: Documentarea, implementarea si mentinerea sistemului integrat de management al calitatii, mediului si sigurantei alimentului conform cu standardele SR EN ISO 9001:2008-SR EN ISO 14001:2005-SR EN ISO 22000:2005.

Identificarea, evaluarea continua si controlul pericolelor in scopul imbunatatirii sistemului conform principiilor HACCP. Reducerea riscului de contaminare al produselor. Lansarea pe piata interna de noi produse lactate, de calitate superioara si sigure Evaluarea sistematica a furnizorilor si a satisfactiei clientilor Imbunatatirea managementului deseurilor, reducerea poluarii apelor, reducerea poluarii atmosferice, diminuarea efectelor substantelor chimice asupra mediului si prevenirea aparitiei accidentelor de mediu si HACCP Realizarea obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului si analizarea anuala a acestora Imbunatatirea competentei profesionale, in domeniul calitatii, mediului si sigurantei alimentului a intregului personal Dezvoltarea de produse noi in concordanta cu cerintele pietei, cerintele de siguranta a alimentului si reglementarile legale de mediu Orientarea proceselor si produselor catre clienti, mentinerea increderii celor traditionali si castigarea de noi clienti Imbunatatirea continua a dotarilor organizatiei pentru alinierea la cerintele UE in domeniul produselor lactate Stabilirea si analizarea anuala a obiectivelor calitatii, mediului si sigurantei alimentului pentru adecvarea acestora

2.1.1 Gradul de implicare n activiti logistice Societatea nu dispune de un departament de logistica in intreprindere, activitatile departamentului de logistica sunt preluate de restul departamentelor : Aprovizionare Desfacere Transport

2.1.1.1 Analiza furnizorilor de resurse materiale Baza materiei prime pn n 1990 era structurat astfel: 50% din cantitile de lapte materie prim provenea de la IAS-uri, 30% de la CAP-uri i 20% din gospodriile populaiei. Odat cu desfiinarea CAP-urilor i reducerea la minimum a activitii zootehnice, cantitatea de lapte materie prim provine, n perioada 1990-1995, n proporie de 50% de la IAS-uri i 50% din gospodriile populaiei. Fostele IAS-uri din judeul Giurgiu au fost desfiinate ncepnd cu 1995 fermele zootehnice, astfel nct la ora actuala SC Lacta SA i asigur materia prim de la productorii particulari deintori de una sau mai multe vaci, din zona de sud a judeului Giurgiu i Teleorman. Materia prim este contractat la nceputul anului n curs, pe baz de contracte economice ncheiate cu fiecare productor. La ora actual, SC LACTA SA are ncheiate contracte economice cu 11 000 de productori de lapte care dein n medie 20 000 de capete. n localitile cu potenial, societatea are nfiinate centre de colectare a laptelui, moderne, cu dotri corespunztoare pentru recepia calitativ i cantitativ, avnd sisteme de rcire a laptelui colectat. Centrele de colectare sunt distribuite n teritoriu dup un calcul

economic de transport, pe rutele de colectare avnd parcursuri de minim 100 110 km i coninnd pn la 15 puncte de colectare De asemenea, firma mai colecteaz pe baz de contracte cu diverse societi agricole i anume: Agrotehnica Vedea, SC Zimbev SRL, SC Agrian SRL. n ceea ce privete furnizorii de lapte materie prim nu exist un furnizor unic care s genereze o situaie de monopol i o dependen a societii fa de acesta. n cadrul multiplelor colaborri cu productorii au existat i anumite litigii. Acestea au fost determinate de nerespectarea parametrilor calitativi ai laptelui: aciditatea la livrare datorat condiiilor necorespunztoare de muls i pstrare a laptelui de ctre productori, coninutul de grsime, coninutul proteic. Aceste litigii s-au clasificat i soluionat n urma discuiilor cu factorii de decizie ai societii. n ceea ce privete achiziionarea ambalajelor SC Lacta SA a colaborat pn n anul 1998 cu firme din strintate (Ungaria) pentru procurarea de folii lapte, pahare, capace, iar din 1998 politica societii a fost colaborarea cu firme autohtone care s-au dotat cu linii tehnologice performante ce asigur aceeai calitate i pre efectiv mai mic fiind excluse taxele vamale i comisioanele percepute. Asigurarea materialelor pentru producie, a materialelor directe i indirecte pentru fabricarea produselor lactate se face pe baz de contract de la societi comerciale, anual, renegociindu-se preurile. Societile cu care SC Lacta SA are contracte sunt selectate n funcie de calitatea produselor comercializate, performanele acestora i nivelul de preuri. 2.1.1.1.1 Activitatea de achizitii lapte materie prima In anul 2009, activitatea de achizitii lapte materie prima a fost facuta printr-un numar de 30 centre de colectare, 40 microferme, 10 ferme si alti producatori particulari, situate in judetele Teleorman si Giurgiu, insumand o catitate de 81 394 hl lapte materie prima si 4.615 hl lapte degresat. Fata de anul 2008 de 81.038 hl cu 3,5% lapte materie prima si 6.604 hl lapte degresat. Pretul mediu de achizitie a laptelui pentru anul 2009 a fost 0.811 fata de 0,85 lei/l.in anul 2008 ,pret mentinut cu mari eforturi datorita faptului ca s-a tinut cont si de performantele de calitate ale acestuia . Privind activitatea de preluare a materiei prime, din cele 30 de centre, 20 au in dotare tancuri de racire,dar o serie de centre de racire au fost desfiintate deoarece laptele materie prima nu indeplinea cerintele de calitate inpuse de UE. Se va urmari in continuare stabilizarea cantitatii de lapte materie prima colectat, atat cantitativ, cat si calitativ indeplinind normele impuse de UE,orientarea firmei intreptandu-se catre microfermieri si fermieri ,nu spre persoane fizice detinatoare de vaci cu lapte. 2.1.1.1.2 Activitatea de Aprovizionare tehnico materiala Activitatea de aprovizionare cu materiale, ambalaje, etc. a fost realizata in baza rapoartelor de necesitate intocmite de sefii sectiilor si de compartimente. Furnizorii au fost selectati in functie de calitate si de pretul oferit pentru produsele achizitionate. Activitatea de aprovizionare a fost efectuata in baza contractelor incheiate cu furnizorii sau in baza comenzii transmise furnizorului, selectie de furnizori, conform procedurilor ISO 9001/2001.

