STIINTE ECONOMICE

ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

AMENAJAREA TURISTICA
A TERITORIULUI
SINAIA
 CUPRINS

 Capitolul 1: Prezentarea generala a zonei

1.1 Localizarea zonei si caile de acces

1.2 Principalele caracteristici

1.3 Rezervatii naturale

1.4 Resurse antropice

1.5 Infrastructura

 Capitolul 2: Analiza capacitatii de cazare

 Capitolul 3: Indicatorii circulatiei turistice

 CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI:

Statiunea Sinaia este situate in judetul Prahova pe Valea Prahovei, la poalele

muntelui Furnica, la o altitudine de 798 m. Statiunea Sinaia mai e si cunoscuta ca
Perla Carpatilor.

Statiunea Sinaia este una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Romania.
Sinaia se prezinta vizitatorului, cu un bogat trecut cultural si social.

Fosta resedinta  a regilor, si purtand un nume sfant, cel al Muntelui Sinai, ce a fost
dat pentru prima oara Manastiri omonime de catre Spatarul Mihail Cantacuzino
(sec XVII). Statiunea Sinaia inbina neintrecut frumusetea naturii cu cea a artei
arhitecturale.

Statiunea Sinaia este situata la o altitudine cuprinsa intre 798 si 1055m, pe

versantul sud-estic al Masivului Bucegi, de-a lungul vaii Prahova.

Poalele impadurite ale muntilor Furnica, Zgarbura, Coltii lui Barbes si Culmea
Izvorului incadreaza statiunea intr-o frumoasa scena verde.

Clima montana, cu aer puternic ozonat, fara vanturi puternice, racoroasa vara
(temperatura medie 15 grade Celsius).
Ierni blande (temperatura medie - 4 grade Celsius, in ianuarie), cu zapezi
abundente.

Presiunea atmosferica medie anuala este de 687 mm

1.1 Localizarea zonei şi căile de acces:

Aşezarea geografică a staţiunii
Poziţionată central în cadrul României, Sinaia este o staţiune montană foarte
cunoscută şi apreciată situată între oraşele Ploieşti şi Braşov, distanţa faţă de
Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” fiind de 100 km iar faţă de Braşov 40
km.
Staţiunea Sinaia este aşezată pe valea superioară a răului Prahova, în plină zonă
carpatică, la poalele Munţilor Vârful cu Dor şi Piatra Arsă. Sinaia se află la o
distanţă de 122 km de Bucureşti, la 49 km de Braşov, la 340 Km de Constanţa.
În acelaşi sens, coordonatele geografice ale localităţii sunt: 45 grade, 21
minute, 30 secunde latitudine nordică şi 25 grade, 32 minute, 56 secunde
longitudine estică.
Altitudinea variază de la un capăt la altul al oraşului: 767 m în cartierul Izvor,
798 m în zona Gării, 845 m în Parcul Dimitrie Ghica, 860 m la Mănăstirea
Sinaia, 970 m la Castelul Peleş, 980 m la Foişor.
Localitatea este dispusă sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor şi
se întinde, în partea de nord, până la locul numit Gura Pădurii, unde se află
Hanul Vadul Cerbului, iar spre sud, până dincolo de Valea Izvorul Dorului,
unde în deceniul al nouălea al acestui secol s-a ridicat cartierul Platoul Izvor.
Cu excepţia cartierului turistic Cumpătu, a câtorva clădiri răzleţe, a Uzinei
Electrice, a unor clădiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia îşi concentrează vatra pe
partea dreaptă a răului Prahova. Munţii Bucegi, situaţi la vestul aşezării,
domină Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. În est, Munţii Gârbova se
întind către sud până la Izvorul lui Bogdan.
Celelalte două masive muntoase, Bucegii şi Gârbova înconjoară localitatea pe o
lungime de 9 km. Vilele cochete şi originale prin arhitectura lor ca şi
numeroasele hoteluri moderne, dau localităţii înfăţişarea unei adevărate staţiuni
turistice de interes naţional şi internaţional.
Căile de acces
 Pentru a sosi în Sinaia, din orice colţ al ţării, există câteva posibilităţi de acces
pe căi directe sau ocolite, pe calea feratã sau pe magistralele rutiere.
Accesul rutier în localitatea Sinaia se realizează prin intermediul unor
importante drumuri europene şi naţionale. Astfel, din capitală ţării şi din
principalele oraşe vecine se ajunge în Sinaia astfel:
• DN1/E60: Bucureşti - Ploieşti - Câmpina - Breaza - Comarnic - Sinaia (123
km);
• DN12: Miercurea Ciuc - Tuşnad - Sfântu Gheorghe - Chichiş; 
• DN11/E574: Chichiş - Braşov; 
• DN1/E60: Braşov - Sinaia (146 km);
• DN71: Târgovişte - Fieni - Sinaia (63 de km);
• DN1/E68: Sibiu - Codlea - Braşov -Sinaia (188 km);
• DN13/E60: Târgu Mureş - Sighişoara - Braşov - Sinaia (216 km).

