Depozitarea marufrilor la

societatea Coca-Cola

Student_________
ECTS, Anul 3, Gr.1
Profesor coordonator: _______
 Cuprins
Capitolul I – Notiuni teoretice - Depozitarea
marfurilor
Capitolul II – Depozitarea marfurilor – Coca-Cola
Capitolul III – Concluzii
Bibliografie
Capitolul I :
Depozitarea marfurilor

Transportul in timp al marfurilor se realizeaza in principal prin stocare,

respectiv depozitare.

Depozitarea marfurilor este insa strans legata si de procesul de

transport.

Procesul de transport cuprinde atat timpul alocat transportului, cat si

cel pentru incarcare, descarcare, intocmirea documentelor si
formalitatilor, depozitare temporara etc.

Depozitarea propriu zisa are drept principale cauze

- naturale:

- periodifitatea productiilor agricole - conditii climaterice deosebite

(inzapeziri, inundatii etc.) care afecteaza transportul si necesita
depozitare

- obisnuintele de consum: anumite produse se consuma iarna (lemnele

de foc) altele in tot cursul anului. Ambele necesita realizarea de stocuri.

- conditii meteorologice care obliga la restrangerea sezoniera a

activitatii

-economice:

- sezonalitatea cererii pentru anumite produse modifica major pretul

de vinzare.Productia trebuie stocata pina la timpul cererii sau cel al
pretului optim
- desi multe procese au caracter continuu ele implica crearea de stocuri
de siguranta pentru a asigura continuitatea productiei

- deseori, realizarea transporturilor in partizi mari, scade costul

transportului, mult mai mult decat costul depozitarii

- acumulare de marfuri in scopuri speculative sau pentru constituirea

de gajuri, garantii etc.

- necesitatea prezentarii marfurilor prin intermediul expozitiilor,

magazinelor cu vanzare etc.

-stategice:

- realizarea de stocuri pentru perioade de razboi, calamitate etc.

formate din stocuri strategice de alimente, combustibili, munitii,
medicamente etc

Depozitul: este locul in care se face transportul marfurilor in timp.

Putem avea depozite la producator, la vanzator sau pe parcurs fie ca
unitati independente, specializate numai pentru depozitare, fie ca
unitati anexate unei alte stucturi. Depozitele pot fi specializate dupa
produs, dupa zone geografice (marfuri pentru Europa, Asia etc.), dupa
clientela sau pot fi generale. Depozitul are un spatiu de contact cu
furnizorii. Acest spatiu este amenajat caracteristic tipului de marfa si
taliei depozitului: gasim o anumita constructie si dotare pentru
transportul pe calea ferata, alta pentru transportul auto si alta pentru
transport auto containerizat, de exemplu. Fiind specializate in
depozitare ele preiau cantitati mari de marfa astfel incat operatiile de
incarcare descarcare sunt cat mai apropiate de standardele
internationale aceptate. Depozitul are un spatiu de contact cu clientii,
care poate avea amenajari mixte: pentru transport de mare capacitate
sau pentru transport de partizi mici de marfuri. Ambele tipuri includ si
zona de evidenta contabila si financiara si pentru emiterea
documentelor de transport, inclusiv cele pentru transportul
interational, care sunt foarte specializate. Uneori pot include si un
spatiu pentru control vamal si fitosanitar. In interiorul spatiului de
depozitare (acoperit sau nu) avem spatiile pentru depozitare efectiva si
cele pentru operatii de productie: dezambalare, sortare, reambalare,
grupare, lotizare, control de calitate, reconditionare etc. In timpul
depozitarii, functie de natura marfii, se fac si controalele periodice
privind calitatea. Spatiile de depozitare sunt amenajate diferit functie
de marfa: spatiile pentru grau vor fi diferite de cele pentru benzina sau
computere.

Tipologia depozitelor

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun

analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor
tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de
caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele
fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de
incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare. Principalele
tipuri de depozite . Tipologia depozitelor este relativ larga. Demersul de
clasificare poate fi declansat prin considerarea felului marfurilor
depozitate si conditiilor de depozitare asigurate. Variantele posibile
oscileaza intre depozitele de marfuri generale (capabile sa pastreze o
gama larga de produse) si depozitele specializate pe un anumit produs
sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate caracteristicilor
specifice ale marfurilor (de exemplu spatii frigorifice pentru produse
alimentare sau chimice, spatii de depozitare a produselor vrac etc.). Sub
aspectul rolului indeplinit, depozitele se diferentiaza in doua categorii
majore. Pe de o parte, exista depozitele de pastrare pe termen lung
(depozite de stocare), care sunt specifice viziunii traditionale asupra
rolului depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc pentru a asigura,
in special, coordonarea cererii cu oferta si obtinerea de economii de
costuri. Pe de alta parte, viziunea moderna asupra depozitelor a impus
conceptul de centru (depozit) de distributie, in esenta, centrul de
distributie este un tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida
a bunurilor. Rolul sau consta in accelerarea miscarii marfurilor si
reducerea la minim a duratei de depozitare, in cazul centrelor de
distributie, pastrarea are doar un caracter temporar.

