Ordinul

Acipenseriformes
Bitica Larisa
Boboc Ancuta
Ordinul Acipenseriformes
Phylum Vertebrata
Supraclasa Pisces
Clasa Osteichtes
Ordinul Acipenseriformes
Pesti mari sau foarte mari, cu corpul alungit, anterior gros,
posterior usor comprimat lateral.
Scheletul în cea mai mare parte cartilaginos (de aceea mai sunt
numititi si ganoizi cartilaginosi).
Codala heterocerca.
Solzii ganoizi redusi ca numar, evidenti numai în regiunea
codala; corpul în rest nud sau cu 5 rânduri longitudinale de placi
osoase, din care unul dorsal si de fiecare parte câte un rând lateral
si câte unul ventral.
Gura inferioara, cu doua perechi de mustati sub bot. În apele
noastre exista o familie.
Familia Acipenseridae (nisetri)
Acipenser nudiventris (viza)
Acipenser ruthenus (cega) )
Acipenser guldenstaedti (nisetru)
Acipenser sturio (sip)
Acipenser stellatus (pastruga)
Huso huso (morun)
Pastruga
Familie: Acipenseridae
Denumiere latina : Acipenser Stellatus
Descriere generala
Pastruga este un sturion de dimensiuni medii, putand
atinge o lungime de 2m si o greutate de 80kg.
Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 1,2-1,5m si
cantaresc 10-15kg.
Corpul pastrugii este alungit, fusiform, acoperit cu 10-
15 scuturi dorsale si 30-35 ventrale, botul lung, ingust
si usor comprimat dorso-ventral, gura transversala,
buza inferioara intrerupta median, mustatile
nefranjurate.  
Coloratia
Mediul de viata isi pune amprenta si asupra
coloritului. Astfel, exemplarele marine sunt mai intens
colorate decat cele din Dunare.
Partea dorsala este neagra-cafenie, deschinzadu-se
usor pe flancuri, iar abdomenul alb spre gri.
Hrana
In primii ani de viata, cat inca se afla in rauri sau fluvii,
se hraneste cu larve, viermi si crustacei. Dupa ce se
intorc in mare se vor hrani cu viermi, moluste,
crustacei si pesti mici..
Reproducere
Femelele ating maturitatea sexuala la 10-14 ani, iar
masculii la 7-10 ani. Reproducerea are loc in perioada
martie-mai, cand migreaza in fluvii sau rauri mari
pentru depunerea pontei. Pastruga nu se reproduce in
fiecare an.
Localizare
Pastruga populeaza bazinele marilor Caspica, Egee,
Azov, Neagra, precum si in majoritatea afluentilor lor.
In tara noastra, in perioada de reproducere, migreaza
din Marea Neagra in Dunare si in raurile mari (Prut,
Siret, Tisa).
Comportament
Pastruga este un peste migrator, parasind apa sarata a
marii pentru cea a fluviilor/raurilor in doua etape.
Prima migrare are loc in perioada martie-mai, pentru
depunerea pontei, iar a doua in perioada august-
octombrie.
Ziua sta in apropierea substratului, la adancimi mari,
iar noaptea urca spre suprafata apei in cautarea hranei.
Pastruga se incruciseaza cu morunul viza cega si
nisetrul.
  Familie: Acipenseridae
Morunul Denumire Latina : Huso Huso
Descriere generala
MORUNUL este cel mai valoros peste al apelor
noastre. El este considerat nu numai sturionul cel mai
de pret, ci si gigantul pestilor din Marea Neagrã,
întrucât s-au pescuit exemplare de 1 500 kg greutate si
9 m lungime.
Media de varsta este de 60 de ani, dar poate ajunge
chiar si la 100 de ani.
Acest adevarat urias al apelor are corpul ca un trunchi
gros, alungit spre cele douã extremitati.
Capul lui este mic în raport cu corpul.
Botul morunului este scurt si moale.
Gura este inferioara, are forma de semiluna, este mare,
ocupa toata latimea botului si nu are dinti.
