Planul de afaceri al pensiunii

agroturistice
“CASA ANGELA”

1
 CUPRINS

1. DATE GENERALE
2. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII
3. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI
4. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA
INVESTIŢIEI
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI
INVESTIŢIEI
6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI
7. AVIZE ŞI ACORDURI

2
1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea agroturistică ’’Casa Angela”

1.2. Autoritatea contractantă: Costea Angela

1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): judeţul Suceava, municipiul

Campulung Moldovenesc, comuna Sadova.

1.4. Oportunitatea realizării investiţiei

Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică

internă şi internaţională a turismului rural din judeţul Suceava, în special a
agroturismului şi turismului cultural si montan,.

Pe traseele fermecătoare ale Obcinilor Bucovinei româneşti, drumeţul (fie el

împătimit sau doar amator), va fi plăcut surprins să afle, la ieşirea din Sadova,
chiar după ramificaţia care desparte drumul istoric dintre Moldova şi Transilvania
de drumul care leagă valea Moldovei de Mănăstirea Vatra Moldoviţei şi mai
departe, de Suceviţa şi Putna, un loc în care confortul, eleganţa, pitorescul
peisajelor şi căldura sufletească a gazdelor şi-au dat întâlnire ca să mulţumească pe
deplin vizitatorii.

Patrimoniul natural
Tinutul Bucovinei sau ‘tara fagilor’ se afla în nordul Moldovei, una dintre
cele trei provincii istorice ale României, alaturi de Muntenia si Transilvania.
Bucovina de astazi corespunde cu aproximatie judetului Suceava si cuprinde
doar partea de sud a Bucovinei istorice, în timp de partea de nord a ramas în
componenta Ucrainei.

3
 Peisajul este de o variata frumusete, corespunzând reliefului care coboara
gradual de la vest la est: muntii (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline
(Subcarpatii) si platouri înalte (Platoul Moldovei).
Aici este situat cel mai complex si mai întins masiv de origine vulcanica din
România – Masivul Calimani (2102 m), aici se afla cel mai spectaculos sistem de
culmi muntoase paralele (Obcinile Bucovinei) O serie întreaga de izvoare
minerale sunt exploatate în zona la Vatra Dornei, Poiana Negrii iar peisajul
deosebit si aerul ozonat, ca si alti factori de cura au favorizat crearea statiunilor
climaterice (Gura Humorului, Campulung Moldovenesc) si Balneoclimaterice
(Vatra Dornei).
Principalele atracţii naturale ale zonei în care este încadrat municipiul sunt:
- aspectele peisagistice create de formele de relief şi vegetaţie, care înconjoară
depresiunea;

- formele de relief carstic - Peştera cu Lilieci de la obârşia Izvorului Alb,

accesibilă doar speologilor, celor cu antrenament şi echipament special;
- forme de relief calcaroase (create de structura geologică a Rarăului), stâncile
ruiniforme denumite "Pietrele Doamnei", cu altitudinea maximă de 1634 m,
vizibile de la mare distanţă, declarate şi monumente ale naturii;
- domeniul schiabil;
- stratul de zăpadă, are în zona municipiului grosimi de 30-50 cm şi se
menţine circa 90 zile/an, ceea ce recomandă întreaga zonă ca fiind favorabilă
practicării sporturilor de iarnă; la altitudini mai mari, numărul zilelor cu zăpadă
variază între 120-150;
- domeniul pentru alpinism (ex.: traseele din zona Pietrele Doamnei, pe stânca
Turnu Mare );
- Codrul secular Slătioara, rezervaţie naturală;
- Rezervaţia Todirescu, cu caracter floristic;
- Piatra Buhei, rezervaţie geologico-geomorfologică;

4
 - Rezervaţia paleontologică Stratele de Pojorâta;
Situat pe firul văii Moldovei şi înconjurat de obcini împădurite,
Câmpulungul Moldovenesc este un tărâm binecuvântat, de o frumuseţe aparte
în toate anotimpurile. Este spaţiul în care, pentru tineri şi vârstnici, revelaţia
"dulcei Bucovine" are loc prin intense trăiri spirituale, în contact cu oamenii şi
cu natura.
Patrimoniul cultural
Tinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri
stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta
o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri.
Zona este presarata pe toata întinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru
picturile exteriore si interioare, edificii unice în lume Manastirile au fost ridicate
aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare
si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta („albastrul de
Voronet”, „verde de Sucevita” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor
grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc
momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza si
Judecata de Apoi la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.).
Datorită poziţiei sale geografice extrem de favorabile, oraşul este punctul de
legătură pentru principalele rute turistice bucovinene, în special pentru vizitarea
celebrelor monumente de arhitectură medievală, mănăstirile: Voroneţ, Humor,
Vatra Moldoviţei, Suceviţa, Dragomirna, şi nu în ultimul rând, mănăstirea Putna.

Mănăstirea Putna
Biserica mănăstirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este
prima dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lucrările de construcţie a mănăstirii ce
urma să fie necropolă domnească, au început la 10 iulie 1466 şi s-au încheiat în
1469, iar în 1481 erau finalizate fortificaţiile de incintă. Lăcaşul a avut mult de
suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, prădat în două
5
rânduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit şi
mai mult la ruinarea mănăstirii. Biserica necropolă din mijlocul incintei are
dimensiuni neobişnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatră brută
legată cu mortar, sprijinite de 12 contraforţi. Turla este înaltă şi bine proporţionată,
cu tamburul în stil baroc, pe o bază stelară, împodobită cu coloane răsucite şi
capitaluri corintice. În pronaos se află mormintele lui Bogdan al III- lea mort la
1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, soţia lui Petru Rareş (m.1529)
şi al lui Ştefăniţă Vodă (m.1527). În partea de sud a gropniţei, se află mormântul
lui Ştefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmură albă. Sarcofagul are
minunate motive ornamentale de o înaltă valoare artistică. Piatra tombală, din
marmură albă, are o bordură exterioară realizată dintr-o împletitură de frunze de
stejar, urmată de o pisanie. Lângă mormântul domnitorului, se află cel al soţiei sale
Maria Voichiţa, decedată în 1511. În partea de nord a gropniţei se află mormântul
Mariei de Mangop, cea de a doua soţie a domnitorului (m.1476) şi al fiilor marelui
domnitor, Bogdan şi Petru. Aşezământul de la Putna şi-a câştigat un binemeritat
renume şi datorită inestimabilelor valori artistice (broderii, ţesături, manuscrise
împodobite şi ferecate în aur şi argint, icoane, obiecte de cult), care se găsesc în
muzeul amenajat în incinta mănăstirii.