1.2 Principalele caracteristici:

clima este specifica, de culoar montan de joasa altitudine,

Temperatura medie anuala: +6,1° Celsius.
Temperatura medie in luna iulie: +15,7° Celsius.
Temperatura medie in luna ianuarie: -3,9° Celsius.
Durata intervalului in care exista strat de zapada insumeaza, anual, 124 de zile;
Grosimea stratului de zapada difera mult de la un loc la altul si de la o perioada la
alta. Astfel, in februarie 1954, grosimea stratului de zapada a atins 130 cm, in timp
ce in februarie 1926 si 1943, ca si in ianuarie 1930, din cauza lipsei ninsorilor, nu
s-a inregistrat strat de zapada.

1.3 Rezervatii naturale:

 Arinișul de la Sinaia - Cumpătul este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată
în judetul Prahova.

Localizare: Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Prahova, pe

teritoriul administrativ al orașului Sinaia (în apropierea cartierului Cumpătul),
pe malul stâng al râului Prahova, în apropierea drumului
național DN1 (București de Brașov).

 Parcul Natural Bucegi este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), sitată pe teritoriile
administrative ale județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova.

Localizare: Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Brașov (pe

teritoriile administrative ale orașelor Predeal și Râșnov și pe cele ale
comunelor Bran și Moieciu), în cea nordică a județului Dâmbovița (pe teritoriul
comunei Moroeni) și în cea nord-vestică a județului Prahova, pe teritoriile
administrative ale orașelor Azuga, Bușteni, Comarnic și Sinaia[3]; în imediata
apropiere a drumului național DN1 care leagă capitala țării de
municipiul Brașov.

 Locul fisilifer Plaiul Hoților (monument al naturii) este o arie protejată de

interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație
naturală de tip paleontologic), situată în județul Prahova, pe teritoriul
administrativ al orașului Sinaia.

Localizare: Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Bucegi și declarată

arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului
național de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate),
se află în culmea Plaiul Hoților (o prelungire a masivului Păduchiosul), în
partea sud-vestică a orașului Sinaia, lângă drumul național DN71 ce leagă
județul Dâmbovița de Prahova.

 Abruptul prahovean Bucegi este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată
în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al orașelor Bușteni și Sinaia.
  Munții Colții lui Barbeș alcătuiesc o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată
în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al orașului Sinaia.

