Viața religioasă[modificare 

| modificare sursă]

Mănăstirea de lemn, de la 1600 (Moisei)

Interior Biserica de lemn Mănăstirea Moisei

Interiorul altarului de vară de la Mănăstirea Moisei

Se amintește că ar fi existat între anii 1391-1734 o episcopie a Maramureșului cu reședința la

Moisei. La 1637 este consemnat un episcop misionar pe nume Dumitru Pop. Moiseiul a avut în evul
mediu două biserici de lemn, ambele devastate de tătari în anul 1717. Biserica din sus a fost a
familiei Vlonga, iar cea din jos, a familiei Pop Coman.[13]. Moiseiul a fost trecut la unirea religioasă cu
Biserica Romei în jurul anului 1700.
Mănăstirea Moisei este atestată de la anul 1599, an în care s-a ridicat biserica de lemn, fiind
târnosită mai târziu, în 1672, de Mitropolitul Sava Brancovici de la Bălgrad, și închinată Mănăstirii
Putna. Pictura din interior s-a făcut la 1699, iar cea de pe iconostas în 1792, fiind scrisă cu litere
chirilice. Mănăstirea Moisei cumpără în 1727 un Antologhion „în zilele Măriei Sale luminatul Domn
Mihai Rakoviță”, iar în 1745 cumpără un triod „în zilele Măriei Sale luminatului Domn Nicolae
Voievod (Mavrocordat)”.[10] Mănăstirea veche de lemn din Moisei mai are doar patru icoane cu
pictura pe lemn din secolul al XVIII-lea. Biserica cea mare (greco-catolică) a mănăstirii a fost
construită la 1910, din piatră.
Un Vasile Hojda din Maramureș (probabil din Moisei) cutreieră satele de pe Valea Someșului,
pictând între altele biserica din Leșu Ilvei, unde în 1785, compune un pomelnic al ctitorilor, scris în
roșu și cu meșteșug, precum și icoana unui sfânt, ce se păstrează azi în Muzeul Grăniceresc din
Năsăud, .[11]
În toamna anului 1948 călugării greco-catolici (bazilieni) de la Mănăstirea Moisei, împreună cu
starețul Lucian Pop, au fost arestați, în contextul scoaterii în afara legii de către autoritățile
comuniste a Bisericii Române Unite, Greco-Catolică. În locul lor a fost adus un călugăr ortodox,
mănăstirea căpătând statut de parohie. În prezent, mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-
Catolică a Maramureșului.

Parohia și mănăstirea unită din Moisei (Șematism 1932)

Bisericile satului
După „Șemantismul Bisericii greco-catolice” din 1900, în Moisei existau 2475 greco-catolici, din care
1773 în centru, 360 la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei,
deci o populație de 3576 de suflete. În anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 3774 greco-
catolici, 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți (care aveau casă de rugăciuni), 1154
evrei cu o sinagogă și două case de rugăciuni.[14]