Aspectele morfologice,

ecologice și reprezentanții
tipici ord.
Pleuronectiformes.
Cuprins :
• Ord.Pleuronectiformes.
• Modul de trai
• Caractere morfologice
• Din acest ordin fac parte...
• Bibliografie
 Ord.Pleuronectiformes:
Este un ordin taxonomic care cuprinde pești osoși de mare cu corpul rombic,
turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea dreaptă si solzi lungi, tari pe
burtă și mai ales pe spate. Peștii din acest ordin trăiesc pe fundul mării. De acest
ordin aparțin pești comestibili ca speciile Platichthys flesus (cambula),
Scophthalmus maximus (calcanul mare), Hippoglossus hippoglossus (halibutul
sau cambula uriașă), Pleuronectes platessa (cambula aurie), Pleuronectes
limanda (limanda) și Solea lascaris (limba de mare).
 Numit și pește plat , oricare dintre cele aproximativ 680 de specii de pești osoși caracterizați
prin corpuri aplatizate, de formă ovală. Pleuronectiformele sunt unice printre pești prin faptul că
sunt asimetrice. Sunt puternic comprimați, cu ambii ochi pe o parte la adulți, în timp ce alți pești
și vertebrate în general sunt simetrici bilateral. Se crede că asimetria a evoluat de la
un model generalizat, simetric, percoid ( biban de mare ) la un pește care se odihnea în mod
obișnuit pe o parte. Peștii plati larvari au câte un ochi pe fiecare parte a capului, dar în timpul
unei perioade de schimbare rapidă a corpului (metamorfoză) un ochi migrează în cealaltă parte
a capului, după care larvele se instalează în fund. Modificările osteologice rezultate din
migrarea ochilor sunt responsabile pentru asimetria craniului de pește plat.
 Modul de trai:
Calcanii din acest ordin pot fi întâlniți aproape în toate mările din regiunile cu
climă tropicală și cu climă temperată. Unele specii pot fi întâlnite și în mările din
regiunile polare. Cele mai multe specii trăiesc în Oceanul Pacific pe fundul
stâncos, nisipos sau cu pietriș al mărilor în apropiere de platoul continental la
adâncimi între 100 și 200 m, sau adâncimi mai mari. Există și specii de calcani ca
limba de mare, care trăiesc în apele dulci din America. Majoritatea calcanilor sunt
carnivori, ei se hrănesc cu nevertebrate marine ce trăiesc pe fundul apei. Speciile
mari sunt pești răpitori, ei se hrănesc cu pești. Calcanii sunt ovipari, ei ajung la
maturitate sexuală între vârsta de 1 an și 15 ani. Larvele calcanilor se hrănesc cu
plancton și icrele altor pești.
 Caractere morfologice :
Calcanii au cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi
pe partea dreaptă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate. Partea dorsală
este, de regulă, de o culoare de camuflaj asemănătoare substratului pe
care trăiesc. Partea ventrală are o colorație mai deschisă, fiind mai puțin
acoperită cu solzi tari. Dimensiunile lor variază între câțiva centimetri până
la o lungime de peste 3 m. Numărul vertebrelor este între 27 și 70.
Larvele peștilor au dimensiuni între 10 - 25 mm și au un aspect fuziform.

Din acest ordine fac parte..:

 Platichthys flesus
Cambula (Pleuronectes flesus) este un pește marin de fund din familia
pleuronectidelor.
Corpul este asimetric și turtit lateral și are o lungime de până la 48 cm. Partea
dreaptă, acoperită cu solzi cicloizi și plăci osoase, are o culoare verzuie sau brună cu
pete stelate. Pe ea sunt situați ochii. Cealaltă parte este aproape goală, de culoare
deschisă. Capul este mic, dinții sunt așezați pe ambele fălci. Cambula se hrănește
cu nevertebrate de fund și peștișori.
Femela depune 0,4-2 milioane icre care se dezvoltă plutind în grosul apei.
 Calcanul mare

CALCANUL MARE (SCOPHTHALMUS MAXIMUS) ESTE O SPECIE DE PEȘTI DIN

FAMILIA SCOPHTHALMIDAE. ESTE UN PEȘTE BENTONIC, CARE POPULEAZĂ ATÂT
APELE SĂRATE, CÂT ȘI CELE SALMASTRE ALE ATLANTICULUI DE NORD, ALE
MĂRILOR BALTICĂ, MEDITERANĂ ȘI NEAGRĂ.
 Cambula uriașă
Cambula uriașă(Hippoglossus hippoglossus), cunoscută și sub numele de limbă-
de-cal,calcan-sfântși halibut este o specie de pești osoși răspândită în Atlanticul de
Nord.
Este cel mai mare pește din ordinul pleuronectiformilor (calcanilor), putând să atingă
lungimea de 4,7 m și greutatea de 320 kg. Forma corpului este plată, ochii aflându-se pe
partea dreaptă, de culoare maronie-întunecată sau măslinie. Partea de jos este albă.
Este un pește bentonic, viețuind la adâncimi dintre 50 și 2000 m. Poate trăi până la 50
ani,masculii ajungând la maturitate sexuală la 7-8 ani, femelele doar la 10-11 ani. Din
cauza pescuitului excesiv populația sa s-a redus considerabil. Uniunea Internațională
pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale (IUCN) a clasificat cambula uriașă
drept o specie pe cale de dispariție.Datorită popularității sale pe plan gastronomic este
crescută artificial în Norvegia, Islanda, Regatul Unit, Canada și Chile.
 Cambula aurie (Pleuronectes platessa)
Femelele se maturizează, adică sunt apte să depună icre la vârsta între 3 și 7
ani. Dezvoltarea ovarelor începe aproximativ la sfârșitul lunii august – septembrie,
depunerea icrelor având loc din decembrie până în mai. O femelă depune icre
fiecare 3 sau 5 zile timp de circa o lună.
Icrele eclozează după circa două săptămâni și plutesc în derivă în cadrul
planctonului. Larvele metamorfozează după 8 – 10 săptămâni, în dependență de
temperatură, și după aceea rămân în zona mareică a plajelor nisipoase.
 Limanda

Limanda (Limanda limanda) este o specie din familia Pleuronectidae. Este un

pește bentonic, care populează apele puțin adânci din jurul Europei de Nord, în
special Marea Nordului, unde trăiește pe fundurile nisipoase până la adâncimi de
circa 100 m. Poate ajunge până la 40 cm lungime și până la 1 kg greutate, deși
cele mai multe specimene nu depășesc 20 cm.
 Limba-de-mare

Limba-de-mare (Solea lascaris sau Pegusa lascaris) este un pește marin

din familia soleidelor, ordinul Pleuronectiformes.
Corpul are formă de limbă, este asimetric, acoperit cu solzi mărunți și are
până la 60 cm lungime. Ochii sunt mici, situați pe partea dreaptă a corpului,
iar colorația este, de obicei, cenușie-cafenie, cu pete negre sau cu un desen
marmorat. Partea stângă este albă. Limba-de-mare se hrănește cu
nevertebrate de pe fundul mării și peștișori.
 Bibliografie:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pleuronectiforme
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cambul%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Calcan_mare
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Hippoglossus_hippoglossus
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cambula_aurie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Limand%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83-de-mare
 https://www.britannica.com/animal/pleuronectiform