Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și

Psihologie, specializarea Pedagogie Învățământ Primar și Preșcolar, filiala

Câmpulung, anul I.

PORTOFOLIU
Literatura pentru copii

Legende

Student: Dumitra (Stan) Georgiana-Ionela

Conf. Univ. Dr. Mazilescu Gheorghiță-Sorin

-0-
 CUPRINS

1. LEGENDA MĂNĂSTIRII VIEROȘI………………………..……………………...pag. 2

2. LEGENDELE MĂNĂSTIRII NĂMĂIEŞTI………………………………………..pag. 4

-1-
 1. LEGENDA MĂNĂSTIRII VIEROȘI

Mănăstirea Vieroși se află la o distanţă de şapte kilometri de localitatea Fagetu din

judeţul Argeş şi este o mănăstire ortodoxă de călugări. Deşi este inclusă pe lista monumentelor
istorice, în categoria A, biserica cea veche se găseşte într-o stare de degradare.

Mănăstirea Veroşi a fost

ctitorită între anii 1571 şi 1573, la
iniţiativa vornicului Ivaşcu Golescu şi a
clucerului Albu Golescu. A fost ridicată
pe locul unei biserici mai vechi, iar, în
anul 1645, a fost restaurată pentru prima
dată. În acelaşi an, s-a împrejmuit
biserica, din cauza vremurilor instabile.
Zidul de incintă avea o înălţime de zece
metri şi formă patrulateră. Ansamblul mănăstiresc se întindea pe o suprafaţă mare, lucru
demonstrat de vestigiile unor chilii şi ale unor pivniţe boltite, care au fost găsite în zonă.

Deşi Mănăstirea Vieroși a fost

refăcută din temelii în anul 1825,
viaţa monahală s-a desfăşurat până în
anul 1864 când a intrat în vigoare legea
secularizării averilor mănăstireşti.
Atunci a fost transformată în biserică
de mir. A fost reparată în anul 1937,
dar şi în anul 1955, însă a continuat să
fie biserică de mir până în anul 1997.
Se pare că aici a existat un atelier de pietrari, ipoteză care ar putea fi confirmată de crucea de
piatră de lângă mănăstire, executată în anul 1836 de către Samuil Tărtărescu.

-2-
 Abia în anul 1997 a fost aprobată reactivarea Mănăstirii Vieroși, iar începând cu anul
2003 s-au construit stăreţia, chiliile şi biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, din
cimitir. A fost restaurat şi zidul de incintă, iar în interiorul ansamblului se află şi mormintele
familiei Golescu, precum şi ale unui logofăt şi ale unui egumen din Brâncoveni.

Turnul-clopotniță de la Mănăstirea Vieroși este un element arhitectural deosebit, însă

astăzi nu se mai poate vedea decât partea sudică a lui. Specialiştii care l-au studiat nu au găsit
asemănări cu alte construcţii din acea perioadă, ceea ce i-a făcut să afirme că meşterii care s-au
ocupat de el au fost catolici, pentru că turnul a avut influenţe romano-catolice.

Se spune că Mănăstirea Vieroși era folosită în vremuri instabile, oamenii ascunzându-

şi aici obiectele de valoare, pentru ca cei care invadau teritoriul să nu le fure. Mai mult, circulă o
legendă conform căreia între biserica mare şi biserica de la cimitir ar fi un tunel subteran în care
călugării ascundeau comorile. Însă aceste lucruri nu pot fi confirmate decât dacă se demarează
săpături arheologice.

Mănăstirea Vieroși este un adevărat ansamblu monahal.

-3-
 2. LEGENDELE MĂNĂSTIRII NĂMĂIEŞTI

Legendele Mănăstirii Nămăieşti unește povestea bisericuţei din grotă de un păstor care ar
fi dormit cu oile pe stânca în care este dăltuită biserica. Se spune, din bătrâni, că acestuia i s-ar fi
arătat în timpul nopții însăşi Maica Domnului, care i-ar fi cerut să sape în piatra de sub el pentru a
ajuge la locul unde era ascunsă o veche icoană.

