Lucrarea “Turismul religios în România” este structurată pe 3 capitole şi

are un conţinut de 29 de pagini.

În capitolul I “Turismul religios – noţiuni introductive” am prezentat

pe scurt formele de manifestare ale turismului religios, potenţialul turistic al
României şi destinaţiile religioase din România.

În capitolul II intititulat „Studiu de caz – Pelerinaj în Bucovina” am

prezentat un pelerinaj de 5 zile în care vom vizita mai multe destinaţii religioase
din Bucovina.

În capitolul III ”Cocluzii şi propuneri” am scris despre importanţa

dezvoltării turismului religios în România şi despre rolul turismului în viaţa
economică şi socială.
 Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta
României. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a
fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia
Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente
de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost trecute
de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.

“Pentru putine popoare se gaseste un tinutrelative mic ca acesta in care sa se

cuprinda atata frumusete, atata bogatie de astazi si amintiri din trecut asa de
imbelsugate, de indepartate si sfinte“. – Nicolae Iorga
 Lacu Rosu este un lac de baraj
Mănăstirea Agapia este împodobită
natural, situat la poalele Muntilor
spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae
Hasmasu Mare,in apropiere de orasul
Grigorescu între anii 1858 – 1861.
Gheorgheni, din judetul Harghita.
Lucrarea de executare a picturii interioare
Este cel mai mare lac natural montan din
a bisericii i-a fost încredinţată pictorului
Romania numele provenind de la Paraul
de către Maica Stareţă a Mănăstirii
Rosu, care traverseaza straturi de culoare
Agapia, Tavefta Ursache. Aceasta a văzut
rosie, cu oxizi si hidroxizi din fier.
o icoană mare cu Maica Domnului pictată
Pe vremea lui Ceausescu, cele doua
de Grigorescu, icoana  pe care o regăsim
minuni erau destinatii turistice obligatorii
şi astăzi în muzeul mănăstirii şi astfel s-a
pentru concediile itinerante prin tara. 
convins de talentul pictorului.
 MANASTIREA VARATEC
În curtea lăcaşului, ale cărui turle cenuşii, învelite în tablă, se zăresc de
departe, se află din august 1889, mormântul poetei Veronicăi Micle.
   - Poeta Veronica Micle (1850-1889) s-a retras la Văratec la două săptămâni
de la înmormântarea poetului Mihai Eminescu. A locuit în casa Fevroniei
Sârbu, obişnuind să se plimbe prin împrejurimi. Avea des migrene şi era
deprimată. În noaptea de 2/3 august 1889, poeta s-a sinucis cu arsenic.
Doctorul Taussig a pus diagnosticul de congestie cerebrală şi astfel Veronica
Micle a fost înmormântată la 5 august în cimitirul mănăstirii, la umbra unui
brad.
BOROAIA - Părintele Ilarion Argatu
Părintele Ilarion Argatu este unul dintre marii duhovnici ai vremurilor
noastre. "Trebuie să nu uităm nici o clipă că zilele noastre sunt scurte pe
Pamant. Dar eternitatea, veşnicia o avem în cer, promisă de Dumnezeu, şi pe
aceea trebuie să o păstrăm cu sfinţenie" (Părintele Ilarion Argatu). Mare
duhovnic şi nevoitor, părintele este unul dintre cei mai renumiţi preoţi
ortodocşi exorcişti români.

