PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE

1) Inițiator Ministerul Mediului si Padurilor

2) Formularea Cadru general

problemei Degradarea accelerată a capitalului natural din România necesită abordarea prioritară a aspectelor legate de protecţia mediului.
Sub presiunea dezvoltării economice, se perpetuează distrugerea resurselor naturale prin agresiuni antropice care subminează
dreptul generaţiilor viitoare la un mediu curat, propice vieții. Concentrarea discursului public asupra ideii de „creştere
economică” şi deficiențele acțiunii guvernamentale în îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, semnatar
al unor documente precum Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice precum și al Protocolului de la
Kyoto, generează efecte dezastruoase pe termen scurt, mediu şi lung și frânează dezvoltarea economică durabilă a Românei.
În ultimii 20 de ani, exploatarea pădurilor din România se face într-un mod nesustenabil, fapt ce a condus la reducerea
suprafeţelor de pădure de la 34% la 26% din suprafaţa ţării. Îngrijorează atât calitatea apelor de suprafaţă şi a celor
subterane afectate de deversări, de lipsa staţiilor de epurare, de poluarea cu deşeuri menajere şi industriale, cât și extinderea
alarmantă a zonelor cu risc crescut de inundaţii ca urmare a construcţiilor hidrotehnice ineficiente, a îndiguirii şi construcţiilor
în luncile inundabile ale râurilor sau a defrişărilor masive pe versanţi. Suprafeţe tot mai mari de soluri sunt încadrate în
categoriile soluri epuizate sau compactate din cauza exploatărilor agricole excesive sau din cauza afectării acestora de către
activitățile industriale. Indicatorii de calitate a aerului arată în zonele urbane cote alarmante ale nivelului de praf şi noxe, ca
urmare a traficului auto excesiv, a practicării traficului greu în oraş, a nerespectării standardelor de igienă şi salubrizare în
construcţii, a lipsei tehnologizării corespunzătoare care să permită retenţia noxelor şi a particulelor în suspensie, precum și a
slabei dezvoltări a transportului public în comun şi a mobilităţii urbane. Lipsa sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor,
persistenţa gropilor neconforme şi tarifarea nediferenţiată a depozitării deşeurilor sortate/nesortate, se face în detrimentul
reciclării sau valorificării acestora. Parcurile naţionale şi naturale, rezervaţiile naturale şi ştiinţifice şi alte categorii de arii
naturale protejate sunt vulnerabile datorită unor intervenții antropice agresive cu mediul (infrastructuri edilitare, turistice şi
de comunicaţii, defrişări masive, revenirea agriculturii intensive, culturile de organisme modificate genetic etc.), generând
astfel reducerea şi fragmentarea habitatelor, ameninţarea cu extincţia unor specii, etc. Nu în ultimul rând, degradarea
ecosistemelor deltaice pe fondul lipsei de strategie a Guvernului cu privire la managementul Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, pune în pericol dezvoltarea durabilă a comunității singurei delte declarată rezervaţie a biosferei de către UNESCO.

Cadru specific
Creșterea capacității României de rezolvare a numeroaselor probleme de mediu cu care se confruntă, îndeplinirea obligațiilor
asumate prin intermediul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă propuse
prin Strategia Naționala pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 presupun o implicare mai activă
a societății civile prin intermediul ONG-urilor specializate în promovarea protecției mediului și a dezvoltării durabile.
1
 Angajamentul civic şi participarea publică efectivă în luarea deciziilor de mediu potențată prin creşterea capacităţii
organizaţiilor neguvernamentale dedicate protecției mediului, pot genera soluții viabile de rezolvare a problemelor punctuale
de mediu. Capacitatea societății civile de a se implica în mod proactiv în îndeplinirea acestor obiective este condiționată însă și
de resursele financiare pe care le poate accesa.
În ciuda accesului limitat la aceste resurse, societatea civilă a reușit să reprezinte unul din factorii cei mai activi în acest
domeniu, prin aducerea în discuție a unor probleme, raportarea unor abuzuri, și dezvoltarea activitatilor care să ajute la
promovarea protecției mediului. Deși Fondul de Mediu ar trebui să reprezinte “un instrument economico-financiar destinat
susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul
protecţiei mediului”1, implicarea organizațiilor societății civile pentru atingerea acestui scop a fost extrem de redusa si dificila.
Singura categorie la care acestea au fost eligibile a fost Categoria J - educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia
mediului, care, între 2007 și 2010, a beneficiat în mod real de doar 0,61%2 din investițiile realizate de AFM. Mai mult, acest
lucru s-a petrecut în contextul în care la această categorie au fos depuse în medie 243 de proiecte pe an, proiecte din care au
fost finanțate doar o medie de 42. Trebuie subliniat faptul că la această categorie, pe lângă organizațiile societății civile, sunt
eligibile și instituțiile publice, astfel încât procentul de care a beneficiat societatea civilă din finanțările AFM este unul
semnificativ mai mic. În ciuda faptului că prin intermediul POS Mediu (5,437 miliarde de Euro alocați în perioada 2007-2014)
și Administraţia Fondului pentru Mediu (aprox 730 milioane Euro alocati in 2011) România a început să aloce sume
semnificative pentru obiectivele de protecție a mediului, capacitatea de cheltuire a acestor fonduri este încă foarte limitată. Sub
5% din cei 5,437 miliarde de Euro alocați POS Mediu au fost cheltuiți între 2007 și 2011 iar AFM continuă să realizeze sub
50% din Cheltuielile pentru finanțare proiecte. Chiar și așa, din sumele cheltuite în ultimii ani, estimăm că sub 0.5% au fost
potențial accesibili societății civile.