Mănăstirea Suceviţa
În vremurile tulburi, pline de nesiguranţă şi ameninţare, de la sfârşitul
secolului al XVI-lea, Suceviţa a fost construită ca o adevărată mănăstire - cetate, cu
masive ziduri de incintă şi cu puternice turnuri de apărare, destinată a fi necropolă,
strălucită ctitorie voievodală, adevărat blazon al familiei Movilă. Construcţia a fost
finalizată la 9 iunie 1591. Biserica mănăstirii cu hramul "Învierea Domnului",
având planul moldovenesc treflat, resimte puternic tradiţia bizantină a artei locale.
Pictura are o serie de trăsături noi, atât în concepţia iconografică, cât şi în
compoziţie şi desen. Suceviţa reprezintă un adevărat "testament al artei
moldoveneşti". Cei doi pictori ai Suceviţei, Ioan şi Sofronie, formaţi la şcoala de
6
miniaturişti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele
specifice miniaturii şi iconografiei. Îmbinarea culorilor, predominante fiind verdele
crud metalic şi roşu sângeriu, creează impresia unei uriaşe pagini de carte miniată.
Specific la Suceviţa, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a făcut ca unitatea
ansamblului să fie fărâmiţată într-o mulţime de mici tablouri, fiecare cu
personalitatea lui artistică. Printre cele mai reprezentative teme prezente în pictura
exterioară a Suceviţei se află Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax în care este
redată lupta dintre bine şi rău, Friza profeţilor şi filozofilor antichităţii, între care
regăsim pe David şi Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Suceviţei este cel
mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova. Tabloul
votiv din naos, îl prezintă pe ctitor, domnitorul Ieremia Movilă, împreună cu
familia. Muzeul mănăstirii, situat în fostele case domneşti, adăposteşte capodopere
de o excepţională valoare ale artei medievale bisericeşti.

Mănăstirea Moldoviţa
Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rareş. Zidul de incintă închide un
patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m şi înălţimea de 6 m. În colţul de nord
- vest se află clisiarniţa, construită la începutul secolului al XVII - lea. Este una
dintre puţinele locuinţe moldoveneşti din secolul XVI-XVII, fiind construită între
1610-1612 de Efrem, egumenul Moldoviţei. Biserica cu hramul "Buna Vestire",
continuă concepţia constructivă, deplin cristalizată de artiştii epocii de strălucire a
lui Ştefan cel Mare, aducând ca elemente specifice epocii rareşiene, dimensiunile
mărite, tendinţa de înălţare şi svelteţe. Elemente tipice goticului târziu
transilvănean dovedesc că la construcţie au participat meşteri pietrari transilvăneni.
Pictura Moldoviţei realizată la 5 ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de
pictura Voroneţului, un excepţional document artistic al epocii de mare strălucire
spirituală a lui Petru Rareş. Tendinţa de umanizare a figurilor divine, prezenţa
simţămintelor profund omeneşti în multe din scenele ciclului evanghelic, sunt
trăsături proprii minunatelor fresce care şi-au păstrat nealterate prospeţimea şi
7
strălucirea culorilor. Pictura interioară, repictată culoare peste culoare în secolul al
XVII -lea, respectă conţinutul ideatic şi programul iconografic al epocii lui Ştefan
cel Mare. Tabloul votiv în care este prezentat ctitorul împreună cu familia sa, deşi
păstrează caracterul unor portrete oficiale, vădeşte preocuparea artistului de a reda
prin intermediul tehnicii proprii portretului, viaţa lăuntrică a personajelor.

Mănăstirea Voroneţ
Ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel Mare. Biserica mănăstirii cu hramul "Sf.
Gheorghe" este o sinteză de elemente bizantine şi gotice, realizată într-o manieră
proprie, de o ingeniozitate strălucită, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate
aparte - stilul arhitectonic moldovenesc. Pictura interioară a Voroneţului este
realizată în timpul lui Ştefan cel Mare, având ca model, iconografia bizantină şi
poartă pecetea epocii artistice ştefaniene (stil sobru, concentrat, plin de măreţie,
reducând la esenţial imaginile şi expresiile). Se remarcă imaginea
"Pantocratorului", "Cina cea de taină", "Împărtăşirea cu pâine a apostolilor",
"Împărtăşirea cu vin", "Spălarea picioarelor". Tabloul votiv îl prezintă pe ctitor
alături de doamna Maria Voichiţa, o fiică şi fiul Bogdan, toţi în costum de epocă.
Pictura exterioară este de o excepţională valoare artistică. "Judecata de apoi"
capodoperă unică înlume, cea mai amplă compoziţie, se remarcă prin intensitatea
dramatică, bogăţia imaginaţiei, elementele de reinterpretare locală, armoniile
coloristice în care predomină albastrul metalic şi tonurile aurii.

