Sunteți pe pagina 1din 19

I.

INTRODUCERE

Rolul distribuiei n societate:


Activitatea de distribuie aprut odat cu producia de mrfuri, a cunoscut o dezvoltare rapid odat cu revoluia industrial, devenind n prezent una dintre cele mai dinamice activiti. n perioada postbelic, evoluia fr precedent a distribuiei a fost marcat pe de-o parte, de reconsiderarea n planul teoriei i practicii economice a raportului producie consum, iar pe de alt parte, de transformrile n plan tehnic i organizatoric ale acestui domeniu. Cei mai importani factori ce au impulsionat aceast evoluie sunt : dezvoltarea produciei de serie i diversificarea ei, ce a condus la o sporire apreciabil a consumului, precum i evoluia produselor sub aspect calitativ, novativ i tehnic. Dezvoltarea rapid a distribuiei se datoreaz rolului pe care aceasta l are n procesul reproduciei, proces ce asigur evoluia societii umane. Astfel, distribuia, care include totalitatea activitilor ce au loc n timp i spaiu, de la terminarea produsului pn la intrarea lui n consumul final, deine rolul de intermediar ntre producie i consum, asigurnd finalizarea activitii oricrui productor i obinerea de ctre consumator a bunului care-i satisface necesitatea. Prin vnzarea produsului, se recupereaz cheltuielile efectuate de productor i distribuitori i se obine profitul scopul final al activitii oricrui ntreprinztor care trebuie s le asigure o eficien economic acceptabil, motivatoare, pentru reluarea activitii pe o scar mai mare1. Pe circuitul lor, de la sfera productiei materiale catre consumul social, bunurile industriale si de consum individual trec prin diverse depozite. De altfel distributia depozitelor nu poate fi conceputa fara existenta depozitelor. Distributia fizica a marfurilor presupune existenta stocurilor la producator, distribuitor / intermediar, grosist sau detailist, ceea ce nu se poate infaptui practic, fara existenta unei baze tehnico materiale adecvate, mai ales depozitele.2
1 2

http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/sica/10.htm Horia Dorobantu, Ion Cucui, Victor Manole, MANAGEMENTUL DISTRIBUTIEI MARFURILOR, Editura Macarie Colectia Didactica, Targoviste, 1995, pag. 119

Intre activitatile care compun lantul logistic, depozitarea ocupa un loc important: amplasarea, proiectarea si alegerea spatiilor de depozitare aflate la punctele nodale in circuitul fizic al produselor, in vederea realizarii in conditii de eficienta a functiilor care le revin, angreneaza numeroase decizii. Dar nu intotdeauna se folosesc unitati proprii de depozitare ci, deseori, se apeleaza la serviciile altor unitati, specializate in prestarea acestui gen de servicii.3 Notiunea de depozit are un dublu continut: unul tehnic si altul economic. Din punct de vedere tehnic, prin depozit se inteleg suprafetele sau capacitatile amenajate pentru primirea materialelor si produselor, magaziile, silozurile, cladirile de tot felul (soproane, rampe, hambare), precum si dotarile necesare cu mobilier specific, masini, utilaje si instalatii adecvate acestor operatiuni; totodata, in continutul tehnic al acestor notiuni trebuie incluse si materialele, substantele, sculele si piesele de schimb care completeaza aceasta dotare si sunt folosite pentru desfasurarea operatiunilor respective. Din punct de vedere economic, notiunea de depozit include totalitatea stocurilor de materii prime, materiale si produse finite, sistemele si metodele de primire, conservare, pastrare, asezare, alimentare a consumatorilor si asigurare a continuitatii productiei, cheltuielile necesitate pentru efectarea acestor operatiuni, organizarea corespunzatoare, etc. Asadar, depozitul se defineste ca o notiune complexa amplasata la confluenta productiei si consumului, livrarilor primirilor de materiale si produse, finalizand un proces de productie si sprijinind inceperea altuia.``4

3 4

http://www.referatele.com/referate/diverse/online17/POLITICA-DE-DISTRIBUTIE-referatele-com.php Dumitru Fundatura, MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag.402

II. TIPOLOGIA DEPOZITELOR

Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite de materiale si produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesara pentru a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului urmarit si cel mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea respectiva5. Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile6. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare. Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se pot afla in tranzit7. Exista, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura financiara, toate presupunand culegerea de informatii si gasirea de alternative care sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul logistic.