1.4 Resurse antrpice:

 Castelul Peleş
 Castelul Pelişor a fost construit între anii 1899-1903 în acelaşi stil cu
Peleşul. Scopul său a fost de a constitui reşedinţa principilor moştenitori,
Ferdinand şi Maria soţia lui. Mobilierul şi decoraţiunile interioare indică un
spaţiu rezidenţial tributar inovaţiilor mişcărilor artistice de pionierat de la
începutul secolului al XX-lea cum ar fi Art Nouveau-ul.
 Alte clădiri ale complexului Peleş – Economat, Foişor, Corpul de
Gardă. Corpul de garda a fost construit în acelaşi timp cu castelul, dar a fost
refăcut între anii 1908-1909 în stilul Renaşterii germane. Economat -ul a fost
construit iniţial ca o casa modesta; a fost refăcut ulterior în stilul de Burg
german; actualmente este hotel. Foişor - (casa de vânătoare) a fost construit
o data cu castelul iar după un incendiu devastator în 1931, a fost refăcut la
ordinul lui Carol al II-lea.
 Mănăstirea Sinaia, veritabilă catedrală a Bucegilor, datează încă din 1695
şi constituie un adevărat muzeu de artă şi spiritualitate românească.
Arhitectura de tip brâncovenesc şi pictura originală fac din acest monument
ortodox un loc ideal pentru observarea vechii culturi româneşti. Este prima
construcţie în spaţiul actualei staţiuni, fiind ctitorită de spătarul Mihail
Cantacuzino din familia boierilor Cantacuzini din Ţara Românescă
 Numeroase clădiri de epocă: hotelurile Caraiman (1881) şi Palace (1911);
Cazinoul (1912); casele Stirbei şi Brezeanu sau cele care au fost locuite de
Nicolae Iorga, Geroge Enescu, Anastasie Simu, realizate în stil neoclasic, la
sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea
 Cazinoul situat în parcul “Dimitrie Ghica” a fost construit tot la iniţiativa
lui Carol I în anii 1912 – 1913 şi l-a avut ca prim acţionar pe baronul de
Marcay, actionar şi al cazinoului din Monte-Carlo. Astfel arhitectura
cazinoului are ca model cazinoul din Monte-Carlo. Sălile interioare au o
arhitectură în stil clasic, baroc si rococo şi dispun de ornamentaţii bogate ce
 le conferă identităţi aparte. Actualmente cazinoul este un centru pentru
conferinţe şi simpozioane.
 Casa memorială George Enescu este de fapt fosta „vila Luminiş” care a
constituit atât un loc de inspiraţie pentru o parte semnificativă a creaţiei
enesciene, cât şi un loc de recreere, maestrul locuind aici timp de 20 de ani,
între 1926 şi 1946. Clădirea reuneşte în mod armonios şi original,
elementele ornamentale şi de mobilier în stilurile româneşti şi orientale.
 Gara Sinaia a fost construită în anul 1913 şi cuprinde o clădire separată
(Gara Regală) ce era rezervată exclusiv familiei regale şi conducătorilor de
stat care veneau în vizită. Gara regală este o clădire din piatră în stil
românesc, şi avea o remiză în care încăpea tot trenul regal.
 Mormântul lui Badea Cârţan se află în Cimitirul Sinaia. Badea Cârţan este
considerat un promotor al culturii româneşti şi un patriot desăvârşit. Figura
legendarului cioban născut la Cârţişoara Sibiului care transporta cărţi peste
munţi primite de la instituţii şi oameni de cultură din Bucureşti pentru
românii din Transilvania, este foarte cinstită la Sinaia. Acesta a fost surprins
de o avalanşă de zăpadă şi s-a stins din viaţă în anul 1911. Pe piatra funerară
este scris “Aici odihneşte Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.
 Parcul Dimitrie Ghica datează încă din anul 1881, amenajarea acestuia
făcându-se sub îndrumarea peisagistului elveţian Eder. Acesta adăposteşte
mai mulţi arbori seculari, iar in interiorul său se desfăşoară, pe o scena
amenajată, festivalurile din Sinaia.
 Muzeul Rezervaţiei Bucegi ce cuprinde exemplare din flora şi fauna
Bucegilor, specii rare şi ocrotite, specii pe cale de dispariţie şi chiar
dispărute, precum şi specii specifice doar Bucegilor. La dispoziţia
vizitatorilor mai stă şi o sală de expoziţii temporare, care a adăpostit zeci de
expoziţii cum ar fi: de goblen, cochilii, reptile vii şi altele.
 Crucea de pe Muntele Molomoţ situata în cartierul Furnica, într-o curte
privată, reprezintă una din paginile trecutului istoric sinăian. În apropierea ei
s-a aflat un schit anterior construcţiei mănăstirii Sinaia – se pare că a fost
prima locuinţă din zonă.