Mănăstirea Humor
Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorie a marelui logofăt
Teodor Bubuiog, construită în 1530. A fost împrejmuită după obiceiul timpului cu
puternice ziduri de piatră, din care au ajuns până astăzi, doar turnul masiv din
piatră brută. Caracteristic la biserica mănăstirii Humor este acea desfăşurare a
picturii, în dauna decoraţiei arhitecturale a faţadelor, care va deveni o caracteristică
a bisericilor construite în timpul domniei lui Petru Rareş. Inovaţia apare la pridvor,
8
care la Humor este deschis în patru arcade în arc frânt. În interiorul bisericii sunt
tablourile votive: unul prezintă familia domnitorului Petru Rareş, celălalt se află în
gropniţă şi prezintă pe logofătul Teodor Bubuiog şi soţia sa Anastasia, iar al treilea
tablou votiv îl prezintă pe Daniil hatmanul şi pârcălabul Sucevei şi pe soţia
acestuia, Anastasia.

Biserica Arbore
In aprilie 1502, Luca Arbore, hatman al Sucevei, incepe sa construiasca curtile
sale din Arbore si biserica care avea destinatia de paraclis. Este zidita din piatra
bruta.
Zidurile laterale se prelungesc spre vest cu cca. 2,5 m dincolo de peretele
pronaosului, unindu-se la partea superioara intr-o bolta semicilindrica, creandu-se
o arcada, element arhitectural original care apare pentru prima data in arhitectura
bisericilor de epoca.
Valoarea artistica exceptionala a bisericii se datoreaza picturii sale. Desi pictura
interioara urmeaza programul iconografic al bisericilor moldovenesti de epoca,
scena "Cavalcada imparatului Constantin" face nota aparte, alegoria avand in
vedere rolul pe care Moldova l-a jucat, prin personalitatea lui Stefan cel Mare, in
politica sud-est europeana, aceea de aparator al crestinatatii, impotriva expansiunii
otomane.
Tabloul votiv din chivotul de piatra, al mormantului lui Luca Arbore, care il
prezinta pe ctitor in costum de epoca, este cel mai important monument funerar in
stil gotic din Moldova. Pictura exterioara a fost realizata in anul 1541 de zugravul
Dragos. De o valoare deosebita sunt temele "Moartea dreptului", "Moartea
pacatosului", "Legenda Fiului risipitor", "Imnul Acatist", "Asediul
Constantinopolului", "Judecata de apoi".

O alta atractie turistica o reprezinta Chilia pustnicului Daniil Sihastrul

aflata la aproximativ 1 km de Manastirea Putna aminteste de viata singuratica a
9
celui care a fost povatuitorul lui Stefan cel Mare. Sapata in stanca, mica chilie a
fost nu numai altar de rugaciune ci si locuinta permanenta a Sfantului Daniil. In
vremurile grele, in care acesta a trait, cotropitorii erau cei mai mari dusmani ai
tarii, de aceea, el a vazut in Dumnezeu singurul aliat care il putea ajuta. Stefan si-a
dat seama de puterile batranului Daniil si, apela deseori la el, pentru a-i reda
speranta si puterea de lupta. De aceea, poate ar trebui sa-i multumim batranului
Daniil pentru multe din lucrurile pe care le avem astazi, si, in special pentru
manastirile Putna si Voronet, pe care Stefan cel Mare le-a ridicat la indemnul lui.

Turismul sportiv
Vânatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii
formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de împadurire a
suprafetei judetului.
Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara:
-MuntiiBistritei;
-Raraul;
-Giumalaul;
-Calimanul;
-Suhardul.
În podis, se vâneaza (pe lânga unele rapitoare), iepurele si în ultima vreme
fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vânat pe
tara.
Râurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. În
apele de munte, locul principal îl ocupa pastravul si lipanul, iar în cele de podis
cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.
Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe strada
Bogdan Voda. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în
incinta. Pe hipodromul de lânga crescatorie se organizeaza concursuri hipice.

10
 Sporturile de iarana se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in
statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o
altitudine de 802 m ), dispune si de pârtii de schi si saniute amenajate (pe pantele
muntilor Dealu Negru, Runc si Bârnarel). Aici se gasesc pârtii atât pentru
începatori, cât si pentru avansati.
Turismul terapeutic

Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor

si Câmpulungului.
Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel,
zacamintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare, care apar pe
teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra
Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Dârmova, Brosteni. Se mai cunosc
surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orasului

si a tinutului înconjurator îl constituie patrimoniul forestier, care numai în zona
orasului acopera peste 10.000 ha.
Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple
planuri. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta
urbanistica: pe lânga vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi
edificii balneare si cartiere de blocuri.
Statiunea Vatra Dornei functioneaza în regim permanent si este renumita pentru
climatul ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si
bicarbonate utilizate în tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor,
cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.
Izvoarele minerale din zona erau cunoscute înca din anul 1790, dar primele
amenajari în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. Spre sfarsitul secolului al
XIX lea au început sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din
tinovul de la Poiana Stampei.
11
“Parcul orasului” situat la poalele Dealului Negru este principala zona de
concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice.
Chiar la intrarea în parc, vizitatorul întâlneste doua cladiri, im-punatoare prin
dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute; construite în 1895, ele
adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, prin-cipalele institutii utilizate de
cei veniti la tratament.99)
Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase,
pentru namol si cu sectii de hidroterapie. În statiune se poate face si cura de teren,
pe aleile parcului. Pe lânga cura externa, se poate face si cura interna, datorita
izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri în vile si
complex, urmând ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza
de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus.
Orasul Vatra Dornei, având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-feruginoase,
este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni
balneare din Carpatii Orientali.
Sarea de la Cacica
Existenta comunei Cacica este strâns legata de munca ce se desfasoara de la 27 si
pâna la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se
afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara,
sfânta ocrotitoare a lucratorilor în adâncuri. Aici jos domneste constant o
temperatura de 4 grade C.
Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina
ofera gazduire si „Muzeului Minoritatilor”. 15 august este o data care trebuie
retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria.

Turismul stiintific
Turismul stiintific este materializat prin studiile expertilor în numeroasele
rezervatii din Bucovina.