Principalele tipuri de depozite:


Tipologia depozitelor este relativ larga. Demersul de clasificare poate fi declansat prin considerarea felului marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate. Variantele posibile oscileaza intre depozitele de marfuri generale (capabile sa pastreze o gama larga de produse) si depozitele specializate pe un anumit produs sau grupa de produse (spatii frigorifice pentru produse alimentare, etc.). Sub aspectul rolului indeplinit, depozitele se diferentiaza in doua categorii majore: Depozite de pastrare pe termen lung (depozite de stocare) specifice viziunii traditionale asupra depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu oferta si obtinerea de economii de costuri.

Dumitru Fundatura, MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag. 402 6 Carmen Balan, LOGISTICA parte integranta a lantului de aprovizionare livrare Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, pag.220-221 7 http://www.referatele.com/referate/diverse/online17/POLITICA-DE-DISTRIBUTIE-referatele-com.php

Viziunea moderna asupra depozitelor a impus conceptul de centru (depozit) de distributie. In esenta, centrul de distributie este un tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida a bunurilor.

Principalele caracteristici ale centrelor de distributie sunt urmatoarele8: servirea unei piete regionale; regrurparea produselor pe comenzi, comform cerintelor la clienti; mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti; consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie; utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare; apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala; constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor. Un criteriu frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de proprietate. Experienta existenta pe plan international permite diferentierea urmatoarelor tipuri: depozitul privat aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine prooprietatea asupra bunurilor pastrate si manupulate in depozit; depozitul public ce apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in schimbul unei taxe; depozitul contractual bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat in exclusivitate unui anumit client. Numeroase firme dispun de depozite private. Decizia de a detine un spatiu de depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de pastrare a marfurilor si echipamentele de manipulare necesare. Construirea unui depozit privat se justifica in conditiile in care firma satisface o cerere substantiala si constanta. Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi obtinute prin leasing. Unele firme recurg la aranjamente de vanzare in vederea leasingului, prin care vand depozitul propriu unei firme specializate, pentru ca ulterior sa preia de la cumparator si sa exploateze acelasi depozit, pe baza unui contract de inchiriere. Optiunea pentru un depozit propriu sau unul in leasing este determinata atat de costurile pe care le implica fiecare alternativa, cat si de gradul de conformitate cu cerintele firmei. Varianta depozitului propriu presupune o implicare financiara considerabila din partea firmei, mai mare decat in cazul unui depozit in leasing.
8

Carmen Balan, LOGISTICA parte integranta a lantului de aprovizionare livrare Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, pag. 221

O solutie profitabila pentru multe firme este apelarea la operatori specializati, care ofera servicii de depozitare. Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea necesitatilor de depozitare temporare, din periodele de varf, cand firmele se confrunta cu o crestere sezoniera sau neasteptata a cererii. Un depozit public serveste simultan mai multi clienti care au nevoie de spatii de pastrare a marfurilor si de servicii conexe. In functie de tipul marfurilor si de conditiile de depozitare oferite, depozitele publice pot fi : depozite de produse primare pentru marfuri cum sunt cheresteaua, tutunul si cerealele ; depozite pentru marfuri in vrac de exemplu substante chimice lichide; depozite de pastrare la rece regim controlat de temperatuta scazuta, pentru produse alimentare, produse chimice sau medicamente ; depozite pentru produse de uz casnic destinate mobilei si diferitelor produse utilizate in gospodarie; depozite de marfuri generale folosite pentru o gama variata de produse care nu necesita conditiile de pastrare si manipulare specifice categoriilor anterioare. Se considera ca depozitele publice pot oferi un avantaj competitiv9: reducerea cheltuielilor indirecte, ceea ce permite investirea capitalului in alte domenii; posibilitatea firmelor de a se concentra asupra punctelor forte specifice; facilitarea penetrarii pe o anumita piata a firmelor nou create si a producatorilor straini; sporirea profiturilor si eficientei logistice. In anii 80 si 90 ai secolului XX, s-au dezvoltat distributia contractuala si depozitele contractuale. Caracteristica specifica a depozitarii contractuale este faptul ca o terta parte opereaza si controleaza spatiile de depozitare, pe termen lung, in conditiile impartirii riscurilor. Exista doua variante de distributie contractuala: dedicata presupune servirea unei singure firme; partajata consta in utilizarea in comun a retelei de distributie, de mai multi clienti; Gama serviciilor oferite de operatorii depozitelor contractuale s-a dezvoltat pentru a include servicii logistice de transport, control al stocurilor, prelucrare a comenzilor, servicii pentru clienti etc. Unele depozite contractuale isi asuma responsabilitati logistice complete pentru care doresc doar sa produca si sa vanda. Fiecare firma care necesita servicii de depozitare poate utiliza una dintre variantele prezentate depozit privat, depozit public, depozit contractual sau o combinatie a acestora.
9

