Sângerul 

sau fitofagul, crapul argintiu (Hypophthalmichthys molitrix) este un pește

fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din
Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri.

Distribuția geografică
Este un pește originar din China și Siberia de Est de la Amur până la Xijiang (China). A fost introdus
în întreaga lume (inclusiv în România și Republica Moldova) pentru acvacultură și controlul
proliferării algelor. Se crește în heleșteie și iazuri. În Europa a fost introdus pe scară largă, mai ales
în Europa de Est. În România a fost adus în anul 1960, în stadiul de pui, fiind aclimatizat în apele
naturale și, în special, în iazuri și heleșteie.

Descriere
Are o lungime obișnuită de 35–45 cm, maximală 110 cm; greutatea maximală 50 kg. Poate trăi 20
ani.
Corpul este moderat alungit, înalt, ușor comprimat lateral. Spatele ușor bombat. Partea abdominală
este rotunjită. Capul este mare (mai mic decât la novac), lat, ascuțit, neacoperit de solzi, și botul
rotunjit. Gura mare, orientată ușor în sus, oblică, cu buze subțiri și fără dinți. Are dinți faringieni mari,
lățiți, situați într-un singur rând, câte 4 de fiecare parte; ei servesc la sfărâmarea, dar mai ales la
măcinarea hranei, formată din plancton. Ochii sunt mici, distanțați și deplasați în jos, cu marginea
inferioară a orbitei aflată la colțul din spate a gurii (mai sus și mai aproape decât la novac). O
creastă (carenă) ascuțită se întinde pe partea ventrală, de sub opercul până la înotătoarea anală.
Înotătoarea dorsală cu baza scurtă este situata în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală
în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este puternic scobită, lobii având extremitățile
ascuțite. Înotătoarele pectorale, ventrale și pedunculul caudal sunt mai scurte decât la novac.
Corpul este acoperit cu solzi mici și caduci. Linia laterală este curbată în jos în partea anterioară și
rectilinie în partea posterioară.
Membranele branhiale sunt sudate între ele și formează un pliu mare peste istm. Branhiospinii sunt
foarte lungi, subțiri și concrescuți în formă de sită.