Principalele caracteristici ale centrelor de distributie sunt urmatoarele:

• servirea unei piete regionale;

• regruparea produselor pe comenzi conform cerintelor clientilor;

• mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti;

• consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie;

• utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare;

• apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca

manuala;

• constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor. Un criteriu

frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de
proprietate. Experienta existenta pe plan international permite
diferentierea urmatoarelor tipuri:
• depozitul privat - aflat in proprietatea si managementul aceleiasi
firme care detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate
in depozit;

• depozitul public - ce apartine unei firme specializate in operatiuni de

depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in
schimbul unei taxe;

• depozitul contractual - bazat pe un aranjament pe termen lung si

destinat in exclusivitate unui anumit client.

Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor. criterii

decat cele prezentate. Pot fi considerate, de exemplu, tipul constructiv,
gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a
depozitelor etc. in plus, acceptiunea conceptului de depozit se poate
extinde, in afara de spatiile de depozitare fixe, firmele pot considera si
'depozitele mobile', respectiv stocarea in tranzit. Mijloacele de
transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe
durata deplasarii. Importanta acestor 'depozite mobile' sporeste cu cat
parcurgerea distantei dintre furnizori si clienti necesita un interval de
timp mai mare. Depozitele private, publice si contractuale In
continuare, sunt analizate tipurile de depozite existente, in privinta
formei de proprietate. Sunt prezentate, de asemenea, criteriile care
stau la baza strategiei referitoare la tipurile de depozite si variantele
strategice posibile. Numeroase firme dispun de depozite private.
Decizia de a detine un spatiu de depozitare privat inseamna o investitie
de capital in spatiul de pastrare a marfurilor si echipamentele de
manipulare necesare. Construirea unui depozit privat se justifica in
conditiile in care firma satisface o cerere substantiala si constanta.
Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi
obtinute prin leasing. Unele firme recurg la aranjamente de vanzare in
vederea leasingului, prin care vand depozitul propriu unei firme
specializate, pentru ca ulterior sa preia de la cumparator si sa
exploateze acelasi depozit, pe baza unui contract de inchiriere. Este o
solutie pentru disponibilizarea unor fonduri imobilizate in active fixe.
Optiunea pentru un depozit propriu sau unul in leasing este
determinata atat de costurile pe care le implica fiecare alternativa, cat
si de gradul de conformitate cu cerintele firmei. Varianta depozitului
propriu presupune o implicare financiara considerabila din partea
firmei, mai mare decat in cazul unui depozit in leasing, in principiu, fata
de leasing, construirea unui depozit propriu permite asigurarea unui
flux mai eficient al produselor, in conformitate cu particularitatile
acestora, in realitate, tot mai multe firme care construiesc depozite
pentru a le oferi in sistem de leasing sunt interesate sa proiecteze
depozite in functie de specificatiile firmei care va utiliza viitorul depozit,
pe o durata de cel putin cinci ani. O solutie profitabila pentru multe
firme este apelarea la operatori specializati, care ofera servicii de
depozitare. Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea
necesitatilor de depozitare temporare, din perioadele de varf, cand
firmele se confrunta cu o crestere sezoniera sau neasteptata a cererii.

Un depozit public serveste simultan mai multi clienti care au nevoie de

spatii de pastrare a marfurilor si de servicii conexe, in functie de tipul
marfurilor si de conditiile de depozitare oferite, depozitele publice au
fost clasificate13 in urmatoarele categorii principale:

• depozite de produse primare - pentru marfuri cum sunt cheresteaua,

tutunul si cerealele;
• depozite pentru marfuri in vrac - de exemplu substante chimice
lichide;

• depozite de pastrare Ia rece - care asigura un regim controlat de

temperatura scazuta, pentru produse alimentare (fructe, legume,
produse congelate), produse chimice sau medicamente;

• depozite pentru produse de uz casnic - destinate mobilei si diferitelor

produse utilizate in gospodarie;

• depozite de marfuri generale - folosite pentru o gama variata de

produse care nu necesita conditiile de pastrare si manipulare specifice
categoriilor anterioare.

Se considera ca depozitele publice pot oferi un avantaj competitiv.