Tot legendele spun că Maica Domnului i-ar fi cerut ciobănaşului să facă din acel loc, unul
de înălțare a minții către Dumnezeu.

Mai există şi legenda cu trei ciobani, creată pe acelaşi numitor comun al mesajului divin
ce a fost primit de la Maica Domnului. Mulți oameni vin să viziteze acest loc, în special pentru a
se ruga la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, una dintre cele mai renumite din
România.

-4-
Legenda ciobanilor/ciobanului

Se spune că în zonă existau multe turme de oi cu 3 ciobani (un cioban în funcție de surse).
Într-o noapte ciobanii au dormit pe o piatră foarte mare și au visat același vis: Maica Domnului le
spunea să sape în stâncă până ce vor găsi o icoană și să facă o mănăstire în acel loc. Aceștia au
săpat și au găsit icoana făcătoare de minuni și în felul acesta s-a născut mănăstirea. În vis,
ciobanilor li s-a mai spus că în acea mănăstirea trebuie să existe întotdeauna 33 de suflete (anii
trăiți de Mântuitorul Iisus Hristos pe pământ).

Legenda denumirii mănăstirii

A doua legendă are legătură și cu denumirea mănăstirii. Se spune că apostolul Andrei a

plecat din Dobrogea și a ajuns prin aceste locuri. Aici a găsit o peșteră în care credea că se află un
slujitor a lui Zalmoxis pe care dorea să îl convertească la creștinism. Când a intrat în peșteră a
rostit cuvintele „nemo est” – nu este nimeni. De aici vine și denumirea mănăstirii Nămăiești.

Legenda primilor creștini

O altă legenda/povestioară spune că această mănăstire a fost prima dată un loc în care se
ascundeau primii creștini în perioada romană, la fel cum au existat catacombele din Roma.

Mai există o legendă că această mănăstire a fost înființată de Negru Vodă. Dar, după cum am
spus la Mănăstirea Cetățuia, inclusiv acest personaj este învăluit într-o aură legendară.

Despre această icoană se spune că

ar fi una dintre cele 12 pictate de Sfântul
Apostol Luca, care le-a dat mai apoi celor
12 Apostoli, ce urmau să plece la
propovăduirea Evangheliei.

Cea aflată în biserica săpată în

piatră ar fi fost adusă aici de Sfântul
Apostol Andrei, care, făcând popas lângă

-5-
un templu închinat lui Zamolxis și negăsind pe nimeni în acea grotă, ar fi exclamat „Nemo est”
(Nu este nimeni), de unde și numele de Nămăiești. Apostolul Andrei a coborât în grotă și a lăsat
icoana în partea de nord, aproximativ pe același loc în care se află acum în biserica mănăstirii.

Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria

Este considerată una din cele mai vechi icoane ale creștinătății fiind atribuită Sfântului
Luca. Datorită faptului că Sf. Luca a trăit în vremea în care a trăit și Fecioara Maria, se consideră
că această icoană prezintă chipul adevărat al Fecioarei Maria.

Ca să o luăm în ordine cronologică: Sf. Luca pictează icoana și o dă Sfântului Andrei.

Acesta vine în zona Muscelului și o lasă într-o peșteră. Un păstor sapă în stâncă și găsește icoana.

Aceasta este ferecată în argint de către Enache Postelnicul în anul 1798 iar în 1913 soția
unui general a finanțat realizarea unei rame de argint.

În timp, icoana s-a degradat atât de mult încât nu se mai recunoștea aproape nimic din
pictura originală. De aceea ea a fost renovată în anul 2004 printr-o metodă destul de interesantă
(metoda athonita): s-a pictat o panză în aceleași condiții cromatice și a fost pusă deasupra icoanei.
Astfel, sub pânză, încă există icoana originală. Am spus mai sus că icoana arată chipul Fecioarei
Maria așa cum a fost în realitate. Ca urmare a acestei renovări nu prea mai poți să ai această
certitudine – rămâne doar să crezi că este adevărată afirmația.