12
 Rezervatii floristice

Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)

Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti (R. Siret)
Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare (Suceava)
Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulung)

Rezervatii forestiere

Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana (Suceava)

Rezervatia Fagetul Dragomirna (Suceava)
Rezervatia Tinovul Sarul Dornei (Dorna)
Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) (Dorna)
Rezervatia "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung)
Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung)
Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung)
Rezervatia Zamostea Lunca (Suceava)
Rezervatia de jnepenis si Pinus cembra din muntii Calimani (Dorna)

Rezervatii geologice

Rezervatia geologica Piatra Tibaului (Dorna)

Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung)
Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung)
Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung)
Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung)

Rezervatii mixte

Rezervatia "12 Apostoli " (Dorna)

Rezervatia Pietrele Doamnei - Rarau (Campulung)
Rezervatia Cheile Zugrenilor (Dorna).

13
Agroturismul
Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este
concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura
Humorului si în general în localitatile învecinate manastirilor.
Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori
determinanti: dintre cei mai importanti factori am putea aminti:
Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase.
La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu
apa minerala.

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie

pentru bucovineni.
Datorita unui exces de spatiu în gospodariile taranesti (mai ales în zona de munte a
judetului) exista posibilitatea gazduirii turistilor în gospodarie, acestora oferindu-se
camere aranjate si mobilate în stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de
o valoare deosebita.
Demn de retinut este faptul ca în cadrul gospodariilor agroturistice sucevene,
turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi,
conservanti sau compusi chimici sintetici.

O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica în

întregime produsele realizate în gospodarie.
Ceea ce este, însa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa
serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind
unice. Muti turisti se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu
aceste produse.
Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse
alimentare naturale, curele de plante medicinale.
Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si
obiceiurile locale.
14
Totusi, pentru turismul rural se manifesta înca o cerere relativ scazuta, aceasta
situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (în rândul turistilor
români) si de insuficienta promovare (în rândul turistilor straini).

Oferta de cazare

Oferta de cazare a comunei Sadova este reprezentată de inca 9 pensiuni rurale

(vezi tabelul).
Structura capacităţii de cazare în Sadova în anul 2011

Numele pensiunii Categoria Număr de camere

Dor de Munte 4 margarete 19
Miruna 3 margarete 8
Alex 3 margarete 8
Alunis 3 margarete 6
Victorita 3 margarete 10
Steaua Nordului 3 margarete 12
Casa Stefanel 3margarete 8
Casa Sebastian 2 margarete 9
Casa Irinel 2 margarete 7
TOTAL – 77

Sursa: www.turistinfo.ro

Oferta de alimentaţie pentru turism

Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor, la cerere, doar în cadrul

pensiunilor agroturistice din Sadova. Nu există în localitate structuri de alimentaţie
clasice pentru turişti.

15
 2. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII

2.1. Prezentarea proiectului de investiţii

2.1.1. Denumirea investiţiei: Renovarea pensiunii agroturistice ”CASA
ANGELA” comuna Sadova, judetul Suceava.
2.1.2. Beneficiar: Costea Angela
2.1.3. Amplasament
CASA ANGELA este aşezată la punctul de întâlnire al celor trei localităţi
vecine: municipiul Câmpulung Moldovenesc şi comunele Sadova şi Pojorâta.
Potiţia geografică pe harta judeţului Suceava este ideală: la numai 15 km de
Mănăstirea Moldoviţa, la 40 km de Suceviţa, la 30 km de Mănăstirea Voroneţ, la 40
km de Mănăstirea Humor şi la 70 km de Cetatea de scaun a Sucevei sau de
Mănăstirea Putna.

2.1.4. Situaţia actuală

Clădirea este formată din 13 camere, repartizate la etaj si mansarda, parterul

fiind ocupat de bucatarie, bar si spatiul de servit masa. Capacitatea de cazare este
reprezentată de cele 13 camare, distribuite astfel:
 Prin proiectul investiţional se vor realiza lucrările de reamenajare a
pensiunii, constand in redecorare (vopsirea peretilor, schimbare mobilier,
schimbare grupuri sanitare, redecorarea exteriorului).

Utilităţi
Pensiunea este racordată la reţele de alimentare cu apă şi energie electrică.
Pentru alimentarea cu apă, la circa 30 de pensiune, există o reţea de
aducţiune apă potabilă realizată de către un grup de localnici (inclusiv beneficiarul
pensiunii) la care urmează să fie racordată pensiunea.
Clădirea existentă este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie
electrică, urmând a fi încheiat contractul de distribuţie şi plătite taxele aferente.
Pentru deversarea apelor uzate menajere, urmează să fie montată o
microstaţie de epurare la care va fi racordată pensiunea.
Pensiunea se află amplasată pe drumul de exploatare care face legătura cu
satul Dealu Botii şi satul Răchiţele.

2.1.5. Lucrări rămase de executat

Construcţii:
- pardoseli din spărturi de marmură, din plăci de gresie glazurate şi din
pişcoturi de gresie natur şi pardoseli din duşumele de lemn răşinoase –
inclusiv straturile suport;
- placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin;
- tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ, gletuite şi zugrăveli lavabile;
- tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize;
- placaje exterioare la pereţi, cu plăci de travertin.
Instalaţii interioare/exterioare
- instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării;
- instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină.
Amenajări exterioare:
- pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip.

2
 Amplasarea într-un sit natural deosebit, arhitectura propusă încadrată în
specificul zonei, nivelul de confort şi serviciile oferite, grija pentru protecţia
mediului demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor
de temă pentru proiect.
Lemnul, piatra aparentă rostuită, tencuiala exterioară albă, tâmplăria din
lemn masiv, acoperişul din şindrilă sunt elemente de arhitectură ce vor fi folosite
pentru a crea un spaţiu arhitectural care să nu agreseze prin modernitate ci să se
încadreze în specificul local.

3. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI

Valoarea totală a investiţiei este de 250.000lei (inclusiv TVA), din care:

235.500 lei sunt cheltuieli eligibile şi 14.500 lei cheltuieli neeligibile.