Cadru Legal
Deși România a transpus acquis-ul comunitar, legislaţia referitoare la mediu încă are goluri importante care afectează eficiența
măsurilor de protecție a mediului și resurselor naturale.
Prin Administraţia Fondului pentru Mediu, Guvernul României asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi
programelor de protecţie a mediului, conform principiilor „poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”. Până
acum, acțiunea guvernamentală s-a manifestat preponderent în logica ”post-factum” prin intervenții punitiv-corective și mai
puțin prin acțiuni punctuale de intervenție sau acțiuni de prevenție și educare-informare.
Finalizarea Strategiei Naţionale de Securitate a Mediului și utilizarea eficientă a resurselor la nivel național, în conformitate cu
Strategia UE 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă – priorități guvernamentale pentru anul 2012, constituie
oportunități de schimbare a modului de abordare a problematicii de mediu precum și revizuirea modalităților de cheltuire a
resurselor financiare (naționale și europene), lărgind baza potențialilor intervenanți și facilitând transferul de cunoștințe și
responsabilități între sectoarele public-privat.

1 Conform site-ului Administrației Fondului pentru Mediu, accesibil online la: http://afm.ro/info01_prezentare.php , ultima accesare Mai 2011.
2
Conform studiului Ecopolis Investițiile de mediu în România (2010) Accesibil la: http://www.ecopolis.org.ro/studii/investitiile-de-mediu-in-romania

2
 Lista cu actele normative relevante pentru prezenta propunere de politică publică se găseste la: http://www.afm.ro/04_legislatie.php

Formularea problemei
Mediul incojurator si resursele naturale sunt incorect și ineficient gestionate, afectând potențialul de dezvoltare durabilă si
calitatea mediului inconjurator din Romania. Finanțarea investițiilor în programe cu impact asupra mediului și cu
influență asupra dezvoltarii durabile a oferit societății civile, organizatiilor de protectia mediului, doar un rol marginal, atât
la nivelul eforturilor de conștientizare a publicului în problematica mediului, dar mai ales în domeniul conceperii de politici
publice în domeniul dezvoltării durabile, a implicarii în dezbaterile privind politicile în domeniul mediului și a monitorizării
calitatii mediului si a respectării aplicării legislației din domeniu.

3) Denumirea Noi instrumente de promovare și responsabilizare a dezvoltarii durabile si protectiei mediului inconjurator
politicii
4) Scop Scopul programului este de a îmbunătăți mediul în România, contribuind la dezvoltarea durabilă prin cresterea gradului de
constientizare, întărirea mișcării ecologice și stimularea participării civice.
5) obiective
specifice Obiectivele specifice
Legislative: Consolidarea legislației de mediu, în sensul dezvoltarii durabile si a protectiei mediului inconjurator.
 Dezvoltarea, adaptarea strategiei naţionale de conservare, dezvoltare şi exploatare durabilă a resurselor naturale, menită
să protejeze şi să pună în valoare într-un mod sustenabil biodiversitatea României;
 analiza politicilor de mediu și includerea criteriilor de protecție a mediului în procesul decizional, la nivel central şi
local, și aplicarea standardelor europene de mediu în toate domeniile de activitate;
 monitorizarea legislatiei cu impact asupra mediului;
 facilitarea armonizării legislației orizontale adiacente ( ex: L 451/2002 - Legea de ratificare a Convenţiei Europene a
Peisajului)