-6-
 Un lucru interesant este dat de o povestioară din Primul Război Mondial. Mănăstirea a
fost bombardată și a luat foc. Un sergent povestește cum focul s-a stins ca prin minune atunci
când a ajuns la icoană.

Altarul

În general, atunci când intrăm într-o biserică, altarul se află în fața noastră deoarece
majoritatea bisericilor sunt construite spre est.

Aici altarul se află tot spre est, dar datorită faptului că biserica este săpată în stâncă,
aceasta nu mai are o formă normală, iar altarul se află pe lateralul bisericii.

Biblioteca

Puțini știu că în biserica mănăstirii se găsesc diferite cărți din sec XVIII, XIX și XX

Printre acestea se pot aminti:

- Triodul de la 1731, tipărit la Râmnicu-Vâlcea.

- Mineiul pe luna octombrie, tipărit la Râmnicu-Vâlcea în anul 1776, cu bine-
cuvântarea episcopului Chesarie.
- Octoih Mare, tipărit pe românește la Carlovitz, în anul 1811, cu binecuvântarea
Mitropolitului Ștefan Stratimirovici.
- Tipicul Mare bisericesc, de la Iași, 1816, tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului
Veniamin Costache.
- Octoih românesc din anul 1816, tipărit la Mănăstirea Neamț, în zilele lui Scarlat
Alexandru Calimach, cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin Costache.
- Noul Testament românesc, tipărit la Sankt-Peterburg, 1817.
- Biblia, adica Sfânta Scriptura, a legii vechi și a celei noi, Sankt-Petersburg 1819,
apărută cu cheltuiala Societății Biblice ruse.
- Psaltirea de la București – 1820, tipărită cu binecuvântarea Mitropolitului Dionisie
Lupu.
- Triodul de la București – 1856, tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului Nifon al Țării
Românești, Triod care a fost dăruit Mănăstirii Nămăesti la anul 1918 de către -

-7-
 Arhimandritul Mitrofan Dionisie Simionescu, starețul Mănăstirii Sinaia și Exarhul
mănăstirilor din Muntenia.
- Chiriacodromionul de la București, – 1857, tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului
Nifon și conține tâlcuirea evangheliilor duminicale de peste an. (sursa
crestinortodox.ro)

Muzeul de Etnografie

Tot în incinta mănăstirii se mai găsește și un muzeu de etnografie cu exponate care au și

150 de ani vechime. Unul dintre acele costume a fost premiat la Expoziția Universală de la Paris
din 1889 – știți voi, cea pentru care s-a construit Turnul Eiffel. O să mă opresc din scris și o să vă
las 3 linkuri în care se prezintă muzeul, se spune povestea muzeului și este povestită viața de la
mănăstire. până acolo pentru a vedea cu ochi proprii cât de frumoasă este și ce energie emană.

Mănăstirea Nămăiești împreună cu Mănăstirea Corbii de Piatră și Cetățuia Negru Vodă

formează un triunghi echilateral cu latura de 20 km, o formă geometrică perfectă, cunoscută ca
triunghiul iniţiatic, magic sau sacru al Argeşului.

-8-
 BIBLIOGRAFIE

- https://www.cjarges.ro/en/manastirea-vierosi-din-mioveni
- https://www.trecator.ro/europa/romania/muntenia/manastirea-vierosi/
- Manastirea Vierosi (centrulculturalmioveni.ro)
- Stoica Leontin, Ungureanu George, Popescu Cornel, Carjan Marius, Botoghina Iulian, Aurel Radu,
2017, Monografiei oraşului Mioveni, Mioveni – Argeș ,,Din trecutul şi prezentul unui oraş de
viitor”, editura Istros, Brăila
- https://www.cjarges.ro/en/manastirea-namaiesti
- http://zigzagprinromania.com/blog/manastirea-namaiesti/
- https://stoicamihai.ro/manastirea-namaiesti-istoric-si-povesti/

-9-