1.5 Infrastructura
 - Infrastructură rutieră

 
Oraşul este traversat de artera rutieră europeană E 60 /DN 1, importantă cale
de acces a fluxurilor de turişti înspre şi dinspre Sinaia. Categoriile de drumuri ale
localităţii, care formează infrastructura rutieră, sunt:

 drumurile naţionale:
o ·DN1 (suprapus peste E 60): Bucureşti – Sinaia – Braşov
o ·DN 71: Târgovişte – Sinaia ce face joncţiunea cu DN1, în partea sudică a
oraşului, între podul Izvorului Dorului şi stadionul oraşului
 drumuri locale
 reţeaua stradală - Reţeaua de străzi a oraşului este foarte dezvoltată, lungimea
totală a străzilor măsurând circa 74,1 km, din care 53 km sunt drumuri orăşeneşti
modernizate
 drumuri forestiere: create pentru valorificarea economică a zonei forestiere
adiacente oraşului, pot fi utilizate pentru acces sau chiar în organizarea spaţială a
unor zone turistice; traseele acestora urmează, în general, reţeaua hidrografică
sau urcă pe versanţii munţilor.

- Infrastructură feroviară
           Oraşul este traversat de calea ferată cu ecartament normal, electrificată,
aparţinând liniei Magistrala 300. Linia de cale ferată este dublă având două gări
pentru călători şi mărfuri: Sinaia şi Sinaia Sud – halta.
          

     
- Echipare tehnico - edilitară
 Dotările tehnico – edilitare şi de infrastructură generală existente la nivelul
oraşului Sinaia sunt prezentate în cele ce urmează.

-       Alimentare cu apă
Oraşul Sinaia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.
Sursele de apă sunt următoarele: Vânturiş, Valea Izvorul Dorului, Valea Babei,
Sfânta Ana, Valea Rea
Lungimea reţelei de distribuţie este de 70 de km (100 km dacă ne referim
inclusiv la reţelele de aducţiune şi transport)
Gradul de acoperire al localităţii este 100%, iar numărul de utilizatori este de
12.253 (locuitorii permanenţi ai oraşului)
-       Canalizare
Evaluarea apelor uzate menajere se realizează în sistem centralizat printr-o
reţea de conducte îngropate (ce urmăreşte traseul străzilor), prevăzută cu cămine de
vizitare şi rupere a presiunii şi o staţie de epurare.
Lungimea reţelei de canalizare este de 60 km. Gradul de acoperire al
localităţii este de 90%.
Numărul de utilizatori este de circa 11.028 (locuitori permanenţi ai oraşului
Sinaia)
În prezent se execută:

 extinderea reţelei de canalizare şi în zonele neacoperite (periferice)

 modernizarea staţiei de epurare
 construirea a două microstaţii de epurare (dintr-un număr de 5 prevăzute într-un
proiect aprobat)

-       Alimentarea cu energie electrică

Localitatea Sinaia este alimentată cu energie electrică din sistemul
energetic naţional.

-       Energie termică
 Energia termică necesară încălzirii şi preparării apei calde menajere necesare
locuinţelor şi obiectivelor social – culturale este asigurată în mod diferit, în funcţie
de mărimea obiectivelor şi modul de amplasare.
Pentru blocurile de locuinţe şi obiectivele social-culturale (hoteluri, spital,
etc.) sunt realizate centrale termice care funcţionează cu gaze naturale sau cu
combustibil lichid. Locuinţele individuale şi obiectivele sociale mici se încălzesc
cu sobe cu gaze sau lemne, sau cu microcentrale termice cu gaze naturale.
-       Alimentarea cu gaze naturale
Oraşul Sinaia are reţea orăşenească de distribuţie a gazelor naturale care
funcţionează în regim de presiune redusă, pentru alimentarea cu gaze a
consumatorilor existenţi la prepararea hranei sau pentru producerea energiei
termice.
-       Tratarea deşeurilor
Activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere este administrată
de S.C. MONTSIN GRUP S.A. Sinaia. Operatorul de salubritate efectuează
precolectarea, colectarea şi colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje PET şi
hârtie carton, colectarea deşeurilor stradale, colectarea la cerere a deşeurilor
voluminoase, transportul acestora la staţia de transfer din oraşul Buşteni, de unde,
deşeurile menajere biodegradabile sunt transportate la depozitul ecologic din oraşul
Braşov, iar deşeurile PET compactate şi deşeurile de hârtie / carton sunt predate la
firma autorizată pentru reciclare.