Instituționale:
 dezvoltarea instituţiilor cu responsabilităţi în protecţia mediului (începând cu Ministerul Mediului şi Pădurilor,
împreună cu toate structurile din subordonare şi coordonare, alte instituții și structuri guvernamentale).
 Dezvoltarea capacitatii organizatiilor neguveranemtale de a contribui la atingerea obiectivelor de protectia mediului si
dezvoltare durabila in Romania.
 evaluarea, prioritizarea, descentralizarea și finanțarea programelor de protecţie a mediului in funcție de relevanță și
necesitate;
 corelarea planurilor şi strategiilor de dezvoltare naţională şi locală cu responsabilitățile instituționale și cu reţeaua de
arii protejate, pentru asigurarea eficienței, a integrităţii şi, mai ales, a conectivităţii ariilor protejate;
 promovarea cercetării de specialitate și a educației pentru mediu și dezvoltarea şi promovarea măsurilor de
protejare/economisire a resurselor naturale;
3
  Crearea şi întărirea reţelelor de advocacy şi watchdog privind mediul în România;
 Îmbunătăţirea implementării legislaţiei de mediu prin activităţi de conştientizare, monitorizare şi responsabilizare la
nivel local şi naţional;
 Analiza politicilor de mediu şi iniţierea dialogului cu privire la acestea între ONG-uri şi organele decizionale;
 Imbunatatirea cadrului institutional si legislativ din domeniul protectiei a mediului prin dezvoltarea de cercetari si
analize ale institutiilor si problemelor de mediu.
 Conştientizarea şi luarea de atitudine împotriva iniţiativelor ilegale şi/sau dăunatoare mediului prin implicare publică;
 Stimularea participării publice în procesul de luare a deciziilor privind mediul;
 Promovarea parteneriatului inter/intra-sectorial pentru rezolvarea problemelor 
de mediu din România.

Financiare: Utilizarea responsabilă a fondurilor (naționale și europene) în vederea managementului durabil al resurselor
naturale.

Acțiuni prioritare
Prin intermediul Fondului vor fi accesibile linii de finanțare destinate exclusiv organizaţiilor societății civile specializate în
promovarea obiectivelor de mediu și dezvoltare durabilă în România. Acest lucru impune:
- Crearea unei metodologii prin care obiectivele prioritare finanțate prin intermediul FONDULUI UN MEDIU PROTEJAT, O
SOCIETATE SANATOASA să conducă la maximizarea atingerii obiectivelor de îndeplinire a obligațiilor asumate prin
intermediul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă propuse prin Strategia
Naționala pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
- Crearea unor proceduri administrative care să asigure o planificare multianuală și un cadru clar, simplu și predictibil de
accesare a acestor linii de finanțare, precum și de implementare a proiectelor;
- Crearea unor proceduri de finanțare care să asigure și să garanteze cash-flow-ul necesar implementării proiectelor.

6) Beneficiari Beneficiari direcți:

- AFM prin creșterea capacității instituției de îndeplinire a obiectivelor și creșterea ratei de absorbției a fondurilor;
- instituțiile publice din România prin creșterea capacității organizațiile societății civile din domeniu protecției mediului și al
dezvoltării durabile de a dezvolta proiecte prin care să vină în întâmpinarea unor probleme aflate în aria de responsabilitate
guvernamentală, la nivel central și local;
- organizațiile societății civile din domeniu protecției mediului și al dezvoltării durabile prin creșterea accesibilității fondurilor
de mediu;
Beneficiari indirecți:
- populația din zonele geografice afectate deja sau vulnerabile la degradarea factorilor de mediu, poluare sau măsuri abuzive;
- toate categoriile socio-profesionale din mediul urban și rural, publicul larg în general prin creșterea calității programelor de
mediu și a capacității de identificare și implementare a soluțiilor la problemele de mediu.