Structura produselor aprovizionate -Tabel nr.3Nr. crt. 1 Denumire Specificatii produs/cerinte produs/obiect/serviciu serviciu Ambalaje PaharePP Galeti IML Pahare PP Galeti IML Galeti albe Folie lapte Folie lapte 3 straturi Folie lapte 3 straturi Folie lapte 3 straturi Platini pahare Platini imprimate universale Platini imprimate universale Etichete Etichete autocolante Etichete autocolante Etichete autocolante Sticle Sticle pet 1/1 si Sticle pet 1/1 si Sticle pet 1/1 si Furnizor Greiner Sibiu Amplast Leresti Internnova Bucuresti Eniplast Sf. Gheorghe Mectini Timosoara Lacta Service M. Ciuc Ralvana Sf. Gheorghe Suniprof Cluj Geba Color Iasi Etichete flexo Bucuresti Confis Rm. Valcea Younger Karom Bailong Bucuresti Star Tehnic Cazanesti

3 4

Din structura materiilor si materialelor aprovizionate se poate observa ca societatea nu are furnizor pe fiecare categorie de produs. 2.1.1.1.4 Cantitati, preturi, termene de livrare, conditii de plata la pricipalele materii prime 2.1.1.1.4.1Cantitati achizitionate la principalele materii prime -tabel nr.4Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire produs Cultura FDMN 4410 U Cultura FDMN 4410 U Cultura yomix 205 Cultura yomix 511 Cultura yomix 863 Culturi Flora Danica 500U Culturi Flora Danica 200U Consum total 60 30 20 50 10 59 172 Consum mediu lunar 5 2,5 1,5 4 1 5 14 UM Plic Plic Plic Plic Plic Plic Plic Furnizor MTC Buc. MTC Buc. Gama Serv Buc. Gama Serv Buc. Gama Serv Buc. Dat Comp Buc. Dat Comp. Buc.

2.1.1.1.4.2Preturi, termene de livrare si conditii de plata la principalele materii Modalitatile de plata intalnite la nivel de intreprindere sunt: o OP 30 zile o OP 45 zile o OP 60 zile o CEC 30 zile o CEC 45 zile o CEC 60 zile o La livrare Termenu de livrare variaza de la 3 zile pana la 15 zile sau livrare la comanda. -tabel nr.5Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire produs Cultura FDMN 4410 U Cultura FDMN 4410 U Cultura yomix 205 Cultura yomix 511 Cultura yomix 863 Culturi Flora Danica 500U Culturi Flora Danica 200U Pret 21,50 44 78,35 182,97 151,87 156,39 75,50 Valoare medie lunara 107 110 118 731 151 781 1057 Modalitate, termen plata OP 30 zile OP 30 zile OP 30 zile OP 30 zile OP 30 zile OP 60 zile OP 60 zile Termen livrare la comanda la comanda la comanda la comanda la comanda la comanda la comanda Posibilitate livrare Da Da Da Da Da Da Da

2.1.1.1.3.3. Lista preturi la produsele fabricate -tabel nr. 6 DENUMIRE PRODUS LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 3% LAPTE PROASPAT PASTEURIZAT 2% IAURT LACTA 1000g st 2.8% IAURT LIGHT 400g 0.1% SMANTANA DE CONSUM 200g 12% SMANTANA DE CONSUM 200g 20% BRANZA CU SMANTANA FAGARAS 200g CAS PROASPAT DE VACA TELEMEA DE VACA vid TELEMEA DE VACA vrac CASCAVAL RUCAR 500g CASCAVAL DALIA 400g CASCAVAL DALIA 2000g CASCAVAL LACTA 300g UNT 200 GR.65% GR. BRANZA TOPITA baton 100g UM L L BUC BUC BUC BUC BUC KG KG KG KG KG KG KG BUC KG TERMEN VALABILITATE 5 ZILE 5 ZILE 10 ZILE 15 ZILE 15 ZILE 15 ZILE 7 ZILE 10 ZILE 6 LUNI 6 LUNI 8 LUNI 8 LUNI 8 LUNI 8 LUNI 30 ZILE 30 ZILE MOD AMBALARE 20 buc./naveta 20 buc./naveta 9 buc./bax 12 buc./bax 20 buc./bax 20 buc./bax 12 buc./bax 20 kg./naveta 20 kg./naveta 15 kg./cutie 20 kg./naveta 20 kg./naveta 20 kg./naveta 20 kg./naveta 40 buc./cutie 18 buc./cutie PRET FARA TVA 2.23 2.10 3.35 1.60 1.65 2.13 2.49 10.10 12.00 11.50 20.00 20.00 20.00 20.00 3.70 0.53

3.2.2 Transportul si manipularea produselor Mijloacele de transport Transportul laptelui materie prim de la centrele de colectare se realizeaz cu mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate n transportul materialelor puternic perisabile, fiind dotate cu instalaii frigorifice( autocisterne frigorifice, autocisterne izoterme). La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producie ctre locurile de vnzare i consum se face de ctre societate, aceasta dispunnd de mijloace de transport adecvate. Brnzeturile i cacavalurile se transport n navete speciale, care se factureaz odat cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor Parcul auto din dotarea fabricii are in componenta 22 mijloace de transport din care : o pentru activitatea de desfacere 12 automobile, o activitatea de colectare lapte 7 automobile o activitati administrative 3 automobile. Aprovizionarea cu combustibil se face de la statiile de produse petroliere. Reparatiile auto se efectueaza la service-urile auto. Transportul rutier este o modalitate de transport flexibila in ceea ce priveste ruta si perioada de operare. Marfurile pot fi livrate direct la sediul clientilor sau intr-un loc desemnat de acestia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distante scurte a marfurilor de valoare ridicata. Intre dezavantajele transportului rutier se pot mentiona : infrastructura deficitara din judet precum si costul ridicat al carburantilor. 3.3 Analiza activitatii de distributie Responsabili de proces Sef Compartiment Aprovizionare Resurse:

disponibilitatea produselor in gama, calitatea si cantitatea necesara; personal instruit corespunzator.

Procesul de distributie si livrare se realizeaza dupa cum se prezinta in continuare. Preluare Comenzi

Dupa analizarea comenzii de catre Director General/ Director cu probleme organizatorice si de marketing conform procedurii cod PSP-CMH-04, Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere primeste comenzile (comenzi ferme, comenzi in baza contractelor incheiate sau note telefonice). Stabilire rute de distributie si livrare

In baza comenzilor si notelor telefonice cod PSP-CMH-04-F1, SCAPD planifica procesul de distributie si livrare. In acest sens intocmeste intr-un singur exemplar Centralizatorul comenzi data__ cod PO-CMH-06-F1 pentru comenzile pentru supermarketuri( CARREFOUR). Pentru restul de clienti si pentru transporturile individuale pentru supermarkaturi se intocmeste formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 in 5 exemplare (distribuie cate un exemplar la Sef Laborator CTC, la Sefii de Depozite 1 si 2 si la Contabilitate; acestia le mentin in dosarul propriu cu formulare cod PO-CMH-06-F2). Sef Compartiment Aprovizionare Desfacere mentine aceste formulare in Dosarul cu documente de livrare.

Pregatirea produselor ce urmeaza a fi livrate Sefii de depozite cantaresc produsele in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2 si le ambaleaza in navete sau europaleti (inclusiv ambalare in folie strach si etichetare europaleti). Facturare Un contabil emite, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06F2, documentele de livrare: factura fiscala si avizul de insotire al marfii si le transmite sefilor de depozit astfel: pentru supermarkteturi factura fiscala in original si avizul de insotire al marfii in original si exemplarul rosu; pentru ceilalti clienti factura fiscala in original si exemplarul rosu.