Carmen Balan, LOGISTICA parte integranta a lantului de aprovizionare livrare Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, pag. 222 - 223

Strategia referitoare la tipurile de depozite folosite va fi stbilita in functie de particularitatiel cererii pietei si activitatii firmei, precum si de avantajele oferite de fiecare varianta de depozit.

Satisfacerea necesitatilor de depozitare numai prin intermediul unui depozit privat este justificata in conditiile unei cereri constante pe parcursul anului, care permite un grad maxim de utilizare a capacitatii. Majoritatea firmelor se confrunta insa cu o cerere variabila. Construirea depozitului privat in funtie de cererea maxima ar conduce la utilizarea partiala a capacitatii sale, in perioadele cu cerere scazuta. De exemplu, 15 25% din durata unui an, depozitul privat ar fi neutilizat. In consecinta, se recomanda crearea unui depozit privat pentru 75 78% din cererea maxima si apelarea la depozitele publice sau contractuale pentru restul stocurilor necesare, in functie de fluctuatiile cererii10.

Strategia referitoare la tipurile de depozite utilizate de firma se stabileste pe baza unui set de criterii cantitative si calitative. Analiza comparativa a depozitelor private, publice si contractuale, in functie de criterii cantitative:

10

Carmen Balan, LOGISTICA parte integranta a lantului de aprovizionare livrare Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, pag. 224

Criteriul Durata depozitarii Investitie fixa Costurile unitare

Tipul de depozit Privat mare mare mari, in conditiile unui grad de utilizare scazut Public Mica mici, in conditiil utilizarii in functie de necesitati Contractual mare mai mici, fata de depozitele publice

Principalele criterii cantitative: durata depozitarii pentru necesitati de depozitare relativ tabile pe parcursul unui an, o firma cu o pozitie financiara favorabila poate alege un depozit privat sau constractual. Pentru marfurile destinate satisfacerii unei cereri sezoniere/fluctuante se vor alege depozitele publice; investitie fixa depozitele private presupun o implicare financiara foarte mare a firmei detinatoare insa cele publice si cele contractuale nu necesita nicio investitie din partea firmei utilizatoare; costurile unitare criteriu deosebit de important in selectia celei mai adecvate strategii. Analiza comparativa a depozitelor private, publice si contractuale, in functie de criterii calitative:

Criteriul Gradul de comformitate cu specificul gamei de produse Flexibilitate operationala Flexibilitatea amplasarii Efectele sinergetice potentiale Economiile de scara potentiala

Tipul de depozit Privat mare, in cazul poiectarii depozitului in functie de specificul produselor mare mica depind de specificul cererii si activitatii depozitului relativi mici mari mari moderata sau scazuta mare moderat Public Contractual mare, pentru a facilita relatiile pe termen lung intre operator si utilizator mare, in cazul depozitelor dedicate medie mari, in cazul depozitelor partajate de firme care servesc aceeasi industrie mari

Cele mai utilizate criterii calitative: gradul de conformitate cu specificul gamei de produse; flexibilitatea operationala; flexibilitatea ampasarii; efectele sinergetice potentiale; economiile de scala potentiale. Indeplinirea obiectivelor logistice este influentata de eficacitatea operatiunilor de depozitare. Strategia referitoare la tipurile de depozite trebuie sa fie cea mai adecvata combinatie de depozite private, publice si contractuale, capabila sa sustina sistemul logistic al firmei11. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii decat cele prezentate anterior. In urmatoarele randuri voi incerca sa acopar o mare parte din acestea. Criteriile de clasificare a depozitelor de materiale si produse12:
Nr.
11

Criterii de

Tipuri de depozite

Subtipuri de depozite

Carmen Balan, LOGISTICA parte integranta a lantului de aprovizionare livrare Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, pag. 228 12 Dumitru Fundatura, MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag. 402-403

Crt.

