Sunteți pe pagina 1din 7

Obiective turistice religioase

Încărcătura religioasă a județului Vâlcea este una de necontestat, adăpostind un număr


impresionant de lăcașuri de cult valorificate turistic.
Mănăstirea Horezu sau Mănăstirea Hurezi, cea mai de seamă ctitorie a domnului
martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteză a artei românești din acel timp, a fost
construită între anii 1690 și 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8
septembrie 1693. În 1995 a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.1
Mănăstirea Horezu, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe
valea râului Romanii de Jos, în satul care la acea vreme se numea Hurezi (actual Romanii de
Jos), nume care ulterior a fost luat de târgul de peste deal, actualul oraș Horezu, într-un colț
pitoresc sub munții Căpățânii, unde singurătatea și liniștea este tulburată doar de
strigătul huhurezilor, pasărea care a dat și denumirea locului.
Figurea 2.7. Mănăstirea Horezu

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Lăcașul este o remarcabilă realizare a artei brâncovenești, care se distinge prin


originalitate, măestria linilor și culorilor.

1
http://www.crestinortodox.ro/
Mănăstirea Cozia este un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe
malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul
istoriei sale multiseculare.
Figura 2.8.Mănăstirea Cozia

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 - 13


octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia este
„fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară”.
Mănăstirea a fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită
de Negru Vodă. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii
1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. Pictura interioară a fost realizată între
anii 1390 - 1391. Mircea cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea
mănăstirii, prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii.
În imediata apropiere a Mănăstirii Cozia se află Bolnița Sfinții Apostoli.2 Aceasta a fost
ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel
Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în
1542–1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav.3 

2
Denumirea de „bolniță” provine din slavona bolĭnica – infirmerie sau spital pe langă o mănăstire sau un așezământ
de binefacere (DEX)
3
http://www.crestinortodox.ro/
Mânăstirea Dintr-un Lemn este un așezământ monahal din comuna Frâncești, județul
Vâlcea, la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și 5 km de orașul
Băbeni, Vâlcea.
Figura 2.9. Mânăstirea Dintr-un Lemn

Sursa: http://www.valceaturistica.ro/

Potrivit unei vechi tradiții locale ar fi luat ființă în primele decenii ale secolului al XVI-
lea prin edificarea în acest loc a unei biserici din materialul unui singur stejar. Ea a fost ridicată
în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoană care se păstrează și azi în biserica de piatră a
mănăstirii. În baza acestei tradiții așezarea monahală de la Frâncești poartă numele Dintr-un
Lemn.
Cea mai veche mărturie despre mănăstire a fost consemnată în scris de diaconul Paul de
Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Țările
Române, între anii 1653-1658. El susține că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în
scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce care l-ar fi îndemnat să zidească
o mănăstire din trunchiul acelui copac.
Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului,
una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic
medieval de o rară frumusețe. 
Mănăstirea este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, pe fosta
moșie Hința, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Incinta mănăstirii este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe
axul E-V de 60m, cu latura vestică măsurând 67 m și cea estică 30 m. Ea este compusă din zidul
exterior pe care sunt situate încăperile folosite drept chilii precum și beciurile de suprafață.
Turnul-clopotniță de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălțime de
aproximativ 15m și o grosime a zidurilor de cca 2 m.4
Mănăstirea Arnota este o mănăstire din România situată în comuna Costești, din județul
Vâlcea.
Figura 2.10. Mănăstirea Arnota

Sursa: http://www.valceaturistica.ro
Inițial a fost mănăstire de călugări, însă din anul 1999 s-a transformat în mănăstire de
maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistrița. Prin pictura, arhitectura și sculptura sa, poate fi
considerată unul din cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din
România.
A fost construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant
de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se
află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă
lăcaș. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.
Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu,Banul Craiovei și frații săi
Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află

4
http://www.crestinortodox.ro/
în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu
același nume.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act din 16 martie 1494 al
lui Vlad Călugărul.
Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. A fost refăcută în
timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de către boierii Craiovești.
Mănăstirea Stănișoara numită, până în secolul al XVIII-lea, Nucet, este situată la
poalele Masivului Cozia, pe versantul său sudic, pe teritoriul orașului Călimănești, în județul
Vâlcea. Numele mănăstirii vine de la stânele de oi ce existau în partea locului.5
Figura 2.11. Mănăstirea Stănișoara

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/

Actuala biserică din piatra a fost construită între anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului
Gherasim Timus, stareț fiind Nicodim Manu. În anul 1937 se construiește biserica paraclis. Au
participat la punerea pietrei de temelie șase arhierei membrii ai Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romane. La aceea vreme în incinta mânăstirii se gasea o casă de odihnă cu 100 de
paturi.
Așezământul monahal de la Stănișoara se găsește într-un cadru natural deosebit, retras și
liniștit, unde monarhii trăiesc o viață austeră, se roagă mereu, țin slujbe noaptea, iar hrana lor
este lipsită de carne.