Celelalte exemplare din documentele financiare se mentin in Contabilitate in Dosarul cu facturi (cele emise in calculator) sau la facturier (cele scrise de mana). Eliberarea certificatului decalitate si declaratiei de conformitate Seful Laboratorului CTC elibereaza, in baza formularul Transport data:____ nr. masina____cod PO-CMH-06-F2, Certificatul de calitate cod PO-CMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3 si le transmite Sefilor de depozite. Livrarea propriu-zisa

In baza documentelor Aviz de insotire a marfii Factura fiscala si/sau Aviz de insotire a marfii Sefului de depozit, asigura incarcarea produselor pregatite si opereaza evidenta produselor eliberate in fisele de magazie.
Sefii de depozit predau soferilor/delegatilor proprii sau ai clientilor, dupa caz, produsele si documentele insotitoare (Factura fiscala, Aviz de insotire a marfii, Certificatul de calitate cod POCMH-11-F1, Declaratia de conformitate cod PO-CMH-11-F2 si dupa caz, Buletinul de analiza cod PO-CMH-11-F3). Soferii/delegatii asigura transportul la client si preda o data cu marfa si documentele insotitoare ale produselor Clientul realizeaza inspectia si receptia la client. Clientul semneaza Aviz de insotire a marfii (si cand este cazul si timbreaza; daca exista mai multe Aviz de insotire a marfii se timbreaza numai unul, iar pe restul se trece numarul timbrului). Ceilalti clienti semneaza pe Factura Fiscala. Tratarea produselor neconforme In cazul in care exista produse neconforme din transportul curent sau anterior se intocmeste dupa caz, Aviz de insotire a marfii si/sau proces verbal. In baza acestor documente Seful de depozit intocmeste Nota de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 care este analizata si vizata de Directorul General, Director cu probleme organizatorice si de marketing, Inginerul tehnolog si Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului. Seful Laboratorului CTC si Conducatorul Echipei de siguranta a alimentului initiaza Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 si urmareste stingerea acestora. Notele de instiintare retur cod PO-CMH-06-F3 si Raport de neconformitate cod PS-CMH-03-F1 aferente se mentin in Dosarul cu Note instiintare retur care se regaseste la Asistentul Manager.

INREGISTRARI - cod PO-CMH-06-F1

Formulare utilizate Centralizator comenzi data

Transport data:____ nr. masina____ Nota de instiintare retur Comanda client Factura fiscala Aviz de insote Certificat de calitate Declaratie de conformitate Buletin de analiza Nota telefonicaa RN-CH Dosare si registre utilizate

- cod PO-CMH-06-F2 - cod PO-CMH-06-F3 - cod PO-CMH-11-F1 - cod PO-CMH -11-F2 - cod PO-CMH -11-F3 - cod PSP-CMH-04-F1 - cod PS-CMH-03-F1 - cod PO-CMH-06-F1 - cod PO-CMH-06-F2 - cod PO-CMH-06-F3

Dosar cu documente de livrare Dosar cu formulare cod PO-CMH-06-F2 Dosar cu note instiintare retur Dosar cu facturi si AIM Facturier

ANEXE Centralizator comenzi data Transport data:____ nr. masina____ Nota de instiintare retur EVIDENTA APROBARILOR SI REVIZIILOR Nr. Pag. 1 2 3 Nr. rev. 0 0 0 -tabel nr. 7Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. 4 0 5 0 6 0 Activitatea/procesul Nume, prenume, data si semnatura evidentiat (Numarul editiei sau capitolul/ paginile revizuite) Elaborat Avizat Aprobat Elaborare Editia 2 18.06.2007 19.06.2007 25.06.2007 Cod: PG-CMH-01-Ed2-R0-F1

Revizia/ Editia, Data Aplicarii R0/Ed2 25.06.2007

3.3.2 Canale de distributie practicate


2.2.1.1 Punctele de lucru ale societatii Societatea isi desfasoara activitatea la urmatoarele puncte de lucru: Magazinul nr.7 din Giurgiu, Piata Centrala; Magazinul nr.9 Casa de comenzi din Giurgiu, Str. 1 Decembrie 1918-Complex Danubius; Birou marketing Bucuresti in incinta cladirii Unitatea I Corp Administrativ, Str.Ion Minulescu nr. 67-93, sect.3, Bucuresti;

Magazin spatiu comercial situat in Slatina, str.Pitesti, nr.114, jud. Olt; Magazin spatiu comercial si spatiu de depozitare in Galati, str. Henri Coanda, nr.5, jud. Galati; Magazin in municipiul Pitesti, str. Dobrogeanu Gherea, nr.2-4, jud. Arges; Magazin la sediul social al societatii din municipiul Giurgiu, str. Gloriei, nr.2, jud. Giurgiu Magazin in municipiul Craiova, b-dul Decebal, nr.120A, jud. Dolj; Magazin in municipiul Galati, micro 19, Complex Comercial Dunarea, stand 2 Pelican, jud. Galati; Ferma Zimnicele, comuna Nasturelu, jud. Teleorman; Sectia de productie Stalpu, comuna Iepuresti, jud. Giurgiu; Centru de colectare si racire lapte Izvoarele, comuna Izvoarele, jud. Giurgiu; Centru de colectare si racire lapte Valea Bujorului, comuna Izvoarele, jud. Giurgiu; Centru de colectare si racire lapte Chiriacu, comuna Izvoarele, jud. Giurgiu; Centru de colectare si racire lapte Malu, comuna Malu, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Vedea, comuna Vedea, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Vlasin, comuna Schitu, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Goleasca, comuna Bucsani, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Marsa, comuna Marsa, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Tangaru, comuna Stoenesti, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Stoenesti, comuna Stoenesti, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Rasuceni, comuna Rasuceni, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Pietrisu, comuna Pietrisu, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Gostinu, comuna Gostinu, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Bragadiru 1, comuna Bragadiru, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Bragadiru 2, comuna Bragadiru, jud. Giurgiu Centru de colectare si racire lapte Zimnicea, jud. Teleorman