clasificare Functia pe care o Depozite de aprovizionare Depozite de desfacere Depozite de pastrare Depozite aprovizionare intreprinderi) Depozite circulatiei si en-gros) Depozitele (depozitele de mixte produse din sfera (depozitele din sfera din Antrepozite Frigorifere Supercinsterne Docuri depozite generale (centrale) au: depozite de sector depozite de sectie sau atelier si care, la randul lor sunt: depozite aprovizionare, depozite desfacere, Depozite pentru exploatare Destinatia in consum Depozite pentru constructii, capitale Depozite pentru de fondul produse pietei de materiale investitii, reparatii de materiale si depozite mixte Depozite, baze, magazii, pentru: Preparare semipreparare Debitare, etc. Asamblare, setare etc. Macerare, omogenizare etc. croire sau de de pe intreprinderi, care

indeplinesc depozitele in procesul circuitului economic

productiei (depozitele de

Locul pe care il ocupa in procesul productiei

bazelor de aprovizionare

finite din intreprinderi)

productie

a materialelor si produselor

Gradul de specializare Nomenclatorul

(consumul populatiei) Depozite universale Depozite specializate Depozite de metale Depozite de piese Depozite de materiale pentru constructii etc. Depozite inchise Depozite semideschise Depozite deschise Depozite rezistente la foc Depozite semirezistente (partial pregatite) la foc Depozite mecanizate (cu operatiuni manuale)

* Magazii specializate pe subgrupe de materiale

materialelor si produselor

Felul constructiilor

7 8

Rezistenta la foc Gradul de mecanizare

Depozite mecanizare Depozite

cu

slaba si Cu acord direct la linia c.f. cu linie de garaj fara kinie de garaj

mecanizate

Apropierea de 9 principalele cai de comunicatie 10 Destinatii (atributii speciale)

automatizate Apropiate de caile publice de comunicatie Departate de caile publice de comunicatie

In practica, alegerea celui mai corespunzator tip de depozit trebuie facuta numai dupa o examinare temeinica a factorilor tehnico economici13, care sunt hotaratori pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii de depozitare. Un moment deosebit il constituie insa alegerea tipului de depozit in functie de conditiile necesare pentru protejarea produselor fata de factorii climatici, geografo economici etc. Varietatea materialelor si produselor care circula in economie, cu caracteristici tehnice, aspectuale, calitati, sortimente diferite, determina alegerea unuia sau a altui mod de depozitare. Sunt produse care intr-un timp scurt, tinute sub influenta ploilor, ninsorilor, brumei pot mucegai imediat ca, de pilda, panzeturile, stofele, lana; la altele, in aceleasi conditii de pastrare, chiar intrun timp mai lung de depozitare, influenta este mica sau fara nici un efect. Sunt produse care la radiatiile solare sau la temperaturi peste 0 grade incep sa intre in dezintegrare chimica, iar altele care, desi rezista mai mult in aer liber asa cum au fost livrate de furnizori, dupa un timp incep sa imatraneasca, sa cedeze influentei factorilor din atmosfera. Depozitele in care se pot inmagazina materialele si produsele tinand seama de proprietatile caracteristice ale acstora si de influenta factorilor climatici se pot clasifica in general ca in urmatoarea figura:

13

Dumitru Fundatura, MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag. 403

10

Pastrarea materialelor si produselor in depozite deschise, adica sub cerul liber, si in conditiile influentei directe a factorilor din atmosfera si de clima se face dupa o selectie riguroasa separand pe cele care isi schimba calitatea sub influenta acestora, intr-un timp scurt, de cele care pot sta fara consecinte un timp mai lung. Materialele si produsele pastrate in depozitele semideschise sub soproane , rampe, copertine, depozite cu acoperis si una, doua sau trei inchideri laterale sunt cele care, in general, protejeaza numai partial de radiatii solare, de ploaie, zapada si in parte de impuritatile din atmosfera. Depozitele inchise sunt destinate pentru depozitarea unor materiale si produse care solicita conditii adecvate pentru mentinerea proprietatilor si caracteristicilor fizico chimice ale acestora indiferent daca sunt conservate sau neconservate, ambalate sau nu. Elementul principal pentru a asigura calitatea materialelor si produselor in timpul depozitarii il constituie constructia si amenajarea14 in sine a depozitelor, precum si conditiilor tehnice obligatorii ce trebuie asigurate pe toata durata, pentru a inlatura efectele factorilor climatici; astfel, depozitele deschise sunt alese pentru materiale si produse mai rezistente la influenta climei. Depozitele deschise sunt rezervate produselor ambalate, sau pentru incarcarea descarcarea in si din mijloacele de transport.
Sa asigure protectia fata de Radiatii solare si caldura; Ploi, bruma, zapezi, ingheturi, roua; Temperatura si umiditatea necorespunzatoare a aerului; Impuritati din Protectia elementara fata de Depozit 2 semideschis (sopron) clima zonei. Amplasarea in locuri sau zone geografice corespunzatoare atmosfera. Radiatii solare, ploi, zapada; Impuritati solide si lichide din atmosfera Sa evite Degradarea prin putrezire, ardere coroziune. Imbatranirea, schimbarea aspectului. Dereglarea pieselor mobile. Degradare, schimbarea aspectului.