Sursele proprii de finanţare (constituite din împrumuturi bancare şi numerar

evidenţiat în contul întreprinzătorului) vor acoperi:
- ½ din volumul cheltuielilor eligibile;
- TVA-ul de 9,5% aferent cheltuielilor eligibile.

4. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ

REALIZAREA INVESTIŢIEI

4.1. Consideraţii generale privind managementul forţei de muncă în turism

În industria turistică, spre deosebire de alte sectoare ale economiei naţionale,

activitatea se desfăşoară în condiţii diferite. Corespunzător acestora managementul
trebuie să ia în considerare aspectele caracteristice ale domeniului, respectiv:
 produsul turistic este perisabil;

3
 industria turismului este caracterizată prin fluctuaţia cererii pe termen scurt.
Acest aspect necesită adaptarea ofertei de muncă la cerere care, în majoritatea
cazurilor este spontană;
 denumirea activităţii arată tipul de activitate nu şi nivelul de îndemânare al
prestatorului;
 cererea pentru muncă este directă, turismul fiind considerat o "industrie a
mâinii de lucru";
 productivitatea se bazează pe capacitatea şi efortul personal al lucrătorilor, fiind
legată de însuşirile şi capacitatea acestora;
 standardele au o natură subiectivă, fiind supuse unui judecăţi şi interpretări
personale ale consumatorilor, care pot avea opinii diferite privind calitatea
serviciilor prestate;
 serviciile turistice sunt complexe, necesitând utilizarea unui număr relativ mare
de funcţii aferent diverselor servicii;
 ocuparea multor funcţii solicită un nivel relativ redus de calificare, dar o
vechime corespunzătoare în funcţia respectivă;
 adaptarea ofertei se face prin ajustarea numărului de personal în funcţie de
nivelul de activitate.

Totodată, şi munca efectivă desfăşurată în activităţile de turism prezintă

anumite caracteristici ca de exemplu:
 necesită un set de atitudini specifice pentru această industrie şi o gamă de
aptitudini speciale pentru fiecare tip de activitate;
 este inegal normată, necesitând prelungirea orarului de funcţionare pentru
prestarea unor activităţi (exemplu: activităţi de restaurant, recepţie);
 este lipsită de aspecte birocratice;
 are un sistem complicat de plăţi;
 productivitatea muncii nu depinde neapărat de nivelul de calificare al
prestatorului;
 programul este permanent;

4
 în situaţia turelor prelungite, suprasolicitarea de ordin fizic şi neuropsihic
constituie factori de risc în desfăşurarea activităţilor;
 poate declanşa un conflict între promptitudinea prestării serviciului şi calitatea
prestaţiei;
 retribuţia muncii se situează sub nivelul înregistrat în alte ramuri;
 ca avantaje neoficiale, lucrătorii din industria turismului (hotelieră şi restauraţie)
pot beneficia de bacşişuri ("tips" sau "pourboire"), care pot întregi câştigurile
salariale.

4.2. Necesarul resurselor de forţă de muncă

Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii, necesarul minim de

personal, structurat pe funcţii, meserii şi servicii, precum şi salariul brut de incadrare, este
prezentat în următorul tabel:
Salariul
Număr
Funcţia lunar
posturi
- lei -
Administrator pensiune 1 2000
Recepţioner 1 1500
Cameristă 1 600
Bucătar 2 1800
Ospătar 2 700
Îngrijitor spaţii exterioare 1 650
Total 8

5
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

5.1 Valoarea totală a investiţiei:

250.000 lei (inclusiv TVA).
Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.4 pentru realizarea
pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Sursele de finanţare sunt repartizate astfel::
- 50% contribuţie privată
- 50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE, 25% buget
naţional).
5.2 Eşalonarea investiţiei
Valoarea totală a investiţiei este de 250.000 lei, din care:
- Contribuţie privată: 125.000 lei
- Contribuţie publica Sapard: 125.000 lei din care:
 Contribuţie UE: 93.750 lei
 Buget naţional: 31.250 lei
Planificarea temporală şi valorică a investiţiei se va face etapizat, pe
categorii de lucrări, conform graficului de mai jos „Programarea temporală şi
valorică a lucrărilor de investiţii”,
5.3 Durata de realizare: 2 luni (iulie - august 2008), exclusiv perioada
realizării proiectelor, studiilor şi obţinerii avizelor necesare.
5.4 Capacităţi:
 cazare – pensiune clasificată la categoria 3 margarete, formată din 13

camere.
Aceste camere vor fi modern dotate şi utilate, cu mobilier şi finisaje de cea mai
bună calitate.
Interioarele vor fi frumos decorate, cu elemente de artizanat locale sau trofee
de animale.

6
SERVIREA MESEI
Punctul forte al bucătăriei de la CASA ANGELA îl reprezintă bucatele
tradiţionale, preparate aproape în întregime din ingrediente provenite din micro-
ferma proprie.

Măiestria stapânului casei în prepararea specialităţilor din carne este egalată

numai de îndemânarea culinară a soţiei lui, meşteră în pregătirea conservelor din
legume, fructe sau ciuperci şi campioană naţională (cu acte în regulă!) la
prepararea vestitelor sarmale bucovinene. Asta ca să nu mai vorbim despre
minunatele murături sau băuturi nealcoolice sau alcoolice, preparate tot în
gospodăria proprie.

Gazdele vor face tot ce le stă în puteri pentru a vă oferi o şedere de neuitat la
CASA ANGELA. De la vinul casei până la înmiresmatele siropuri de fragi, zmeură
sau muguri de brad şi de la inegalabila tochitură bucovineană până la delicioasa
salată de hribi, toate preparatele contin acel ingredient minune: o porţie mare de
suflet cald şi primitor şi de aceea orice masă la CASA ANGELA devine un ritual
aparte, fără nici o asemănare cu şablonul mesei la un restaurant de la oraş.