Centru de colectare si racire lapte Nasturelu, comuna Nasturelu, jud. Teleorman Centru de colectare si racire lapte Bujoreni, comuna Bujoreni, jud. Teleorman Centru de colectare si racire lapte comuna Mereni, sat Mereni, jud. Teleorman Centru de colectare si racire lapte comuna Magura, sat Magura, jud. Teleorman Centru de colectare si racire lapte comuna Draganesti Vlasca, sat Vaceni, jud. Teleorman Centru de colectare si racire lapte municipiul Alexandria, sos. Turnu Magurele, jud. Teleorman 2.2.1.2 Distributia produselor SC Lacta SA a livrat n primii ani de la nfiinare produse numai pe piaa judeului Giurgiu, strict necesarul contractat cu fostele uniti comerciale (acest lucru se ntmpla n perioada 1980-1989), iar cantitile de lapte materie prim disponibile erau livrate capitalei conform programelor i planurilor strategice stabilite de centrala laptelui. Dup 1989 SC Lacta SA i-a creat o reea proprie de desfacere n oraul Giurgiu, modernizndu-i magazinele. Prin contracte cu societi comerciale intermediare care vin i preiau produse de la SC Lacta SA, a dezvoltat o reea de desfacere n municipiul Bucureti, unde dein i magazine proprii. Se asigur astfel o vnzare imediat a produselor lactate la un pre cu amnuntul i o recuperare a banilor n maximum 24 de ore. Unitatea dispune n acest sens de magazine specializate pe produse lactate n oraul Giurgiu i n Bucureti. De asemenea, se realizeaz vnzri de produse lactate la societile care au depozite en-gros avnd avantajele de stabilitate, vnzri de cantiti mari i garania de recuperare a banilor conform contractelor comerciale ncheiate dup o baz legal. SC Lacta SA Giurgiu are un portofoliu larg de produse lactate, toate distribuite cu succes att n magazinele proprii de desfacere de pe raza oraului Giurgiu, ct i la nivelul oraelor Bucureti, Galai, Constana, Braov i Craiova. Investiiile realizate n sistemul logistic permit att extinderea ariei de distribuie n alte zone, ct i contractarea altor parteneri. S.C. LACTA S.A. GIURGIU isi comercializeaza produsele realizate atat la nivelul regional (la nivelul judetului GIURGIU) cu masinile de transport proprii, precum si la nivel national prin reteaua de distributie, intentionand ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti la nivel intregii tari. In momentul de fata societatea nu realizeaza activitati de export insa in perspectiva, in functie de oportunitatile care ar putea aparea, in special pe piata tarilor Uniunii Europene sau a statelor din CSI, va fi posibila realizarea de exporturi ale produselor realizate in cadrul societatii. Produsele realizate de societate ajung la marii distribuitori (Rewe,Cora, Kaufland, Selgros, Carrefour) cu care societatea are contracte ferme de distributie si relatii de colaborare excelente. De asemenea cu ajutorul parcului auto de distributie propriu, produsele societatii ajung si la lanturile de distributie mai mici sau la micii distribuitori. SC Lacta SA, avnd o cot de pia de 10% este pe locul 4 n clasamentul vnzrilor productorilor i procesatorilor de lapte din Romnia. SC Lacta SA prin politica de preuri a stabilit n special n perioada de iarn, atunci cnd pe pia exist o lips a materiei prime, preuri maximale la beneficiarii/intermediarii de produse lactate astfel nct s asigure protecie social a consumatorului final.

n oraul Giurgiu, SC Lacta SA comercializeaz aproximativ 15% din producia realizat, restul fiind comercializat pe piaa din Bucureti i din alte orae. Principalii clieni n oraul Giurgiu sunt: reeaua de magazine proprii unele firme din Giurgiu, cum ar fi : Spitalul judeean, Emad SRL, Corso SRL, Lida SRL, Netson Giurgiu, Sigma SRL. Principalii clieni n afara judeului: hipermarket-urile Hiproma Carrefour supermarket-urile Billa: Bucureti, Ploieti, Galai, Constana. Metro: Bucureti Braov, Galai, Ploieti. alte societi comerciale mai mici din Bucureti SC Lacta SA dorete ca pe viitor s-i extind reeaua de desfacere n Bucureti, printr-o colaborare mai strns cu supermagazinele de pe aceast pia, eventual printr-o colaborare cu firma Parmalat s ofere produse lactate la preuri competitive n raport cu mediu concurenial. Societatea S.C. LACTA S.A. GIURGIU realizeaza desfacerea produselor proprii la nivel national atat prin reteaua magazinelor mari (Rewe, Kaufland, Cora, Selgros, Carrefour) cat si prin distribuitori, care au propriile retele de distributie, sau catre comercianti cu masinile proprii ale societatii. Cifra de afaceri realizata in anul 2009 a fost de 17.206.428 lei fata de anul precedent cand cifra de afaceri a fost 19.907.700 lei. Pe parcursul anului 2009 s-au furnizat produse lactate la 148 de firme din care 28 au fost castigate prin intermediul licitatiilor . Avantajul pe care il ofera incheierea contractelor cu colectivitati este lipsa bonusurilor intalnite in contractele marilor magazine , iar dezavantajul este ca indiferent de situatie , pe durata contractului nu se pot modifica preturile. Distributia produselor s-a realizat si se realizeaza prin supermarketuri, terti si magazine proprii. Societatea lucreaza in prezent cu 7 mari retele de magazine : Carrefour ; Cora ; Auchan; Billa; Interex ; Kaufland ; Rewe ,in retea zonala ,care inregistreaza vanzari de ~ 55 % din total cifra de afaceri. 2.2.1.3 Zone de distributie Societatea S.C. LACTA S.A. GIURGIU realizeaza desfacerea produselor proprii la nivel national atat prin reteaua magazinelor mari (Rewe, Kaufland, Cora, Selgros, Carrefour) cat si prin distribuitori, care au propriile retele de distributie, sau catre comercianti cu masinile proprii ale societatii. Datorita pozitiei geografice optime a localitatii Giurgiu si a masinilor de distributie proprii se poate spune ca desfacerea produselor proprii se realizeaza intr-un timp optim in zona Muntenia si Municipiul Bucuresti. In prezent societatea nu realizeaza export insa in functie de evolutia pietei si de oportunitatile care vor aparea va fi luata in calcul si posibilitatea realizarii de exporturi de produse lactate. Pe zone geografice (aproximativ in procente):

45% 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0%

Bucuresti Giurgiu Teleorman Dolj Prahova Brasov Buzau Calarasi Constanta

Bucuresti 43 % Giurgiu 15 % Teleorman 5% Dolj 15% Prahova 8% Brasov 5% Buzau 2% Calarasi 2% Constanta 5%

Obs. Estimarile au fost realizate pe baza vanzarilor efectuate de S.C. LACTA S.A. GIURGIU in ultimii ani.

2.2.1.4 Principali concurenti ai S.C. Lacta S.A. Giurgiu Principalii competitori pe piata romaneasca sunt fostele fabrici de lapte privatizate in ultimii ani si care s-au adaptat la exigentele economiei de piata. De asemenea au aparut si s-au dezvoltat societati puternice cu o forta financiara mare cum ar fi DANONE, FRIESLAND sau LA DORNA care au beneficiat de investitii masive atat in facilitatile de productie cat si in publicitate. Astfel pe piata produselor proaspete societatea are urmatorii concurenti: DANONE NAPOLACT FRIESLAND LA DORNA BRENAC ALMERA MONOR ALTII Pe piata branzeturilor societatea va avea urmatorii concurenti principali: HOCHLAND FIVE CONTINENTS NAPOLACT EUROCHEESE ALTII (LACTAG PITESTE , SCLI, PACO LACTATE ) O parte din unitatile enumerate mai sus au beneficiat de finantari in cadrul programului SAPARD pentru retehnologizarea si modernizarea capacitatilor de productie. De asemenea siau creat retele de distributie proprii sau au fost achizitionate de mari distribuitori de produse alimentare din lapte beneficiind astfel de o piata cat mai mare. Mai sunt si alte unitati de procesare a laptelui de capacitate medie si mare la nivel national insa cotele de piata sau volumul de activitate nu poate fi estimat cu precizie deocamdata. De asemenea nu se poate sti cu exactitate care unitati de procesare a laptelui vor ramane pe piata si care urmeaza sa fie inchise.