4
7) Variante de Varianta 1. Înființarea unui fond destinat exclusiv organizatiilor
soluționare neguvernamentale de protectia mediului din Romania. Această opțiune
poate beneficia de experiența de succes a managementului fondurilor
destinate societății civile din ultimii 20 de ani. Prin crearea Fondului UN
MEDIU PROTEJAT, O SOCIETATE SANATOASA se urmărește creșterea
eficienței cheltuirii fondurilor de mediu prin recunoașterea rolului societății
civile în promovarea obiectivelor de mediu și dezvoltare durabilă în
România.
Etapa 1: gestionarea fondului in cadrul AFM
Etapa 2: externalizarea managementului procesului de selectie, contractare
si monitorizare catre o organizatie cu experienta in domeniul gestionarii
fondurilor neramburasabile (ex. FDSC).
Etapa 2 ar urma sa fie implementata dupa adoptarea acelor modificari
legislative necesare procesului de externalizare.
Beneficii:
- Asigură o mai bună capacitate de monitorizare și responsabilizare de
către AFM și MMP dată fiind separarea activităților de implementare;
- Creşterea gradului de responsabilizare a societății civile prin implicarea
acestora în implementarea proiectelor;
- Creșterea gradului de transparență a procesului de alocare financiară;
- Asigură o mai bună utilizare a expertizei și resurselor umane specializate;
- Asigură un grad ridicat de fezabilitate prin raportare la potenţialul de
gestiune şi monitorizare;
- Presupune costuri medii de implementare (la nivel de resurse umane,
materiale, financiare şi de timp necesar dezvoltării şi aplicării cadrului
normativ aferent);
- Asigură un potenţial ridicat de adaptare a intervenției la necesităţile reale
ale societății;
- Limitează influența factorului politic.
Riscuri:
- poate genera un grad ridicat de rezistenţă la schimbare din partea
sistemului administrativ referitor la modalitățile de implementare;
- în absența unor prevederi stricte privind sustenabilitatea financiară a
proiectelor, poate apărea blocaje în componenta cash-flow;
Impact varianta 1
Economic. În funcție de bugetul aprobat,
proiectele implementate vor avea un efect pozitiv
asupra ratei de absorbție, dar și a încasărilor
bugetare.
Social. Unul din efectele directe ale creștererii
numărului de proiecte implementate va fi
creșterea eficienței activităților cu impact asupra
mediului (de ex. programele educaționale cu
privire la deșeuri vor conduce la creșterea
eficienței funcționării sistemelor județene
integrate de management al deșeurilor) și cu
vizibilitate și impact pozitiv la nivel social.
Creșterea calității vieții prin acțiuni de protecție a
mediului se cuantifică prin acțiuni de evaluare a
percepției publicului, dar și prin monitorizarea
factorilor de mediu cu impact social ridicat.
Ecologic. Prin orientarea intervențiilor financiare
către îndeplinirea obiectivelor specifice, prin
intermediul organizațiilor neguvernamentale,
impactul ecologic va fi net superior în
comparație cu impactul ecologic direct al
intervenției AFM. Diversitatea intervențiilor
poate contribui la ameliorarea sustenabilă a
condițiilor locale de mediu.
Buget estimat Varianta 1.
50.000.000 RON/an sau minim 5% din bugeul
anual al AFM
5
 Fezabilitatea administrativă: Ridicată; necesită modificarea mai multor
prevederi legislative pentru crearea cadrului legal necesar.

Varianta 2. Dezvoltarea activitatilor în cadrul AFM ca un departament Impact varianta 2

specializat.
Nu este estimat un impact diferit, ci doar o
Beneficii: complicare și un plus de birocratizare a
- Creşterea gradului de responsabilizare a AFM în dezvoltarea proiectelor funcționării AFM.
de mediu prin implicarea personalului în implementarea utilizării acestui
fond. Buget estimat Varianta 2.
- Asigură un grad semnificativ scăzut de rezistenţă a sistemului 50.000.000 RON/an sau minim 5% din bugetul
administrativ la dezvoltarea de instrumente noi. AFM

Riscuri:
- Noua structură ar necesita schimbarea schemei de personal la nivelul
AFM;
- Cel mai probabil, noua structură va manifesta probleme structurale care
vor conduce la incapacitate de cheltuire a fondurilor de către AFM;
- Neîncadrarea în termenii prevăzuți si lipsa de raspundere legală pentru
nerespectarea planificarilor
- Nivel scăzut de responsabilitate din partea personalului AFM în lipsa
unor sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor contractuale;
- Capacitatea de adaptare foarte redusă;
- Lipsa de transparență privind procesul de implementare.

Fezabilitatea administrativă:
- se poate aplica folosind cadrul legal existent.
8) Procesul de În spiritul creşterii transparenţei procesului decizional şi pentru acumularea de informaţii utile necesare rezolvării problemelor
consultare identificate se impune o bază de consultare publică alcătuită preponderent din:
 instituţii guvernamentale, cu responsabilități în gestionarea Fondului de Mediu;
 organizaţii neguvernamentale, parteneri sociali, sectorul privat.

9) Varianta de Funcție de opțiunile prezentate și de criteriile de evaluare, se recomandă adoptarea Variantei 1 de soluționare a problemei
6
soluționare identificate în această propunere de politică publică. Opțiunea integrează propunerile elaborate de Coaliția pentru Mediu din
recomandată Romania, care formulează o serie de soluții de îmbunătățire a activității AFM precum și de rezolvare a problemelor de mediu
cu care se confruntă România anului 2012. Varianta 1 de soluționare este compatibilă cu legislația română și cu normele
europene în domeniu, intrând în categoria măsurilor de implicare a actorilor neguvernamentali în soluționarea problemelor cu
impact major asupra societății, de descentralizare și de promovare a parteneriatului public-privat.