Serviciile de masă se acordă numai turiştilor cazaţi la Casa Angela, de la

această regulă făcând excepţie doar mesele speciale şi festivităţile.

7
 PROGRAMAREA TEMPORALĂ ŞI VALORICĂ A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII lei

2008
IULIE AUGUST TOTAL
LUCRARI DE INVESTITIE
OBTINERE DE AVIZE, ACORDURI SI
AUTORIZATII
2.500 0 2.500

PROIECTARE SI PROIECTARE SI ENGINEERING

5.000 0 5.000
ASISTENTA TEHNICA
ASISTENTA TEHNICA
3.500 3.500 7.000
ARHITECTURA, ZIDARII, FINISAJE,
IZOLATII
45.000 0 45.000

CONSTRUCTII, INSTALATII INSTALATII SANITARE

0 25.000 25.000

AMENAJARE GRADINA
0 5.000 5.000
MOBILIER 45.000 65.000 110.000
APARATE ELECTROCASNICE 0 50.500 50.500
DOTARI
TOTAL 101.000 149.000 250.000

15
5.5. Analiza economico – financiară a proiectului

5.5.1. Ipoteze de lucru

Ipotezele de lucru pentru analiza economico – financiară sunt valabile atât
pentru perioada de implementare a proiectului (iulie – august 2008), cât şi pentru
perioada de exploatare a acestuia (redeschidere pensiunii turistice).

Exploatarea pensiunii va fi făcută de S.C. ANGY SRL, care are ca obiect de

activitate pe lângă cel de desfacere en-gros de băuturi diverse şi pe cel de prestări
servicii turistice

Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului

Valoarea totală a proiectului: 250.000 lei (TVA inclus)/
Implementarea fizică a proiectului şi plata contractorului se vor desfăşura în
perioada iulie - august 2008. Proiectul va fi operaţional incepand cu luna
septembrie a anului 2008.
 Orizontul de timp
Analiza a fost efectuată pe o perioadă de 3 ani după finalizarea proiectului de
investiţii. Anul 2010 va fi anul în care activitatea pensiunii se va stabiliza la
parametri optimi.
 Stabilirea preţurilor
Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată
perioada de prognoză.

Determinarea veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi s-

a efectuat în EURO şi mii lei.

 Rata de actualizare
Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente.
Aceasta a fost stabilită la 8%, considerând că reprezintă rata cea mai apropiată
pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit. Acest lucru este sugerat,

34
de asemenea, şi de cel mai recent ghid al Uniunii Europene în ceea ce priveşte
analiza economico – financiară a unui astfel de proiect investiţional.

5.5.2. Analiza contului de profit şi pierdere (pentru perioada de exploatare a

pensiunii)
Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru
următoarele activităţi:
- servicii turistice oferite de pensiune, respectiv: cazare, alimentaţie-bar, alte
servicii;
- comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice
Rezultatele, pentru ambele tipuri de activitate, au fost evidenţiate distinct
pentru:
a. activitatea de exploatare;
b. activitatea financiară.

a. Activitatea de exploatare

Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii

Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri
de activităţi astfel:
o Servicii de cazare:
Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la:
- capacitatea pensiunii;
- durata de funcţionare anuală: permanent;
- tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă;
- gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial;
- numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x
număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / an).

35
Ipotezele de calcul, precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate
în tabelul următor:

LEI
Indicatori 2008 2009 2010
Nr. Apartamente 1 1 1
Nr. camere duble 5 5 5
Nr. camere triple 1 1 1
Nr. camere cu 4 locuri 1 1 1
Nr. camere matrimoniale 5 5 5
Nr. zile de funcţionare 365 365 365
TRIM I 90 90 90
TRIM II 91 91 91
TRIM III 92 92 92
TRIM IV 92 92 92
Grad mediu de ocupare (%),
din care: 58,0% 60,0% 65,0%
TRIM I 65,0% 70,0% 75,0%
TRIM II 35,0% 35,0% 48,0%
TRIM III 90,0% 90,0% 90,0%
TRIM IV 42,0% 45,0% 47,0%
Nr. camere vândute, din care: 2546 2501 2598
apartament 554 873 743
Cameră dublă 1004 775 795
Camera tripla 350 300 408
camera cu 4 locuri 208 195 269
camera matrimoniala 430 358 383
Tarif mediu
lei/apartament 120 120 120
lei/camera dublă 80 80 80
lei/camera tripla 80 80 80
lei/camera cu 4 locuri 90 90 90
lei/camera matrimoniala 98 98 98
Total venituri – LEI 235.660 239.074 247.224

o Servicii de alimentaţie şi bar

Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost
determinate pornind de la:
- numărul de locuri la masă;
- numărul de zile de funcţionare;
36
 - numărul de locuri/masă comercializate (nr. locuri la masă x nr. zile);
- rulaj/ loc la masă, corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare;
- număr clienţi (nr. locuri comercializate x rulaj/loc);
- tarifele preconizate.
Aceste venituri se estimează a fi generate, în cea mai mare parte, de clienţii
pensiunii şi ocazional de alţi clienţi.
Ipotezele de calcul, precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt
prezentate în tabelul următor:
lei
INDICATORI 2008 2009 2010
Nr. locuri la masă 24 24 24
Nr. zile funcţionare 365 365 365
Nr. locuri/masa
comerc. 8.760 8.760 8.760
Rulaj/loc la masă 0,58 0,60 0,65
Nr. Clienţi 5.081 5.256 5.694
Tarif mediu individual 12 12 12
TOTAL VENITURI - 60.972 63.072 68.328

o Alte servicii
Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi
vor proveni din:
- telefon, fax, Internet;
- transport: aeroport, autogară, gară;
- excursii;
- spălătorie – curăţătorie;
- pescuit şi vânătoare sportivă;
- plimbare cu căruţa sau cu sania trasă de cai.

Structura veniturilor din activitatea de comerţ en - gros

Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de
desfacere încheiate în anul 2005 pe o perioadă de 1 an, respectiv 01.02.2008 –
31.04.2009

37
 În estimările efectuate au fost luate în calcul vânzările de băuturi din primul
trimestru al anului 2009.
Ipoteze de calcul a veniturilor:
- valoare de achiziţie totală contractată: 5.277.000 mii lei;
- nr. sticle, băuturi diverse, contractate: 304.600/an.
Pe baza acestor ipoteze rezultă:
- nr. mediu trimestrial de sticle, băuturi diverse, ce pot fi vândute: 76.150;
- preţ mediu de achiziţie/sticlă: 1,75 lei;
- adaos comercial mediu: 10%;
- preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19,55 lei.
În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor pentru trim. I
2008: 1.451.038 mii lei.
Centralizatorul veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru primii 5
ani previzionaţi, precum şi a veniturilor aferente activităţii de comerţ en-gros
pentru primul trimestru al anului 2006 este prezentat în tabelul următor (preluat din
secţiunea economică a Cererii de finanţare):

Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii

Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente, conform structurii

contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare, au inclus:
 mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi
pentru restaurant şi bar. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din
veniturile din alimentaţie;
 materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi,
rechizite etc. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare;
 utilităţi (combustibil, energie, apă): au fost estimate la 7% din veniturile
totale din exploatare;
 alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri, materiale
consumabile şi au fost estimate la 0,5% din veniturile totale din exploatare;

38
 lucrări şi servicii executate de terţi:
- chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto,
estimate la 0,2 % din veniturile totale din exploatare;
- transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor
închiriate, estimate la 0,8% din veniturile totale din exploatare;
- reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii, estimate
la 0,5% din veniturile totale din exploatare;
 impozite, taxe, asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv
a dotărilor) şi impozitul pe clădire.
Impozitul pe clădire a fost calculat potrivit legislaţiei româneşti în vigoare,
respectiv 1% din valoarea construcţiei.
Asigurarea anuală pentru clădire şi bunurile din interior au fost estimate la
0,2%/an din valoarea construcţiei. Plăţile se estimează a fi efectuate în rate
trimestriale egale;
 salarizarea personalului angajat: includ cheltuielile cu salariile aferente
celor de salariaţi operativi. Pornind de la salariile prevăzute anterior rezultă
următoarele grupe de salarizare:
- 600 lei/luna/salariat pentru 1 angajat
- 650 lei/luna/salariat penru 1 angajat
- 700 lei/lună/salariat pentru 2 angajaţi,
- 1500 lei/lună/salariat pentru 1 angajat;
- 1800 lei/lună/salariat pentru 2 angajaţi;
- 2000 lei/lună pentru administratorul pensiunii.
 asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente
salariilor estimate, cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul
actual de 35,5% din totalul fondului de salarii;
 alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări, întreţinere
şi reparaţii, servicii profesionale (de pregătire personal) etc. În determinările
noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0,5% din veniturile totale din
exploatare;
39
  cheltuieli cu amortizările şi provizioanele: Fondurile alocate pentru
înlocuirea mijloacelor fixe se bazează pe legislaţia românească actuală,
respectiv pe o amortizare liniară pentru o durată de viaţă de 50 de ani pentru
clădire, 15 ani pentru utilaje şi 8 ani pentru dotări.
 impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit, respectiv
25% din profitul brut total.
Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros
Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros
de băuturi diverse sunt următoarele:
- mărfuri: 70%;
- materiale consumabile: 5%;
- energie si apa: 0,5%;
- alte cheltuieli materiale: 2%;
- servicii prestate de terţi: 5%;
- impozite şi taxe: 0,6%;
- salarii: 0,6%;
- protecţie socială:0,2%;
- dobânzi: 2,4%;
- alte cheltuieli de exploatare: 5%;
- impozit pe profit: 3,7%.
Astfel, ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile
obţinute.
b. Activitatea financiară
Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la
disponibilităţile din contul curent. Pentru determinarea acestora s-a luat în
considerare dobânda la vedere (0,05%) aplicată la veniturile totale din exploatare.
Nu sunt realizate credite bancare.
În tabelele următoare (preluate din secţiunea economică a Cererii de
finanţare) sunt prezentate:

40
- centralizatorul cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii pentru
primii 5 ani previzionaţi şi a cheltuielilor aferente activităţii de comerţ en-gros
pentru primul trimestru al anului 2005;
- contul de profit şi pierdere pentru perioada proiectată.
5.5.3. Analiza cash – flow-ului previzionat

Determinarea cash-flow-ului s-a efectuat pentru :

a. perioada de implementare a proiectului;
b. perioada de exploatare, respectiv primii 5 ani de funcţionare a pensiunii.

a) Cash flow-ul aferent perioadei de implementare s-a determinat lunar pentru:

a1. activitatea de investiţii şi finanţare;
a2. activitatea de exploatare şi alte activităţi.

a1. Activitatea de investiţii şi finanţare a fost analizată în funcţie de graficul de

realizare a investiţiei, pe perioada celor 2 luni necesare, respectiv iulie - august
2008

Obţinerea fondurilor publice în sumă totală de (50% din costurile totale

eligibile) a fost programată astfel:
- Luna iulie 2008: prima tranşă în sumă de 47.500 lei, respectiv 38% din
totalul cheltuielilor eligibile;
- luna august 2008: a doua tranşă în sumă de 77.500 lei;

Contribuţia beneficiarului în sumă totală de 4.068.676 este asigurată din:

- surse proprii, în sumă de 125.000 lei, evidenţiată în contul
întreprinzătorului;

a2. Activitatea de exploatare şi alte activităţi se referă la activitatea de comerţ

en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice aferentă anului 2008, care va susţine
finanţarea dobânzilor la creditul bancar contractat, pentru perioada de graţie.