Competitia cea mai puternica vine insa din exterior prin importurile realizate din Statele Uniunii Europene. Anumiti distribuitori prefera sa importe produse lactate (in special maturate) datorita unui pret de achizitie mai bun (producatorii de produse lactate si crescatorii de animale fiind stimulati financiar de statele in care isi desfasoara activitatea) si de multe ori dupa spusele lor datorita calitatii mai bune a produselor lactate importate fata de cele autohtone. Insa cea mai mare provocare careia trebuie sa ii faca fata industria nationala si producatorii de produse lactate este alinierea la normele europene de igiena a productiei agroalimentare. Pentru a nu fi inchise multe unitati de profil din industria laptelui vor trebui sa realizeze investitii considerabile in modernizarea unitatilor de procesare lapte. De asemenea pentru a putea face fata concurentei puternice ce ar putea veni din partea producatorilor europeni dupa integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene, producatorii locali de produse lactate vor trebui sa realizeze produse competitive si sa isi dezvolte puternic reteaua de distributie la nivel national pentru a putea rezista pe piata. SC Lacta SA Giurgiu i-a meninut piaa/segmentul de pia prin calitatea produselor, seriozitatea serviciilor, dar i prin dorina de a colabora n viitor cu alte firme.

2.2.2 Logistica de depozitare


Depozitarea produselor, pastrarea normala, corespunzatoare a marfurilor alimentare este asigurata prin asa-numitul regim optim de pastrare, care reprezinta un echilibru determinat al actiunii si dependentei reciproce dintre factorii externi si factorii interni ai marfurilor alimentare supuse pastrarii intr-un spatiu de depozitare. Regimul optim se exprima prin limite determinate ale parametrilor factorilor interni (calitatea marfii) si factorilor externi (conditiile si regimul depozitarii). Dezechilibrul dintre acesti factori, provocat de valorile necorespunzatoare ale parametrilor factorilor externi, conduce intotdeauna la degradari calitative, chiar si la produsele care aveau initial o calitate normala. Depozitarea produselor se face n incinta cldirilor de producie sau n centre frigorifice din fabric, unde fiecare sortiment n parte este pstrat n tancuri izotermice, rezervoare i lzi frigorifice. Depozitarea laptelui si a produselor lactate pentru maturarea sau pastrarea mai indelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmatoarele conditii : spatiile au pardoseala si pereti netezi si impermeabili, curati si lipsiti de mucegai ; exista graterele si rafturile necesare pentru asezarea produselor sau ambalajelor(nu este permis contactul direct cu pardoseala) ; asigurarea unui microclimat adecvt depozitari produselor lactate (temperatura, umiditate si ventilatie) optim precum si controlul acestuia (se existe termometre si hidrometre necesare) ; produsele se depoziteaza pe sortimente, loturi sau sarje marcate vizibil cu tablite pe care sunt inscrise data intrarii si data expirarii termenului de garantie ; asezarea in depozit permite accesul la produse in vederea efectuarii controlului sau recoltarii probelor pentru examenul de laborator ; se efectueaza periodic cel putin de doua ori pe an o curatenie generala urmata de o dezinfectie ori de cate ori este nevoie sa fie executata dezinfectia sau deratizarea 2.3 Activitatea de productie -control -autorizare si certificare In anul 2009 s-a achizitionat o cantitate de 81.394 hl lapte recalculat la 3,5% grasime, si o cantitate de 4.615 hl lapte degresat. In urma procesarii s-au obtinut urmatoarele produse:

lapte de consum 27 418 hl; produse proaspete in echivalenta 46.785 hl cu 3,5% grasime; branzeturi 436 to, din care: telemea 235 to; cas proaspat 26 to; cascaval -92 to; branza topita 83 to. Societatea LACTA SA si-a desfasurat activitatea de procesare lapte in urmatoarele locatii: unitatea de procesare lapte din Giurgiu specializata in fabricarea laptelui de consum,produse prospete ,branza proaspata ,telemea din lapte de vaca. sectia de fabricatie Vedea specializata in fabricarea branzeturilor cu pasta oparita tip cascaval ,cu activitate sezoniera sectia de fabricatie Stalpu unde, in perioada mai noiembrie, s-a fabricat telemea.. Nu au fost neconformitati majore in controlul si fabricatia produselor lactate. Au fost lansate in productie urmatoarele produse noi crema de branza cas 130 gr ,iaurt cu fructe pah 150 gr, burduf membrana ,iaurt CREMOLACT ,telemea capra si reproiectate alte produse in functie de cerinta de piata lapte batut st 500ml ,sana sticle 500ml,lapte batut dietetic ,telemea VLASCA,cascaval VLASCA e 300gr 2.3.1 Stocuri n politica de stocuri practicat de S.C. LACTA S.A. exist dou situaii: cnd sortimentele se fabric pe baza unor comenzi ferme, caz n care exist o corelare perfect ntre cantitatea fabricat i cea livrat, i cnd produsele se fabric pe stoc, fr a avea comenzi ferme pentru ntreaga activitate, situaie n care produsele vor fi vndute n funcie de cumprtorii poteniali. Datorit faptului c producia este mai mare n sezonul de var perioad n care cererea este relativ sczut, stocurile au nivel maxim n lunile iunie-august, nivel ce va scdea pe parcursul lunilor de iarn-primvar. Nivelul ridicat al stocurilor n perioada de var poate fi considerat un aspect negativ al activitii firmei, deoarece implic o serie de costuri suplimentare. Stocurile la nivelul societatii sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea realizabila neta.Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Costul produselor finite si in curs de executie include materialele, forta de munca si cheluielile de productie indirect aferente.Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechii de un an de zile. La data de 31.12.2009, societatea avea stocuri in valoare de 846.661 lei. Situatia stocurilor pe categorii, comparativ cu anul 2008, se prezinta astfel:

DENUMIRE Materii prime si auxiliare Productia in curs de executie 127.081 Produse finite si marfuri 258.074 Avansuri pentru cump. de 28.980

Realizar i 2008 432.526

-tabel nr. 8Diferenta Realizari 20092009 2008 359.738 -72.788 83.425 1.092.69 4 11.102 -43.656 834.620 -17.878

stocuri TOTAL 846.661 1.546.95 9 700.298

Pe ansamblu, se constata o crestere a stocurilor fata de anul 2008 datorita cresterii stocurilor de produse finite si marfuri (in principal a produselor finite, respectiv cascaval si telemea)