Mustatile, în numar de 4 sunt amplasate între vârful
botului si gura, sunt turtite lateral, franjurate si plisate;
vârful lor depaseste buza superioara.
Buza anterioara (superioara) este întreaga, iar buza
posterioara este întrerupta la mijloc pe cca. o treime
din lungimea ei.
Ochii sunt mici, amplasati lateral.
Trunchiul prezinta 5 siruri de placi osoase, unul
dorsal, o pereche laterala si o pereche ventrala.
Primul scut dorsal este mai mic decât urmatorul; la
vârsta maturitatii, scuturile se îngroapa în piele si
partea vizibila este din ce în ce mai mica.
Pielea este nuda sau acoperita de scuteluri mici.
Înotatoarea dorsala este amplasata în treimea
posterioara a corpului. Înotatoarea caudala este
heterocerca. (Cu lobi inegali, cel dorsal mai mare
decât cel ventral. )
Scheletul este cartilaginos, cu exceptia craniului care
prezinta componente osificate.
Aparatul digestiv prezinta un stomac format dintr-o
simpla dilatare a tubului digestiv si intestinul cu
valvula spirala. Vezica înotatoare comunica cu
intestinul.
Coloratie
Partea dorsala si lateralele sunt brun-cenusii, chiar
negricioase, iar abdomenul alb-galbui.
Coloritul morunilor din Dunare este mai deschis decat
al celor din Marea Neagra.
Hrana
Este un peste rapitor, hranindu-se in principal cu peste
(caras, crap, platica, babusca, guvid, hamsie, aterina),
dar si cu moluste, crustacei, chiar si pasari.
Reproducere
Maturitatea sexuala este atinsa de masculi la vârsta de
12 – 14 ani, când au lungimea de 160 cm si greutatea de
60 – 70 kg, iar de femele la vârsta de 16 – 18 ani, când
au lungimea de 2 m si greutatea de 80 – 90 kg.
Se reproduce in lunile aprilie-mai, cand migreaza din
mare in Dunare.
Reproducerea are loc la temperatura apei de 12 – 18 º C
în zone cu adâncime de 5 – 8 m.
Femelele depun pe substratul nisipos sau pietros intre
500.000 si 5.000.000 de icre. Icrele negre ale
morunului sunt foarte apreciate.
Localizare
Populeaza Marea Caspica, Marea Azov, Marea Neagra
si pe distante mici, in jurul gurilor de varsare, fluviile si
raurile aferente. In bazinul fluviului Amur (situate la
granita dintre Rusia si China) traieste o ruda apropiata
a morunului, si anume caluga (Huso dauricius).
Comportament
Este o specie solitara care prefera substratul pietros
sau nisipos si adancimi de peste 70m.
Se pescuieste cu carmace in imediata apropiere a
confluentei dintre fluvii, rauri si mare.
 Proiectul
„Best Combat”
Proiectul „Best Combat” combina biologia, sociologia
si turismul cu scopul de a conserva morunul din
Dunare, specie aflata pe cale de disparitie.
Din cauza pescuitului excesiv de dupa 1990, morunul
este una dintre speciile de peste pe cale de disparitie.
Acesta este si motivul pentru care, de mai bine de 4
ani, este interzis pescuitul la sturioni.
Etape importante in acest proiect :
1. Implantarea unui cip lacalizator la un morun adult care
inregistreaza prin satelit miscarile acestuia, stabilind
itinerariul sau de la depunerea icrelor în Dunare pâna
la întoarcerea în Marea Neagra pentru a se hrani.
2. Intalniri cu pescarii locali si autoritatile pentru a
discuta punctele de vedere ale pescarilor si autoritatilor
locale cu privire la interzicerea pescuitului de sturioni,
morun.
3. Captarea atentiei presei internationale. Povestea
morunul si a progamului “ Best Combat “ a fost
prezentata in 3 limbi la posturi internationale de
televiziune si radio, ziare si pagini de internet.