Nr. crt.

Tipul depozitului

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Reglarea temperaturii, a umiditatii, conditionarea aerului etc. Constructii de zidarie cu

Depozit inchis

materiale si captuseli care sa asigure izolatie deplina. Amplasarea in locuri sau zone geografice corespunzatoare

14

Dumitru Fundatura, MANAGEMENTUL RESURSELOR MATERIALE, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag. 404

11

Amplasarea in locuri sau zone geografice corespunzatoare Depozit 3 deschis (platforma)

Nu se urmareste influenta climei asupra materialelor prin depozitare in aer liber.

Nu se poate preintimpina degradarea, imbatranirea, schimbarea aspectului etc. prin depozitare pe platforma

Depozitele joase sunt de regula destinate pentru inmagazinarea materialelor de masa, grele sau de volum mare, a caror manevrare se face cu motoincarcatoare, electrostivuitoare sau chiar manual. Depozitele de inaltime medie, dotate cu mijloace de un nivel tehnic mai ridicat (electrostivuitoare tridirectionale cu grinda rulanta cu furci mobile, cu elevator electric actionat de la sol, translator electric, etc.) sunt destinate materialelor si produselor cu suprafete prelucrate, celor de prezicie, pieselor mobile, produselor chimice sau ale industriei udoare si alimentare. Clasificarea depozitelor inchise dupa inaltimea lor: I. II. III. Depozite inalte cu inaltimea de depozitare de peste 6 m; Depozite cu inaltime medie de depozitare pana la 6 m; Depozite joase cu inaltimea de depozitare pana la 4 m. ; Clasificare depozitelor in ceea ce priveste problema costurilor15: Depozitarea este apreciata de multe intreprinderi exclusiv drept o problema de costuri. Daca doreste sa se asigure o livrabilitate ridicata, este indicata o baza buna de depozitare. Dar aceasta inseamna , pe de alta parte, atat costuri ridicate de depozitare, cat si de angajare a capitalului. Se deosebesc trei tipuri de depozite: I. II. III. Depozite de provizii - sunt amenajate in intreprinderi; Depozite de mutare -exista la transportatori; Depozite de livrare -sunt in apropierea beneficiarilor finali, laintermediarii de Diversitatea tipologica a depozitelor determina o clasificare multipla, depozitarea asigurand continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si industriali, in conditiile existentei unor diferente temporale intre productie si consum, datorate fenomenului de sezonalitate si de dispersie spatiala diferita16.

desfacere sau centrele comerciale

Tipuri de depozite comerciale:


15 16

http://www/e-scoala.ro/referate/economie_distributie.html
http://www.referatele.com/referate/diverse/online17/POLITICA-DE-DISTRIBUTIE-referatele-com.php

12

Depozitele comerciale, in functie de diverse criterii, pot fi grupate in mai multe categorii17: 1. Dupa carcterul activitatii principale pe care o indeplinesc: depozitele de colectare, care concentreaza partizi relativi mici de marfuri primite de la diversi furnizori, in vederea formarii unor partizi mai mari, pentru diferiti beneficiari; depozitele de repartizare, destinate acumularii marfurilor in partizi mari, pentru a le livra beneficiarilor in partizi mici; depozite de tranzit si transbordare, amplasate de regula in gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si, uneori, pentru pregatirea marfurilor in vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari; depozite pentru pastrarea sezoniera sau de lunga durata, destinate acumularii de marfuri intr-o perioada scurta pentru pastrarea sezoniera (de exemplu: legume, fructe) sau pentru pastrarea mai indelungata (de exemplu: cartofi). 2. Dupa gradul de specializare: depozite strict specializate, in care se pastreza un singur fel de marfa a carei caracteristica este prezenta celui mai simplu sortiment (de exemplu: sare, cartofi, combustibili lichizi); depozite specializate, avand ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii, incaltaminte, cosmetice etc.); depozite combinate care asigura pastrarea a doua sau trei grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile incaltaminte, galanterie - cosmetice); depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar; depozite mixte, in care se pastreaza marfuri din ambele sectoare.