5
http://www.crestinortodox.ro/
Mănăstirea Frăsinei este o mănăstire din România situată în localitatea Muereasca,
județul Vâlcea și poartă această denumire datorită pădurilor de frasini care au existat pe acele
locuri.
Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă în care nu au voie să intre persoanele
de sex feminin, fiind considerată un fel de Muntele Athos.
Potrivit legendei, în urmă cu 300 de ani, Sfântul Calinic își căuta un loc unde să se așeze
și a mers la mai multe mănăstiri și schituri. În cele din urmă a ajuns la Mănăstirea Frăsinei și s-a
decis să rămână acolo. Totuși nu le-a spus călugărilor intențiile sale și a plecat mai departe,
urmând să se întoarcă ulterior.
După o perioadă, întors la Frăsinei, Sfântului Calinic a găsit la mănăstire o orgie în toată
regula cu băutură, femei, muzică și călugării care renunțaseră la pioșenia religioasă. Supărat,
acesta ar fi blestemat să sfârșească tragic toate femeile care calcă acolo, iar blestemul a fost scris
pe o stâncă ulterior pe crucea care păzește intrarea la mănăstire.6
Episcopia Râmnicului, complex arhitectonic construit în secolele XVII – XIX se
compune dintr-o biserică mare (1851 – 1856), având picturi murale executate de Gh. Tătărescu și
un paraclis (datând din 1751), edificiu în stil postbrâncovenesc cu picturi exterioare datorate lui
Grigore Zugravu. Parterul paraclisului găzduiește o interesantă colecție de tipărituri vechi, icoane
pe lemn.
Schitul Jgheaburi este un schit ortodox din satul Piscul Mare, comuna Stoenești, județul
Vâlcea. Minunata bisericuță a schitului, închinată Nașterii Maicii Domnului, adăpostește o obște
de maici ce înalță rugăciuni neîncetate pentru binele lumii și mântuirea tuturor.
Schitul Pahomie este unul dintre cele mai izolate schituri sihăstrești ale țării noastre.
Aflat în localitatea Băile Olănești, comuna Bărbătești, județul Vâlcea, la aproximativ 30 km de
orașul Râmnicu Vâlcea, schitul lui Pahomie se ascunde smerit în pădurile dese pe la poalele
Muntelui Buila.
La schitul din Buila se ajunge mergând pe drumul național 64A, până în localitatea Băile
Olănești, apoi cotind la stânga, spre satul Cheia; de aici se pornește, pe un drum forestier destul
de bun, până la apa numită "Izvorul Frumos". O cruce mare de fier stă înfiptă în munte, deasupra
apei, binecuvântând pe toți pelerinii care se închină ei. La picioarele crucii stă așezată Maica

6
http://www.crestinortodox.ro/
Domnului, însoțită de cuvintele: "În ce chip dorește cerbul izvoarele apelor, așa Te dorește
sufletul meu pe Tine, Dumnezeule" (Psalm 41, 1).
Schitul Iezer se află pe teritoriul satului Cheia, orașul Olănești, județul Râmnicu Vâlcea.
Așezământul monahal de la Iezer stă în stransă legatură cu viața Sfântului Antonie de la Iezeru
Vâlcea, care a sihăstrit pe aceste meleaguri, într-o peșteră ascunsă.
Schitul Iezer din Vâlcea este una dintre cele mai izolate sihăstrii din nordul Olteniei,
situată în muntele Cheia din județul Vâlcea. Sfântul schimonah Antonie de la Iezeru, trăitor în
primele decenii ale secolului al XVIII-lea, o personalitate marcantă a vieții monahale din zonă, a
fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iunie 1992.
Schitul Pătrunsa este un lăcaș monahal ortodox de o frumusețe aparte. Poate și pentru
faptul că la acesta nu se poate ajunge cu mașina, fiind așezat în Parcul Național Buila-
Vânturarița, locul oferă o liniște atât de benefică dezvoltării unei vieți lăuntrice deosebite.
Schitul, cu obște de călugări, se află așezat la o distanță de numai 7 kilometri de comuna
Bărbătești, în județul Vâlcea. Schitul Pătrunsa a fost distrusă în urma căderii unei stânci, aceasta
fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de către postelnicul Dumitru,
protopopul Pietraru și postelnicul Ion Bărbătescu, probabil vrednici urmași ai episcopului
Climent.
Biserica din Măldărești se află la 46 km de orașul Râmnicu Vâlcea, în comuna
Măldărești, o veche biserică ortodoxă, un adevărat monument de arhitectură românească. Zidirea
acestei biserici se încadrează între anii 1774-1790, ca lucrare a credinciosului jupân Gheorghe
Măldărescu, fiul său Constantin și soția sa Eva.
Biserica Sfinții Îngeri este o biserică ortodoxă brâncovenescă, situată la foarte mică
distanță de Mănăstirea Horezu, la poalele Muntelui Căpățânii, la marginea satului Romanii de
Sus, localitate aflată la o distanță de aproximativ 50 km înspre vest de Râmnicu Vâlcea, fiind
considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc.

S-ar putea să vă placă și