41
Venituri şi cheltuieli din activitatea de comerţ en - gros
Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza:
- balanţei de verificare la 30.02.2008 şi
- contractelor de desfacere încheiate pentru o perioadă de 1 an, respectiv
01.02.2008 – 31.01.2009
Pentru perioada ianuarie – aprilie 2009 veniturile au fost stabilite potrivit contului
de profit şi pierdere întocmit pe baza balanţei de verificare la 30.02.2008.

Pentru perioada mai – decembrie 2008 veniturile au fost determinate pornind de la

contractele de desfacere încheiate, astfel:
- valoare de achiziţie totală contractată: 5.277.000 mii lei;
- nr. sticle, băuturi diverse, contractate: 304.600/an.
Rezultatele estimate pentru perioada mai – decembrie 2009 sunt următoarele:
- nr. mediu lunar de sticle, băuturi diverse, ce pot fi vândute: 25.383;
- preţ mediu de achiziţie/sticlă: 1,73lei;
- adaos comercial de 10%;
- preţ mediu de vânzare propus/sticlă: 19,55 lei.
Cheltuielile aferente acestei activităţi au fost determinate astfel:
- pentru perioada ianuarie – aprilie 2009, conform contului de profit şi
pierdere întrocmit la 30.02.2008;
- pentru perioada mai – decembrie 2008 procentual din veniturile din vânzări
de băuturi diverse aferente acestei perioade. Tipurile de cheltuieli şi
ponderea fiecăreia în total venituri, determinate pe baza activităţii anterioare
a societăţii sunt următoarele:
o mărfuri: 70%;
o materiale consumabile: 5%;
o energie si apa: 0,5%;
o alte cheltuieli materiale: 2%;
o servicii prestate de terţi: 5%;
o impozite şi taxe: 0,6%;
o salarii: 0,6%;
o protecţie socială:0,2%;

42
 o dobânzi: 2,4%;
o alte cheltuieli de exploatare: 5%;
o impozit pe profit: 3,7%.
Ponderea totală a cheltuielilor în total venituri este de 95%.

Fluxul de numerar pentru perioada de implementare a proiectului (inclusiv

perioada efectuării studiilor, proiectelor şi obţinerii avizelor şi acordurilor), cu
evidenţierea activităţii de investiţii şi de finanţare a acestora din surse proprii şi
atrase (credit bancar şi grant SAPARD), precum şi rezultatele activităţii de comerţ
en-gros desfăşurare de S.C. PROD COMIMPEX SRL în această perioadă este
prezentat în tabelul următor (preluat din secţiunea economică a Cererii de
finanţare):

Rezultatele fluxului de numerar aferent perioadei de implementare a proiectului

sunt pozitive, reflectând existenţa surselor de finanţare pentru investiţia propusă,
atât din surse proprii cât şi din fonduri publice (comunitare şi naţionale).

b) Cash flow-ul aferent perioadei de exploatare a pensiunii a fost determinat pe

baza veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere la care s-a aplicat
TVA (19%), după caz.

Fluxul de lichidităţi net al perioadei include:

- fluxul de numerar din activitatea curentă = fluxul brut -TVA de plată + TVA de
recuperat*) - impozit pe profit;
- amortizarea anuală a investiţiei.

*) TVA-ul de recuperat este aferent investiţiei propuse prin proiect.

Fluxul de numerar pentru perioada de exploatare a pensiunii, cu evidenţierea

activităţii de rambursare a creditului bancar, precum şi rezultatele activităţii de
exploatare a pensiunii pentru primii 5 ani este prezentat în tabelul următor (preluat
din secţiunea economică a Cererii de finanţare).

43
Rezultatele activităţii de exploatare pentru anul 2006 le includ şi pe cele aferente
activităţii de comerţ en-gros, conform contractelor aflate în derulare, cu termen
scadent 31.03.2006.
5.5.4. Indicatorii financiari ai activităţii previzionate
Indicatorii calculaţi în scopul aprecierii viabilităţii proiectului sunt în concordanţă
cu cerinţele studiilor de fezabilitate şi cu recomandările şi standardele interne şi
internaţionale în domeniu (inclusiv Ghidul finaţării proiectelor SAPARD-măsura
3.4).
În cazul de faţă indicatorii calculaţi sunt:
- valoarea investiţiei (fără TVA);
- volumul veniturilor şi cheltuielilor din exploatare;
- rezultatul din exploatare;
- profitul net;
- durata de recuperare a investiţiei;
- rentabilitatea capitalului investit;
- cheltuieli financiare;
- gradul de acoperire a cheltuielilor financiare;
- rata îndatorării;
- rata acoperirii prin fluxul de numerar;
- valoarea actualizată netă.
Toţi indicatorii economico - financiari determinaţi în scopul analizei proiectului de
investiţii sunt indicatori ai activităţii efective a pensiunii, ţinând seama de
caracterul particular al surselor de investiţii, respectiv surse proprii şi granturi
SAPARD.

Profitul obţinut în urma exploatării pensiunii este determinat în concordanţă cu

normativele legislaţiei româneşti în materie, respectiv prin diminuarea veniturilor
totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse.

44
Durata de recuperare a investiţiei exprimă numărul de ani în care suma
profitului net anual egalează valoarea investiţiei.

Valorile indicatorilor proiectaţi se înscriu în limitele prevăzute în Ghidul SAPARD,

în condiţiile unor ipoteze de lucru normale pentru o unitate turistică de acest tip
aflată la începutul perioadei de exploatare.

6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI
Valoarea totală a investiţiei de 250.000 lei va fi acoperită astfel:
 beneficiar 125.000 lei

 fonduri publice 125.000 lei, respectiv:

- 93.750 lei contribuţie comunitară (75%);
- 31.250 lei cofinanţare naţională (25%).

7. AVIZE ŞI ACORDURI
Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt:
- certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului
Unic pentru obţinerea acordului de mediu”;
- avizul sanitar veterinar;
- aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor, Construcţiilor şi
Turismului pentru construirea pensiunii.

45