CAPITOLUL 2
 Analiza capacitatii de cazare:

Baza de cazare de in Sinaia cuprinde forme clasice (vile şi hoteluri), dar şi forme
moderne (hanuri, popasuri turistice, cabane, campinguri, tabere de vacanţă, căsuţe,
pensiuni).

HOTELURI 5* 4* 3* 2* 1*
30 1 5 19 5 -

MOTELURI 5* 4* 3* 2* 1*
2 - - - 2 -

CAPITOLUL 3
 Indicatorii circulatiei turistice:

     Sosirile de turişti în Sinaia şi total areal Valea Prahovei – Braşov,

2003-2007

  2003 2004 2005 2006 2007 2007/2003

(%)

Sinaia 151.359 171.280 184.887 191.269 219.664 +45,1%

Total Valea
PH - BV 491.778 584.438 620.993 676.665 766.506 +55,9%

% Sinaia 30,8% 29,3% 29,8% 28,3% 28,7% -

Se observă că staţiunea Sinaia înregistrează o creştere importantă a sosirilor de

turişti (+45,1%).

          Înnoptările
turiştilor străini în Sinaia şi total areal Valea Prahovei –
Braşov, 2003-2007

  2003 2004 2005 2006 2007 2007/2003

(%)
Sinaia 74.337 97.095 105.223 90.627 104.353 40,4%
Total
Valea PH
- BV 235.957 303.691 294.858 279.100 335.999 42,4%
% Sinaia 31,5% 32,0% 35,7% 32,5% 31,1% -
                          Sursa: Direcţiile Judeţene de Statistică Prahova şi Braşov

Este important de văzut care sunt principalele ţări de provenienţă ale turiştilor
străini în staţiunea Sinaia. Israelul este prima piaţă emitentă cu o pondere destul de
însemnată (40,7%), iar a doua piaţă este reprezentată de SUA (7,5%), a treia şi a
 patra de Federaţia Rusă (5,4%) şi respectiv Spania (4,1%). A cincea piaţă emitentă
este Italia (3,9%).

Principale ţări generatoare de turişti în Sinaia, anul 2007

A cincea Total
  Prima piaţă A doua piaţă A treia piaţă A patra piaţă piaţă cele
cinci
Cota Cota Cota Cota Cota pieţe
  Ţara (%) Ţara (%) Ţara (%) Ţara (%) Ţara (%) (%)
Sinai
a
40,7 7,5 Federaţi 5,4 Spani 4,1 3,9
  Israel % S.U.A. % a Rusă % a % Italia % 61,7%

Durata sejurului turiştilor străini în Sinaia, 2003-2007.

  2003 2004 2005 2006 2007

Sinaia 2,5 2,5 2,9 2,9 2,8

Analiza duratei sejurului turiştilor străini la nivel de luni arată că în Sinaia, în luna
ianuarie se înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5 zile).

Durata sejurului turiştilor străini pe luni, în Sinaia.

anul 2007 (zile)
  Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Sinaia 5.0 2.8 2.4 2.4 2.4 3.0 3.1 2.7 2.8 2.3 2.0 2.5

Analiza turismului intern (rezidenţii cazaţi în zonă)

 În staţiunea Sinaia se constată o evoluţie pozitivă a  înnoptărilor turiştilor
români în intervalul 2003-2007, consemnându-se o creştere de  35,5% în 2007
comparativ cu anul 2003.

Înnoptările turiştilor români în Sinaia, 2003-2007

  2003 2004 2005 2006 2007 2007/2003

(%)

Sinaia 314667 340561 376876 385860 426264 35,5%

Gradul de ocupare al locurilor de cazare (indicele de utilizare netă a

capacităţii în funcţiune)
         În general în perioada 2003-2007 gradul de ocupare al locurilor de cazare în
staţiunea Sinaia s-a situat în jurul valorilor de 34-36% cu oscilaţii anuale.

                                     Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova