MUSCA BETIVA

Musca drosofil sau de fructe (musca beiv) ( Drosophila sp. ) Aspect: 1-6 mm lungime; are culoarea galben maronie i prezint nite inele negre pe partea posterioar a corpului; pe cap are ochi compui (ochi cu faete) roii; ca toate dipterele, ea are o singur pereche de aripi de zbor, cea de-a doua avnd rol n echilibrare.

Biologie: Mutele drosofile ndeplinesc un ritual de mperechere nainte de a se reproduce. Dup un ritual ncununat de succes se trece la actul propriu-zis al mperecherii. Femelele depun pn la 400 de ou pe un substrat n fermentare, din care larvele (ca nite viermi) eclozate se vor hrni. Evoluia larvar se mparte n trei stadii. n ultimul stadiu ele se transform n pupe i n aceast faz ele pot i ierna. Evoluia de la stadiul de ou pn la cel de musc adult dureaz aproximativ dou sptmni. Mutele drosofile au mai multe generaii pe an. Rspndire: Speciile sinantrope din familia mutelor drosofile sunt gsite n apropierea aezrilor omeneti sau chiar n casele

oamenilor, unde se hrnesc cu produse alimentare n proces de fermentare, precum fructe, sucuri de fructe, vin, bere, oet, resturi menajere i compost. Tipic sinantrope sunt de exemplu Drosophila melangoster, D. funebris, D. simulans, D. immigrans, D. busckii, D. hydei i D. replata, dintre care cea mai cunoscut specie este D. melangoster, care este totodat un organism folosit ca model de studiu n genetic i biologie evoluionist. Duntor: Intr n categoria agenilor suprtori i a celor duntori de provizii. Alimentele sunt infestate de larve. Animalele adulte sunt transmitoare de microorganisme care stimuleaz procesul de putrefacie i pot fi foarte deranjante datorit zborului dezordonat n preajma alimentelor, cum ar fi de exemplu n damigenele pline cu vin, n care rmn adesea blocate. Presupunerile cum c mutele drosofile ar fi purttoare de ageni patogeni ai unor boli, nu au putut fi nc confirmate. Prevenire: Alimentele s fie pstrate n vase bine nchise. Capacul tomberoanelor de gunoi sa fie inut nchis, iar tomberoanele trebuie golite i curate n mod regulat. Fructele i legumele preparate sau fierte trebuie puse n vase etane. Vinul nu trebuie lsat n sticle, carafe sau decantoare neacoperite. Trebuie instalate plase de mute, la ferestre i la uile de la balcon, care s previn intrarea mutelor.

Mutele de oet se mbat ca s supravieuiasc

Larvele mutei de oet consum alcool ca s se protejeze mpotriva paraziilor mortali. Se credea c Drosophila melanogaster, cunoscut ca musca de oet, este cam 'alcoolic'. De fapt ea practic automedicaia - cel puin aa sugereaz cercetrile unei echipe de entomologi americani de la Universitatea Emory din Atlanta, citai de Le Point si de Agerpres. Potrivit rezultatelor studiului lor, publicate n revista tiinific Current Biology, aceast musc, sau mai bine zis, larvele ei, consum lucruri foarte alcoolizate - fructe n putrefacie, struguri fermentai - ca s scape de parazii periculoi. Viespile au suprtorul obicei de a-i depune oule n larvele de drosophila. Crescnd, micile viespi se hrnesc cu ele, mncnd din interior larvele mutei. n faa acestui pericol, fatal pentru aproape 100% din larvele ei, drosophila i-a cldit strategia de supravieuire, bazndu-se pe unul din avantajele ei: ea rezist mult mai bine la alcool dect insectele care o atac! Datorit unei enzime

specifice, organismul ei poate detoxifia etanolul, astfel nct acesta poate constitui 4% din hrana ei, fr risc pentru sntate. Acest avantaj este i mai dezvoltat la larve. Potrivit experienelor desfurate de cercettori, consumul de etanol are dou efecte: unul preventiv i cellalt curativ. Pe de o parte, se pare c viespile depun mai puine ou n larvele de drosophila foarte alcoolizate. Pe de cealalt parte, la larvele de musc deja infestate, paraziii care consum mult alcool au probleme de dezvoltare, malformaii adesea mortale. Astfel, gradul de supravieuire al larvelor de drosophila contaminate se mbuntete - circa 60% din cazuri. Larvele au tendina s consume mai mult alcool de ndat ce se tiu infectate. Dar o specie de viespe, specializat n atacarea mutei de oet, are tendina s se adapteze. Larvele ei rezist tot mai bine la alcool, astfel nct o larv de drosophila infectat, chiar complet 'beat', are doar 10% anse s scape.

Drosofile, musculite de otet

Familia Drosophilidae cuprinde aproximativ 2900 de specii de musculite drosofile care pot fi intalnite pretutindeni, in apropierea vegetatiei, a ciupercilor, fructelor aflate in stare de descompunere sau a lichidelor in fermentatie. Sunt cunoscute si sub denumirea de musculite de otet sau musculitele fructelor si au dimensiuni cuprinse intre 1-6 mm. Ciclul lor de viata este scurt, in medie doar de 10 zile de la stadiul de ou. In perioada de reproducere femela isi depune ouale in apropierea surselor de apa, cate 15-25 de oua zilnic. Masculii isi atrag in perioada de imperechere femelele prin zumzaitul produs de aripile lor. Speciile difera intre ele atat prin dimensiunea corpului, cat si prin coloritul ce variaza de la nuantele de galben si maroniu la maroniu-rosiatic si negru.

Cercetatorii au studiat aceste vietati mici la microscop si au observat prin intermediul unor imagini tridimensionale cat de interesant este corpul lor, aripile sclipitoare, translucide si fine, ochii

extraordinar de frumos pozitionati, forma picioarelor, culoarea si aspectul toracelui si a abdomenului cu numeroase pete. Cele mai multe specii drosofile sunt endemice pentru o anumita zona, multe se gasesc in regiunile tropicale si subtropicale, in zonele de stepa, sau in cele impadurite. Majoritatea speciilor nu apar in afara asezarilor umane. Exemplarele adulte se hranesc in general cu materie vegetala, cu sucuri de plante si nectar de flori. Unele prefera sucul de pin, stejar si mesteacan, altele se asaza pe flori, se hranesc cu polenul unor specii de plante, liane, Hibiscus, etc. Exista si specii care zboara pe hoituri si cadavre, isi depun ouale in substratul de acest fel. Larvele isi continua dezvoltarea hranindu-se cu materie vegetala, diferite plante in descompunere. Insectele drosofile prefera locurile umbrite si umede, activitatea lor este strict legata de temperatura, lumina si alti factori de mediu. Cea mai cunoscuta musculita de otet este specia Drosophila Melanogaster. Aceasta este folosita de oamenii de stiinta in studiile genetice pentru capacitatea ei de a se inmulti rapid si particularitatii de a detine cromozomi mari in glandele salivare. La aceasta specie dimorfismul sexual este evident, femela este mai mare decat masculul cu cca. 3 mm sau mai mult. In varful abdomenului ea are un ovipozitor cu ajutorului caruia depune ouale. Masculii cantaresc mai putin decat femelele si au abdomenul rotunjit, iar partea lui superioara este de culoare inchisa, chiar neagra. Coloritul corpului poate fi galben, negru, galben-gri, aripile sunt translucide si interesant curbate, ochii sunt rosii, maronii, etc. Aceasta specie de drosofile prefera zonele cu podgorii, livezi de fructe si mai ales de mere, in general habitatele oamenilor. Deseori apar in locurile unde sunt fabrici de converve de fructe sau in care se prepara sucuri de fructe. In perioada de reproducere femela si masculul zboara impreuna mai ales dimineata si seara, iar imperecherea se face pe planta gazda, din care aceste muste isi asigura si hrana. Aceste insecte au o metamorfoza completa de ou, larva, pupa si adult. Numarul de oua depuse de o femela poate varia foarte mult in functie de

fiecare exemplar in parte si de temperatura, poate fi de 200-600 de oua. Larvele se dezvolta pe plantele pe care au fost depuse ouale, pe legume, fructe putrezite, in resturi de vin, lapte sau bere. In dezvoltarea lor larvele trec prin trei etape si doua naparliri. Prima naparlire are loc la 25 de ore daca temperatura este de 25C, iar a doua naparlire are loc dupa alte 23 de ore. Dupa ultima etapa de dezvoltare a larvelor se ajunge la forma de pupa cand incepe o etapa de dezvoltare a musculitei. Toate organele larvale sunt inlocuite cu altele caracteristice musculitei, iar acest proces de transformare tine cca. 84 de ore. Dupa aceasta etapa din pupa iese musculita in forma de adult. Speranta de viata a musculitelor adulte depinde in mare parte de temperatura, conform cercetatorilor aceasta poate varia intre 34-59 de zile.

Drosophila melanogaster
Drosophila melanogaster

Clasificare tiinific Regn: Clas: Ordin: Familie: Gen: Subgen: Specie: Animalia Insecta Diptera Drosophilidae Drosophila Sophophora ''D. melanogaster'' Nume binomial ''Drosophila melanogaster'' Sinonime Sophophora melanogaster
vdm

ncrengtur: Arthropoda

Drosophila melanogaster (grecescul pentru Iubitorul de rou cu burt neagr = rou, = iubitor, = colorat n negru, = burt [1]) este o specie de diptere din ordinul mutelor, din familia Drosophilidae. Specia este tradiional cunoscut ca musculia de oet sau simplu drosofila. ncepnd cu propunerea lui Charles W. Woodworth de a utiliza aceast specie ca organism model, D. melanogaster a continuat s fie utilizat pe larg pentru cercetarea biologic n studiul geneticii, fiziologiei, patgenezei microbiale i a istoriei apariiei vieii. Este utilizat tipic pentru c este o specie care nu necesit mult mncare, se nmulete repede (o generaie are 12 zile), este prolific (depune foarte multe ou) i larvele prezint cromozomi politeni (uriai). [2]