MANASTIREA HAGIGADAR
Mănăstirea Hagigadar este o fostă mănăstire armenească de maici, construită în
perioada 1512-1513 în satul Bulai din comuna Moara (judetul Suceava)
Mănăstirea este situată în apropierea drumului european E85 (Fălticeni-
Suceava), pe partea stângă, în vale, înainte de intrarea în municipiul Suceava, la
3 km de oraș. Mănăstirea Hagigadar a fost inclusă în Lista monumentelor
istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-a-A-
05504.
 MANASTIREA RÂŞCA
La început, biserica includea altarul,
naosul, pronaosul şi probabil exonartexul.
La capătul estic, sunt trei abside, ca în
majoritatea mănăstirilor din secolul al
XVI-
lea. Un turn sprijinit de arcurile
moldoveneşti se ridică deasupra naosului.
Biserica „Sf. Nicolae” a fost construită
in două etape. Capătul estic aparţine
stilului
de construire a bisericilor din secolul al
XVI-lea, cu fresce exterioare. Capătul
vestic, cu portalul mic şi deschis, datează
Cu voia Bunului Dumnezeu, cu rugăciunile
Sf. Cuvios Daniil Sihastrul şi prin osârdia
Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi
Sfânt s-a înălţat, din 26 mai până în 14 septembrie
1488, Mănăstirea Voroneţ cu hramul Sf. Mare
Mucenic Gheorghe.
In 1547 i s-a adăugat pridvorul şi i s-a făcut
pictura exterioară sub privegherea Mitropolitului
Grigorie Roşca, ce se odihneşte în pridvor: Încă de
la inceput Mănăstirea a fost binecuvantată cu
călugări cu aleasa viaţă duhovnicească, în vremea
Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevarată lavră
a isihasmului românesc.
 Mănăstirea Humorului este situată mai sus pe râul
Humorului, aproape de oraşul Gura Humorului,
împrejmuită de dealuri împădurite. În jur, pe valea râului
s-a format şi satul ce dă numele mănăstirii, Mănăstirea
Humorului. În timpul secolului al XV-lea Humor a fost
printre cele mai cunoscute mănăstiri din judeţ.

MANASTIREA PUTNA
Actuala biserică a fost practic reconstruită între 1653 şi 1662
de către Vasile Lupu şi urmaşii săi.
Ştefan cel Mare a construit mănăstirea ca fiind locul său de
înmormântare, între anii 1466 şi 1469, iar biserica cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită un an mai târziu.
 Mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al ţării noastre,
datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Situată în satul Suceviţa, aflat la sud-
vest de Rădăuţi, mănăstirea face onoare oraşului Suceava, important centru
economic al României, şi totodată o răscruce de drumuri.
Într-o călătorie de vizitare a mănăstirilor din vremea lui Ştefan cel Mare şi a
urmaşilor  săi, ajuns la Mănăstirea Suceviţa, drumeţul se va afla în faţa unui întreg
univers spiritual. 

Manastirea Moldovita
Cea mai importantă caracteristică a Bisericii „Buna Vestire”
este exonartexul cu cele trei bolţi în faţada vestică. Dintre
toate bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au
pastrat cel mai bine.
Alexandru cel Bun a construit prima mănăstire în Moldoviţa pe malurile râului cu
acelaşi nume, la începutul secolului al XV-lea. Locul ales era departe de sate, în mijlocul
pădurii. A donat pământuri şi sclavi tătarilor, iar prima comunitate din jur fusese creată.
 Cetatea Neamţului, o veritabilă cetate medievală din Neamţ este situată pe str
Arcaşului nr.1, loc. Târgu Neamţ şi a fost construită în timpul domniei lui Petru Muşat
(1374-1391)
Cetatea Neamţ sau Cetatea Neamţului este o cetate medievală din Moldova situată în
apropierea oraşului Târgu Neamţ şi la aproximativ 46 km de oraşul Piatra Neamţ.

Manastirea Sihastria
Alături de marile mănăstiri din ţara noastră, schiturile şi sihastriile au avut un rol
important în trecutul istoric şi spiritual al Bisericii şi monahismului românesc. Schiturile
şi sihastriile din ţara noastră au creat uneori adevărate curente de înnoire duhovnicească
în viaţa monahală. Schiturile conservau cel mai bine tradiţia, evlavia, ravna şi rânduiala
nevoinţei monahale, faţă de marile mănăstiri care erau adesea expuse tulburărilor şi
năvălirilor străine.
 Mănăstirea Bistriţa: icoana Sfintei Ana făcătoare
de minuni.
Adăpostită la Mănăstirea Bistrița, icoana Sfintei Ana
de la Mănăstirea Bistriţa este una dintre icoanele cele mai
cinstite din Moldova. Se spune că icoana scoate diavolii
din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe și
alungă seceta.