Stiind ca particularitatile constructive reprezinta un element esential, care isi pune amprenta aupra intregului proces tehnologic, in proiectarea unui nou depozit se recomanda: construirea de cladiri pe un singur nivel, asigurandu-se astfel,o mare facilitate pentru operatiile de manipulare si stocare; adoptarea formei rectangulare sau, ideal, patrate, care permite cea mai mare suprafata pentru un perimetru dat si deci reduce costul constructiei; alegerea, din punct de vedere ahitectural, a cosntructiei de tip hangar o constructie metalica lejera, repede amortizabila, cu excelente posibilitati de extindere; la 10 sau 15 ani dupa constructia cladirii, conditiile de exploatare pot fi complet schimbate, iar prezenta unei infrastructuri greoaie ar deveni o frana in operatiile de modernizare; reducerea numarului stalpilor de sustinere, deoarece, prin acesta se favorizeaza stocarea pe inaltime, utilizarea eficienta a mijloacelor mecanice (electromecanice) de manipulare,
17

Ana Lucia Ristea, Constantin Tudose, Valeriu Ioan Franc, TEHNICI COMERCIALE PRODUCTIE, DISTRIBUTIE, CONSUM, Editura Expert, Bucuresti, 1999, pag. 239-242

13

exploatarea intensiva a spatiului si volumului constructiei.18

Decizia cu privire la gradul de specializare al agentului a unui depozit de marfuri19 are in vedere un ansamblu de factori elemente de influente dintre care: gradul de specializare al agentului economic care subordoneaza aceasta unitate operativa; puterea financiara disponibila si obiectivele strategice pe care le are in vedere firma investitoare; criteriile tehnico economice avute in vedere ca restrictii de specialitate: este stiut ca depozitele specializate si strict specializate, desi necesita cheltuieli de investitii si exploatare mai mari, creaza conditii de exploatare pastrare mai bine, comparativ cu depozitele generale sau mixte. 3. Dupa particularitatile constructive: Sistemul de construire. Procedeele tehnologiei folosite la construire impart depozitele in: constructii din prefabricate; constructii monolit; constructii in sistem combinat; Materialul de constructie. Natura materialelor folosite ca structura de baza grupeaza depozitele in: constructii din fier beton; constructii din caraminda; constructii din otel usor; constructii din materiale matelice si usoare; constructii din lemn; constructii din alte materiale; Inaltime. Se disting:

- depozite intinse (platforma cu o inaltime maxima de 3 4 m); - depozite inalte (cu mai multe niveluri sau cu un singur nivel, dar cu o inaltime de peste 4m). Climatizare. In functie de natura si conditiile necesare pentru pastrarea marfurilor depozitele pot fi: - neclimatizate; - partial climatizate;
18

Ana Lucia Ristea, Constantin Tudose, Valeriu Ioan Franc, TEHNICI COMERCIALE PRODUCTIE, DISTRIBUTIE, CONSUM, Editura Expert, Bucuresti, 1999, pag 241 19 Horia Dorobantu, Ion Cucui, Victor Manole, MANAGEMENTUL DISTRIBUTIEI MARFURILOR, Editura Macarie Colectia Didactica, Targoviste, 1995, pag. 123

14

- climatizate. 4. Pozitie fata de nivelul solului. In functie de acest criteriu pot exista depozite: deasupra pamantului (pe sol); sub pamant. Dupa locul si subordonarea acestora in lantul de distributie al marfurilor: depozite subordonate producatorului; sunt unitati operative coordonate de producator, ce se afla la inceputul canalului de distributie; depozite subordonate comertului cu ridicata sau comerciantilor en gros independenti, asociati sau integrati; depozite subordonate comertului cu amanuntul; ele apartin intermediarilor specializati pe fapte si acte comerciale in sens restrans, intre care se realizeaza vehicularea fizica a marfurilor si trecerea lor spre consum. 5. Din punct de vedere al naturii proprietatii depozitelor si al modului de exploatare a acestora: depozite de proprietate individuala (de stat sau private); depozite de proprietate mixta si de folosinta colectiva. Din aceste puncte de vedere, in perioada de tranzitie spre economia de piata apar si alte forme de depozite, atat sub aspectul naturii proprietatii, cat si ale exploatarii. Astfel, proprietarul (statul, cooperatia sau firma proprietate privata) poate folosi diferite forme de exploatare: darea in locatie, inchirierea, folosirea in comun a unei parti cu o alta firma comerciala, asocierea pentru exploatatia in comun, repartizarea profitului conform contractului de asociere, etc.

15

CONCLUZII
Depozitele sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi mari. Ele constituie componenta operativa a intreprinderilor comerciale pentru vanzarea cu ridicata a marfurilor, dar si a altor societati care participa la circulatia marfurilor (intreprinderi de productie sau intreprinderi de vanzare cu amanuntul). Formele circulatiei marfurilor, natura produselor care formeaza obiectul acestora, precum si procesele economice care le caracterizeaza determina tipuri specifice de depozite. Se disting astfel depozite industriale, comerciale, de pastrare (insilozare) a produselor agricole, de transportexpeditie si de serviciu20.

Depozitele industriale sunt destinate aprovizionarii cu materii prime si livrarii produselor finite

ale fabricilor. Ele intra in componenta acestora, fiind amplasate la intrarea sau iesirea din halele de productie si sunt organizate pentru deservirea fluxului de fabricatie, formarii loturilor de expeditie a produselor finite si livrarii acestora catre beneficiari.

Depozitele comerciale sunt cele mai raspandite si apartin, in cea mai mare parte, comertului cu

ridicata cu bunuri de larg consum. Ele deservesc insa si circulatia unor produse de echipament industrial sau a unor bunuri de consum intermediar, in situatia prezentei comertului in circulatia acestor produse. In depozitele comerciale are loc transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial si livrarea acestuia catre beneficiarii detailisti. Sistemul lor de organizare este determinat de particularitatile sortimentale ale diverselor grupe de marfuri, care impun procedee diferite de stocaj si tehnici specifice de alcatuire a sortimentului comercial.

Depozitele de pastrare a produselor agricole sunt destinate primirii unor cantitati mari de

produse agricole (cereale, legume, fructe etc.) in perioada recoltarii lor, reconditionarii, pastrarii indelungate si livrarii catre beneficiari (fabrici, comercianti detailisti, exportatori) pe masura solicitarii lor. Pastrarea indelungata a produselor agricole impune asigurarea unor conditii de microclimat (temperatura, umiditate, ventilatie) care determina un mod specific de amenajare si utilare cu consecinte asupra costurilor de pastrare.

Depozitele de transport-expeditie apartin unor agenti economici care mijlocesc (deservesc)

schimbul, in special in comertul exterior. Ele primesc sau preiau marfuri de la producatori, le transporta, le stocheaza de obicei un timp scurt si le expediaza din porturile sau garile unde sunt
20

http://www.preferatele.com/docs/economie/6/baza-tehnicomaterial21.php

16

amplasate catre beneficiari.

Depozitele de serviciu, dupa cum le spune si denumirea, apartin unor agenti economici care

ofera servicii de depozitare pe termen lung unor beneficiari care nu dispun de posibilitati de depozitare. Reteaua de depozitare in tara noastra, in special in circulatia bunurilor de larg consum, este ramasa mult in urma in raport cu cerintele miscarii rationale a marfurilor. Depozitele sunt, in general, de mici dimensiuni, formate din mai multe incaperi, cu o dotare tehnica redusa, unele fara linii de garaj sau rampe de incarcare. Data fiind importanta depozitelor in asigurarea fluxurilor complexe de marfuri pe care le genereaza activitatea economica, preocuparile firmelor pentru comertul cu ridicata sunt concentrate in realizarea unor spatii de depozitare si dotare tehnica a lor astfel incat sa asigure o vehiculare rapida a marfurilor si o eficienta superioara a acesteia21. Modernizarea depozitelor urmeaza indeaproape modernizarea productiei, depozitele devenind veritabile uzine de distributie, in care rapiditatea livrarii catre beneficiari reprezinta una din caile de accelerare a vitezei de circulatie a marfurilor. Practica mondiala consemneaza cateva tendinte deosebit de importante in constructia, amenajarea si dotarea depozitelor. Dintre acestea evidentiem urmatoarele:

Construirea unor depozite de mare capacitate, acestea avand posibilitatea de a utiliza mijloace

mecanizate de transportare orizontala si verticala a marfurilor si de a micsora timpul de efectuare a unei operatiuni. Pentru depozitele construite in prezent, marimea lor se exprima atat prin suprafata (m2) s i capacitate de depozitare (m3), dar, mai ales, prin numarul de palete vehiculate. Se considera astfel depozite mari cele cu suprafata medie de 25.000-30.000 de m2 si cu capacitatea de cel putin 12.000 de m3, capabile sa vehiculeze 20.000 de palete. Tendintei de concentrare si integrare a comertului cu ridicata ii corespunde si tendinta de concentrare a retelei de depozitare in complexe mari (200.000-300.000 de m2 in SUA), acestea inchiriind spatii clientilor angrosisti si asigurand periodic targuri ale comertului cu ridicata.

Organizarea depozitelor in principal pe un singur nivel, pentru a elimina circulatia pe verticala

a produselor. Datorita utilajelor cu putere mare de ridicare, depozitele isi sporesc capacitatea prin cresterea inaltimii stelajelor. Ca o ultima inovatie se remarca folosirea in constructia depozitelor a materialelor gonflabile (care isi maresc volumul prin insuflarea aerului cu ajutorul unor instalatii speciale). Construirea unui asemenea depozit dureaza cateva zile, putand fi mutat dintr-un loc in altul in functie de necesitati, iar costul constructiei este redus. In aceste depozite se pot pastra orice
21

Georgescu Cernovodeanu, Mihai, Marketing-management : metode, tehnici, procedee de analiza, decizie, control si comunicatii Editura Odeon, Bucuresti 1996

17

fel de produse, in unitati paletizate sau alte forme de depozitare.

Mecanizarea complexa a activitat ii din depozite, constand din vehicularea marfurilor cu

ajutorul paletelor sau conteinerelor in intregul circuit de primire, depozitare si livrare a marfurilor. Folosirea pe scara larga in depozite a mijloacelor mecanizate de vehiculare a marfurilor

(electrocare, benzi transportoare, monorai etc.) Informatizarea preluarii, executarii si evidentei comenzilor de la beneficiari, ajungandu-se chiar

la automatizarea depozitelor. Computerele tin evidenta analitica a zeci de mii de sortimente si a mii de beneficiari si furnizori. Gratie informatizarii, de exemplu, un depozit din Kamen (Germania) aprovizioneaza 8.000 de magazine de doua ori pe saptamana, efectuarea unei comenzi durand o jumatate de ora.

Pentru usurarea incarcarii si descarcarii marfurilor, vehiculele de transport sunt dotate cu oblon

hidraulic sau macara plianta, iar produsele circula la magazine in boxpalete sau rolpalete care sunt folosite ca utilaje de expunere a marfurilor in magazine.

Depozitele beneficiaza, la amplasarea si constructia lor, in zone denumite platforme de

depozite sau in locuri individuale, de o infrastructura economica (sosele, cai ferate, amenajari edilitare etc.).

18

BIBLIOGRAFIE

Carmen Balan, LOGISTICA parte integranta a lantului de aprovizionare livrare Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2006 Ana Lucia Ristea, Constantin Tudose, Valeriu Ioan Franc, TEHNICI COMERCIALE PRODUCTIE, DISTRIBUTIE, CONSUM, Editura Expert, Bucuresti, 1999 Horia Dorobantu, Ion Cucui, Victor Manole, MANAGEMENTUL DISTRIBUTIEI MARFURILOR, Editura Macarie Colectia Didactica, Targoviste, 1995 Georgescu Cernovodeanu, Mihai, Marketing-management : metode, tehnici, procedee de analiza, decizie, control si comunicatii Editura Odeon, Bucuresti 1996 Gattorna, John L., Managementul logisticii si distributiei , Editura Teora, Bucuresti, 1999 http://www.referatele.com/ http://www.preferatele.com/ http://www.unibuc.ro/ http://www.buslog.com/ http://jobfunctions.bnet.com/ http://www.sfin.ro/ http://www.businessmagazin.ro/ http://www.wall-street.ro/ http://www.envirowise.gov.uk

19