CAPITOLUL III

Proiectarea departamentului de logistica


3.1 Necesiatea departamentului de logistica Principalele cauze care determina implemenarea unui departament de logistica sunt: Reducerea resposabilitatilor si a muncii depuse de catre Inginerul sef al fermelor Simplificarii proceselor de aprovizionare, desfacere, transport. Reducerea pe termen lung a costurilor Evitarea formarii stocurilor supradimensionate Concentrarea activitatilor comerciale intr-un singur departament Deapartamentul logistic Asigurarea in timp optim a materialelor necesare desfasurarii obiectivelor de productie Reprezinta o interfata intre unitate si furnizori si unitate si clientii Stabilirea cerintele si exigentele pietei Asigurarea cu echipamente si piese de schimb Gasirea unor noi clienti Departamentul de logistica va avea in subordinea sa compartimentul de : - Aprovizionare, receptie, depozitare - Desfacere - Transport 3.2 Propunerii: 3.2.1 Schimbarea organigramei societatii in scopul gruparii activitatilor de aprovizionare, receptive, depozitare, desfacere, transport intr-un singur department cel de logistica, astfel organigrama societatii ar arata astfel

ADUNAREA GENERAL A ACIONARILOR

CONSILIUL MANAGERIAL

COMISIA DE CENZORI

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR DE MARKETING

DIRECTOR TEHNIC

DIRECTOR
ECONOMIC

DEPARTAMENTUL DE RESURSE UMANE

DEPARTAMENTUL DE LOGITICA

Compartimentul de productie

Compartimentul financiar-contabil

APROVIZIONAR, RECEPTIE, DEPOZITARE

DESFACERE

TRANSPORT

3.2.2 Estimarea costurilor care vor intervenii odata cu implementarea noului departament Categoriile de posturii din cadrul ntreprinderii S.C. LACTA S.A.
Nr Persoane 21 1 1 3 1 1 1 -tabel nr. 9Nr Ocupatia Persoane Mecanic 2 ef Compartiment Vnzri 1 Gestionar 2 Preparator 4 Manipulant 1 ef Compartiment Aprovizionare 1 Secretar 1

Ocupatia Muncitor necalificat Operator PC ef compartiment transporturi Agent de paz Operator pasteurizare ef formaie Consilier Juridic

% 26,25 1,25 1,25 3,75 1,25 1,25 1,25

% 2,5 1,25 2,5 5 1,25 1,25 1,25

Arhivar Statistician Economist Electrician Agent Vnzri ef Compartiment CTC Vnztor Frigotehnist Conductor Auto Inginer Animale

1 1 4 2 2 1 3 1 11 1

1,25 1,25 5 2,5 2,5 1,25 3,75 1,25 13,75 1,25

Fochist Primitor- Distribuitor ef Depozit Casier ef Compartiment Auto Referent Resurse Umane Execuie Inginer Operator Maini Ambalare Director de Marketing

1 1 1 1 1 1 3 1 1 1

1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 3,75 1,25 1,25 1,25

Se poate observa ca sunt 5 persoane in cadrul intreprinderii care se pot fi mutate in departamentul de logistica al intreprinderii, department nou format. Costurile salariale pentru aceste persoane sunt 7300 lei. Noul department propune reducerea numarului de persoane responsabile si implicit reducerea costurilor. In cadrul departamentului logistica am avea urmatoarele functii: - Sef department logistica - Sef department desfacere - Sef department transport - Sef department aprovizionare, receptie, depozitare Cheltuielile ar trebuii sa se reduca cu 1000 lei. De asemenea intreprinderea ar trebui sa contracteze o firma de transport care ar putea eficientiza cheltuielile aferente transportului In anul 2009 situatia cheltuielilor se prezenta astfel: - table nr.10Explicatie Prevederi Pondere Realizarii Pondere Dif 2009/BVC BVC 2009 in 2009 2009 1. Cheltuieli cu combustibilii 2. Cheltuieli cu transportul 3. Cheltuieli cu deplasari si detasari 3.2.3 1.100.000 65.000 5000 5,55% 0.33% 0.02% 828.502 101.794 3.606 4,46 0.55 0.02 -271.498 36.794 -1.394

Analiza rentabilitatii noului departament

Din punct de vedere financiar ar exista o micsorare a cheltuielilor cu salariatii de 1000 lei si deasemenea o reducere a numarului de angajatii. In ceea ce priveste cheltuielile cu transport marfii acestea pot fi reduse prin contractarea unei societatii care sa se ocupe de livrarile produselor, in felul acesta vor fi reduse nu numai cheltuielile cu transportul marfii dar si cheltuielile salariale, cu pierderi din timpul transportului, penalizarii in cazul in care marfa nu ajungea la timp, cheltuieli cu reparatia autoturiselor, etc. Tariful pe care il poate practica o societate de transport marfa este: Transport marfa intern (Bucuresti si in toata tara) Tarife transport marfa interurban Tarif transport marfa - pana la 3 tone dus - intors (2 RON / km) Tarif transport marfa - pana la 9 tone dus - intors (3 RON / km)

Tarif transport marfa - pana la 20 tone dus - intors (4 RON / km) TARIFE TRANSPORT MARFA URBAN - Bucuresti Tarif transport marfa - pana la 80 km parcursi / durata transport pana la 8 ore 250 RON - peste 80 km parcursi (3 RON/ km ) Tarifele includ TVA. Tinand cont de capacitatea de productie a societatii, aceasta se incadreaza in categoria pana la 3 tone, comenzile mai mari de 3 tone vor intervenii probabil in momentul in care societatea are de respectat 2 sau mai multe comenzii din zone diferite ale tarii. 3.3 Studiu de caz Analizand comenzile pentru luna viitoare conducerea unitatii a ajuns la concluzia ca a aparut un surplus de capacitate de productie si de resurse umane la fabricile sale din Giurgiu, Stalpu, Vedea. Din studiile de marketing efectuate a rezultat ca ar exista pentru perioada 01.05.2010 o cere mare pentru produsele lactate fabricate de intreprindere. Fabricile dispun de materia prima si tehnologia necesara pentru fabricarea produselor, de aceea directorul executiv a hotarat sa foloseasca surplusul de capacitate de productie pentru realizarea acestor produse. Fabrica din Giurgiu poate realiza lapte de consum si produse lactate proaspete( iaurt diverse sortimente, lapte batut, smantana, etc) aceasta avand o capacitate de productie de 25 tone/zi. Fabrica din localitatea Vedea poate realiza produse proapete: smantana, branza diverse sortimente aceasta avand o capacitate de productie de 5 tone/zi. Fabrica din localitatea Vedea are o capacitate de productie de 10 tone/zi, produsul realizat este branza de diverse sortimente. Conducerea urmareste o incarcare uniforma a fabricilor sale astfel incat raportul dintre productia suplimentara si surplusul de capacitate de productie sa fie acelasi pentru toate fabricile. Profitul unitar estimat variind in raport cu tipul produselor fabricate si cantitatea lor. Societatea S.C. LACTA S.A. ar dori sa stie ce cantitate din fiecare produs fabricat urmeaza sa realizeze fiecare fabrica astfel incat profitul total obtinut sa fie maxim.