Sfânta Mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii

Domnului” din Izvoru Mureşului este aşezată la poalele
Hăşmaşului Mare, între cei doi fraţi de cruce Mureşul şi
Oltul, la o altitudine de 950 m, pe DN 12 între Miercurea
Ciuc şi Gheorghieni.
 Agenţia FE. HOLIDAY FOR YOU.SRL cu sediul pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 83,
loc.Giurgiu, jud. Giurgiu vă invită într-un pelerinaj în Bucovina.
Tel/Fax: 0246/221193
Web: www.holidaysrl.weebly.com
E-mail: holidayforyou.turism@yahoo.ro
Pelerinajul turistic organizat de agenţie se desfaşoară
în perioada 25-29 august 2016, se prezintă în
programul turistic următoarele destinaţii:Lacul Roşu, Cheile Bicazului , Mănăstirea
Agapia: icoana Maicii Domnului, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Secu: Sf. Moaşte,
Mănăstirea Sihastria:mormântul Părintelui Cleopa, Mănăstirea Neamţ: moaşte, 2
icoane făcătoare de minuni, Boroaia: Moaştele Părintelui Argatu, Mănăstirea Sf. Ioan
cel Nou Suceava, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneţ,
Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Bistriţa:
icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana
ZIUA 1: Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Lacul Roşu: Cheile Bicazului, cele mai
spectaculoase chei din România – Mănăstirea Agapia: pictura Nicolae
Grigorescu - Mănăstirea Văratec:mormântul Veronicăi Micle - Boroaia: Părintele
Ilarion Argatu.
ZIUA 2: Suceava - Mănăstirea Dragomirna: icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Sf.
Ioan cel Nou de la Suceava - Cetatea Sucevei – Muzeul Satului Bucovinean - Mănăstirea
Hagigadar (Mănăstirea Dorinţelor) - Mănăstirea Râşca. Seara participare la Sfântul
Maslu, Părintele Alexandru Argatu, la Boroaia. 
ZIUA 3: Monumentele UNESCO: Mănăstirea Voroneţ - Mănăstirea Humor
– Mănăstirea Putna - Mănăstirea Suceviţa – Mănăstirea Moldoviţa –
Boroaia.

Ziua 4: Cetatea Neamţului - Mănăstirea Sihastria: Mari duhovnici: Cleopa

Ilie, Paisie Olaru, Ioanichie Bălan - Mănăstirea Secu: moaştele Sf. Varlaam -
Mănăstirea Neamţ: icoana Maicii Domnului Nemţeancă, Icoana Maicii
Domnului cu trei mâini, moaştele Sf. Simeon - Boroaia.

Ziua 5: Mănăstirea Bistriţa: icoana Sfintei Ana făcătoare de

minuni, Mănăstirea Izvorul Mureşului – Braşov - Ploieşti - Bucureşti.  
 Analiză de preţ
Valoarea
Nr. Articole de Elemente de
Elemente de cheltuieli
crt. circulaţie calcul Per turist Totală

1. CHELTUELI DIRECTE Masă    300  12300

2. Cazare    360  14760

3. Transport    50.60  2074.6

4. Cheltuieli culturale    70  2870

5. Cheltuieli ghid    17.07  699.87

6. Cheltuieli şofer    12.19  499.79

7. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE  809.86  33204.26

8. COMISION 16%  129.57  5312.37

9. TVA 20%  25.91 1062.31 

10. TOTAL COSTURI  965,34  39578,94

11. TOTAL PREŢ DE VÂNZARE  966  39606

 Turismul cultural-religios constituie doar o mică parte din veniturile
realizate în sectorul turismului în România. Totodată, în România există un larg
patrimoniu mobil şi imobil care constituie baza de dezvoltare pentru turismul
cultural-religios. Patrimoniul religios constituie o resursă degradabilă a
României, cu un potenţial imens de dezvoltare. Dar strategia şi metodologia
pentru dezvoltarea turismului religios este deficitară.
Dezvoltarea acestor obiective patrimoniale în obiective turistice, înseamnă
formarea de parteneriate, găsirea de soluţii integrate pentru comunitate şi nu în
ultimul rând obţinerea unor finanţări. Odată cu dezvoltarea acestui tip de turism
se salvează de la degradare o parte din patrimoniul
cultural-religios, prin găsirea unor surse de finanţare stabile, iar includerea
obiectivelor religioase în cadrul unor produse turistice ar însemna şi promovarea
zonei, nu numai a obiectivului.