Principalele motive sunt urmatoarele:

 reducerea cheltuielilor indirecte, ceea ce permite investirea

capitalului in alte domenii;

 posibilitatea firmelor de a se concentra asupra punctelor forte

specifice;

 facilitarea penetrarii pe o anumita piata a firmelor nou create si a

producatorilor straini;

 sporirea profiturilor si eficientei logistice. Serviciile de baza ale unui

depozit public sunt urmatoarele: receptia, pastrarea, livrarea,
consolidarea, divizarea lotului si crearea structurii sortimentale.

Majoritatea depozitelor publice ofera o gama mai larga de servicii.

American Warehousemen's Association a intocmit o lista a serviciilor
care pot fi asteptate de la un depozit public.
Printre serviciile cuprinse in lista respectiva se inscriu urmatoarele:

• serviciile de manipulare, pastrare si distributie;

• depozitarea in tranzit;

• spatiile cu temperatura si umiditate controlata;

• inchirierea de spatii;

• spatiile pentru birouri si expunere;

• manipularea si distributia expedierilor consolidate;

• facilitatile moderne de date;

• serviciile de ambalare si asamblare;

• marcarea, etichetarea, imprimarea;

• incarcarea si descarcarea in/din mijloacele de transport;

• repararea, esantionarea, cantarirea, controlul;

• colectarea numerarului la livrare

• livrarea catre o lista de clienti acreditati;

• transportul local si la distante mari;

• livrarea si instalarea de produse;

• plata anticipata a documentelor referitoare la navlu;

• imprumuturile pe baza produselor primare stocate;

• depozitarea produselor care necesita echipament de utilizare special;
• manipularea, pastrarea si ambalarea in saci, a produselor primare
uscate;

• manipularea, pastrarea si imbutelierea produselor lichide vrac;

• manipularea si stocarea materialelor containerizate etc.

Capitoll II :
Coca-Cola Hellenic Romania a redus energia cu 20% per litru
manevrat in depozit, la un an de la deschiderea acestuia, primul
spatiu complet automatizat din tara, al carei investitie se ridica la
30 de milioane de euro.
Sistemul de depozitare High-Bay presupune preluarea produselor
direct din liniile de productie printr-o banda rulanta si
transportarea acestora in zona de depozitare manipulata de
macarale automate.
Datorita inaltimii rafturilor de 32 de metri, capacitatea a crescut de
6-7 ori fata de un depozit conventional. Pot fi depozitati 4,2 paleti
pe metru patrat. Procesul se poate face cu lumina stinsa.
Depozitul High-Bay din Ploiesti are in componenta 11 macarale
cu stivuire automatizata; capacitatea de stocare a paletilor a
crescut cu 33%; numarul total de paleti care poate fi stocat este
de 35.000; exista un sistem de conveioare care colecteaza
produsele de pe 6 linii de productie; sistemul este capabil sa
manipuleze 490 paleti pe ora; suprafata totala a depozitului este
de 8.240 metri patrati.
La Ploiesti, Coca-Cola are 400 de angajati, din care 250 in zona
de productie. Apa folosita in fabrica provine dintr-un put de mare
adancime, aflat la 160-200 de metri.

Compania si-a propus sa reduca emisiile de CO2 cu 40% in primii

trei ani de la deschiderea centralei de cogenerare de la
Ploiesti. Investitia se ridica la 15 milioane de euro.
Am redus consumul de apa si energie per unitate in procesul de
productie, inregistrand un consum de energie cu 40% mai mic
decat in 2003. Am redus greutatea PET-urilor cu 15% fata de
2003 si pe cea a ambalajelor de sticla la 50% fata de 2005”, a
declarat Mugurel Radulescu, public affairs & communications
manager Romania & Republic of Moldova, Coca-Cola Hellenic.
Coca-Cola Hellenic s-a angajat sa finalizeze pana la 20 de
centrale CHP de a patra generatie pana la finele anului 2015 si
desfasoara instalarea la scara larga a panourilor fotovoltaice pe
cladirile sale.
Coca-Cola Hellenic Romania, tara membra a Grupului Coca-Cola
Hellenic, imbuteliaza o gama larga de produse din portofoliul
Coca-Cola, de la bauturi racoritoare carbonatate, necarbonatate,
nectaruri, pana la ceaiuri, apa minerala, bauturi energizante și
cafea. Compania Coca-Cola Hellenic Romania asigura pentru
produsele Coca-Cola și distributia, vanzarea, marketingul
operational, fiind lider pe piata bauturilor non-alcoolice.
Compania este prezenta in Romania din 1991.

Capitolul III :

In concluzie, depozitarea marfurilor este foarte important pentru

fiecare societate. Kaufland are mare grija de acest aspect si se asigura ca
toate depozitele lor functioneaza in cele mai bune conditii pentru ca
marfa sa fie distribuita in ce mai buna stare si in scurt timp.