Filiala 1 Sediu central LACTA 2 Sediu din localitate Stalpu 3 Sediul din localitate Vedea Produsul

Capacitatea de productie tone 25 tone/ zi 5 tone/zi 10 tone/ zi Vanzari potentiale in tone/zi 12 tone 17 tone 8 tone

Capacitatea maxima stocare( volum - m) 70 30 40 Profit unitar/ tona 1000 1800 3000 Volum unitar in M/ tona 2,5 3,5 3

1. Lapte de consum 2. Produse lactate proaspete ( iaurt, lapte batut, branza diverse sortimente etc 3,5% grsime). 3 .Brnzeturi diverse sortimenturi

Filiala 1 Pr1 X1 Functia obiectiv : Pr2 X2

Filiala 2 Pr2 X3 Pr3 X4

Filiala 3 Pr3 X5

fmax= 1000(x1)+ 1800 (x2+x3)+ 3000 (x4+x5)

Restrictiile sunt dictate: De capacitatile de productie X1+x2 25 tone X3+x4 5 tone X5 10 tone De dimensiunile spatiilor de depozitare 2,5x1+3,5x2 70 3,5x3+3x4 30 3x5 40 De incadrare in vanzarile potentiale x1 12 x2+x3 17 x4+x5 8 De incarcare uniforma a fabricilorastfel incat raportul dintre productia realizata in noile capacitati si surplusul de capacitate de productie sa fie acelasi pentru toate filialele. x1+x2 x3+x4 x5 = = 25 5 10 x1+x2 x3+x4 = = x1 + x2 - 5x3 5x4=0 25 5 x3+x4 x5 = = 2x3 + 2x4 - x5=0 5 10 restrictia de nenegativitate xi0 pt i=15

Rezulatate obtinute (anexa 1):


x1= 7 x2= 13 x3= 4 x4= 0 x5= 8

Z= 61 600

Interpretarea datelor obtinute :

1. Capacitatea de productie ramasa disponibila in cele trei filiale este: Filiala 1: x1+x2 25 7+13 = 20 Capacitate de productie nevalorificata este de 5 tone. Filiala 2: x3+x4 5 tone 4+0 = 4 tone Capacitatea de productie nevalorificata este de 1 tona. Filiala 3: x5 10 tone 8 10 tone In ceea ce priveste filiala 3 capacitatea de productie neutilizata este de 2 tone. La nivel de intreprindere se poate observa ca avem o capacitate de productie neutilizata de 8 tone. 2. Capacitatea de stocare ramasa disponibila In cazul Filialei 1 : 2,5x1+3,5x2 70 m 2,5* 7 + 3,5 * 13 = 63 m Capacitatea de stocare ramasa disponilila este de 7 m , acest lucru ne arata ca societate are pe stoc o cantitate ridicata de produse, tinand cont de perioada de valabilitate in cazul produselor perisabile acesta situatie este nefavorabila pentru intreprindere. Filiala 2 : 3,5x3+3x4 30 m 3,5*4 + 3*0 = 14 m In cazul filialei din localitatea Stalpu, capacitatea de depozitare ramasa disponibila este de 16 tone, asta situatie este benifica pentru intreprindere putem spune ca factorii care influenteaza aceasta situtie sunt: Capacitate de productie este mai scazuta decat la celalalte doua filiale Produsele obtinute sunt mai bine vandute Filiala 3 : 3x5 40 tone 3*8 =40 tone Filiala din localitatea Vedea are capacitatea de stocare acoperita total, acest lucru poate influenta in mod negativ desfasurarea in continuare a activitatii iintreprinderii. Intreprinderea trebuie sa identifice factorii care influenteaza cresterea stocului de produse, acesti factori pot fi: pretul produsului, campania de promovare slaba, piata pe care sunt plasate produsele obtinute este saturata, etc. 3. Acoperire vanzarilor potentiale Filiala 1: x1 12 tone 7 12 tone In ceea ce priveste cererea de produse in cazul filialei 1 aceasta nu este acoprita in totalitate, desi intreprinderea are in stoc produse acesta nu a acoperit cererea. Filiala 2 : x2+x3 17 tone 13+4 = 17 tone

Filiala 3 : x4+x5 8 tone 0+8 = 8 tone Filiala din localitatea Stalpu, si cea din Vedea reuseste sa acopere vanzarile potentiale de produse. 4. Incarcare uniforma a fabricilor astfel incat raportul dintre productia realizata in noile capacitati si surplusul de capacitate de productie sa fie acelasi pentru toate filialele. x1+x2 x3+x4 x5 = = 25 5 10 7 + 13 4+0 8 = = 25 5 10 0.8 0.8 0.8 Se poate observa ca s-a indeplinit conditia in ceea ce priveste acoperirea uniforma privind productia realizata in nole capacitati si surplusul de capacitate de productie pe toate cele 3 filialele. In ceea ce priveste pretul umbra acesta este pentru produsele: C8 = 800.000 C9 = 6000.000, acest pret umbra ne ofera informati privind cresterea valori venitului obtinut. Aceste restrictii sunt legate de vanzari.Daca am creste vanzarile cu o unitate atunci venitul incasat ar creste cu 800 u.m sau 6000 u.m daca ar produce produse lactate proaspete ( iaurt diverse sortimente, smantana, etc) si branza diverse sortimente.

ANEXA 1.
Program: Linear Programming Problem Title : lacta ***** Input Data ***** Max. Z = 1000x1 + 1800x2 + 1800x3 + 3000x4 + 3000x5

Subject to C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 1x1 + 1x2 <= 25 1x3 + 1x4 <= 5 1x5 <= 10 2.5x1 + 3.5x2 <= 70 3.5x3 + 3x4 <= 30 3x5 <= 40 1x1 <= 12 1x2 + 1x3 <= 17 1x4 + 1x5 <= 8 1x1 + 1x2 - 5x3 - 5x4 = 0 2x3 + 2x4 - 1x5 = 0

***** Program Output ***** Simplex Tableau : 0

\Cj 1000.000 1800.000 1800.000 3000.000 Cb \ Basis Bi x 1 x 2 x 3 x 4 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 25.000 1.000 1.000 0.000 0.000 0.000 s 2 5.000 0.000 0.000 1.000 1.000 0.000 s 3 10.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 4 70.000 2.500 3.500 0.000 0.000

0.000 3.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.000 -M -5.000

s s s s s

5 6 7 8 9

30.000 40.000 12.000 17.000 8.000 0.000

0.000 0.000 1.000 0.000 0.000 1.000

0.000 0.000 0.000 1.000 0.000 1.000

3.500 0.000 0.000 1.000 0.000 -5.000

A 10

-M A 11 0.000 0.000 0.000 2.000 2.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 0.000 -M -M M M Cj-Zj M M -M -M \Cj 0.000 Cb \ Basis Bi x 5 s 1 s 2 s 3 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 25.000 0.000 1.000 0.000 0.000 0.000 s 2 5.000 0.000 0.000 1.000 0.000 0.000 s 3 10.000 1.000 0.000 0.000 1.000 0.000 s 4 70.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 5 30.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 6 40.000 3.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 7 12.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 8 17.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 9 8.000 1.000 0.000 0.000 0.000 -M A 10 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 -M A 11 0.000 -1.000 0.000 0.000 0.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 0.000 M 0.000 0.000 0.000 Cj-Zj -M 0.000 0.000 0.000 \Cj 0.000 0.000 0.000 0.000 3000.000 0.000 0.000

Cb \ Basis Bi s 4 s 5 s 6 s 7 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 25.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 2 5.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 3 10.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 4 70.000 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 5 30.000 0.000 1.000 0.000 0.000 0.000 s 6 40.000 0.000 0.000 1.000 0.000 0.000 s 7 12.000 0.000 0.000 0.000 1.000 0.000 s 8 17.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 9 8.000 0.000 0.000 0.000 0.000 -M A 10 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 -M A 11 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Cj-Zj 0.000 0.000 0.000 0.000 \Cj -M Cb \ Basis Bi s 8 s 9 A 10 A 11 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 25.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 2 5.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 3 10.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 4 70.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 5 30.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 6 40.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 7 12.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 8 17.000 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 9 8.000 0.000 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 -M

-M 0.000

A 10

0.000

0.000

0.000

1.000

-M A 11 0.000 0.000 0.000 0.000 1.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 0.000 0.000 0.000 -M -M Cj-Zj 0.000 0.000 0.000 0.000 Simplex Tableau : \Cj 0.000 Cb \ Basis Bi x 4 s 1 s 2 s 3 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 5.000 -2.500 1.000 0.000 0.000 0.000 s 2 1.000 -0.500 0.000 1.000 0.000 0.000 s 3 2.000 -1.000 0.000 0.000 1.000 0.000 s 4 7.000 -4.750 0.000 0.000 0.000 0.000 s 5 16.000 -2.250 0.000 0.000 0.000 0.000 s 6 16.000 -3.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 7 5.000 -4.000 0.000 0.000 0.000 1800.000 x 3 4.000 1.500 0.000 0.000 0.000 3000.000 x 5 8.000 1.000 0.000 0.000 0.000 1800.000 x 2 13.000 -1.500 0.000 0.000 0.000 1000.000 x 1 7.000 4.000 0.000 0.000 0.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 61600.000 7000.000 0.000 0.000 0.000 Cj-Zj -4000.000 0.000 0.000 0.000 \Cj 0.000 Cb \ Basis Bi s 4 s 5 s 6 s 7 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 5.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5 3000.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

s s s s s

2 3 4 5 6

1.000 2.000 7.000 16.000 16.000

0.000 0.000 1.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 1.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 1.000

0.000 s 7 5.000 0.000 0.000 0.000 1.000 1800.000 x 3 4.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3000.000 x 5 8.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1800.000 x 2 13.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1000.000 x 1 7.000 0.000 0.000 0.000 0.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 61600.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Cj-Zj 0.000 0.000 0.000 0.000 \Cj 0.000 0.000 1000.000 1800.000 Cb \ Basis Bi s 8 s 9 x 1 x 2 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 5.000 0.000 -2.500 0.000 0.000 0.000 s 2 1.000 0.000 -0.500 0.000 0.000 0.000 s 3 2.000 0.000 -1.000 0.000 0.000 0.000 s 4 7.000 -1.000 -5.750 0.000 0.000 0.000 s 5 16.000 0.000 -1.750 0.000 0.000 0.000 s 6 16.000 0.000 -3.000 0.000 0.000 0.000 s 7 5.000 1.000 -3.000 0.000 0.000 1800.000 x 3 4.000 0.000 0.500 0.000 0.000 3000.000 x 5 8.000 0.000 1.000 0.000 0.000 1800.000 x 2 13.000 1.000 -0.500 0.000 1.000 1000.000 x 1 7.000 -1.000 3.000 1.000 0.000 ---------------------------------------------------------------------------

Zj 1800.000 Cj-Zj 0.000 \Cj -M

61600.000

800.000 -800.000 1800.000

6000.000 -6000.000 3000.000

1000.000 0.000 -M

Cb \ Basis Bi x 3 x 5 A 10 A 11 --------------------------------------------------------------------------0.000 s 1 5.000 0.000 0.000 -1.000 -2.500 0.000 s 2 1.000 0.000 0.000 0.000 -0.500 0.000 s 3 2.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 4 7.000 0.000 0.000 -2.500 -5.750 0.000 s 5 16.000 0.000 0.000 0.000 -1.750 0.000 s 6 16.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s 7 5.000 0.000 0.000 -1.000 -3.000 1800.000 x 3 4.000 1.000 0.000 0.000 0.500 3000.000 x 5 8.000 0.000 1.000 0.000 0.000 1800.000 x 2 13.000 0.000 0.000 0.000 -0.500 1000.000 x 1 7.000 0.000 0.000 1.000 3.000 --------------------------------------------------------------------------Zj 61600.000 1800.000 3000.000 1000.000 3000.000 Cj-Zj 0.000 0.000 -M -M Final Optimal Solution Z = 61600.000

---------------------------------------Variable Value Reduced Cost ---------------------------------------x 1 7.000 0.000 x 2 13.000 0.000 x 3 4.000 0.000 x 4 0.000 4000.000 x 5 8.000 0.000 ---------------------------------------Constraint Slack/Surplus Shadow Price ---------------------------------------C 1 5.000 0.000 C 2 1.000 0.000

C 3 2.000 0.000 C 4 7.000 0.000 C 5 16.000 0.000 C 6 16.000 0.000 C 7 5.000 0.000 C 8 0.000 800.000 C 9 0.000 6000.000 ---------------------------------------Objective Coefficient Ranges -------------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Variables Limit Values Limit Increase Decrease -------------------------------------------------------------------x 1 -0.000 1000.000 1800.000 800.000 1000.000 x 2 1000.000 1800.000 4466.667 2666.667 800.000 x 3 -866.667 1800.000 No limit No limit 2666.667 x 4 No limit 3000.000 7000.000 4000.000 No limit x 5 -1000.000 3000.000 No limit No limit 4000.000 Right Hand Side Ranges -------------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Constraints Limit Values Limit Increase Decrease -------------------------------------------------------------------C 1 20.000 25.000 No limit No limit 5.000 C 2 4.000 5.000 No limit No limit 1.000 C 3 8.000 10.000 No limit No limit 2.000 C 4 63.000 70.000 No limit No limit 7.000 C 5 14.000 30.000 No limit No limit 16.000 C 6 24.000 40.000 No limit No limit 16.000 C 7 7.000 12.000 No limit No limit 5.000 C 8 12.000 17.000 24.000 7.000 5.000 C 9 5.667 8.000 9.217 1.217 2.333 C10 -7.000 0.000 2.800 2.800 7.000 C11 -2.333 0.000 1.217 1.217 2.333 ***** End of Output *****