Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Delfinul
(Delphinapterusleucas)

Realizatori: Mocanu Andreea-Mirela Popescu Gabriel

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Introducere
"E singurul animal care ndrgete omul fr s atepte ceva de la el", a spus scriitorul grec Plutarh. La cine se referea el? La delfin, un mamifer nrudit cu balena. Potrivit cu The World Book Encyclopedia, "muli oameni de tiin consider c delfinii se numr printre cele mai inteligente animale, alturi de cimpanzei i de cini". ns, aa cum a remarcat i Plutarh, delfinii nu se apropie de om doar pentru a primi ceva de mncare. Dimpotriv, se pare c multor delfini pur i simplu le place s fie n preajma noastr. Dei n-ar avea nevoie de om, delfinul e curios i e posibil ca lui s-i plac s priveasc giumbulucurile noastre la fel de mult cum ne place i nou s le privim pe ale lui. Maestrii in imitatie, cu amintiri, o buna stapanire a vocabularului si a sintaxei, dar si cu inclinatii creative, delfinii sunt flexibili cognitiv si comportamental.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Delfinul
Originea numelui
Denumirea provine din greaca veche (delphs - delfin), cuvnt nrudit cu - delphys (buric). Prin urmare, numele acestui animal poate fi interpretat ca pe te cu buric.

Cetacea

Tursiops truncatus Clasificare tiinific Regn: ncrengtur: Subncrengtur: Clas: Ordin: Subordin: Familie: Animalia Chordata Vertebrata Mammalia Cetacee Odontoceti Delphinidae

Subordinul Odontoceti - balene cu din i

Familia Delphinidae, delfini oceanici Genul Delphinus:

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Delphinus capensis Delphinus delphis Genul Tursiops: Tursiops truncatus Tursiops aduncus Genul Lissodelphis: Lissodelphis borealis Lissiodelphis peronii Genu Sotalia: Sotalia fluviatilis Genul Sousa: Sousa chinensis Sousa chinensis chinensis Sousa teuszii Genul Stenella: Stenella frontalis Stenella clymene Stenella attenuata Stenella longirostris Stenella coeruleoalba Genul Steno: Steno bredanensis Genul Cephalorynchus: Cephalorhynchus eutropia Cephalorhynchus commersonii Cephalorhynchus heavisidii

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Cephalorhynchus hectori Genul Grampus: Grampus griseus Genul Lagenodelphis: Lagenodelphis hosei Genul Lagenorhyncus: Lagenorhynchus acutus Lagenorhynchus obscurus Lagenorhynchus cruciger Lagenorhynchus obliquidens Lagenorhynchus australis Lagenorhynchus albirostris Genul Orcaella: Orcaella heinsohni Orcaella brevirostris Genul Peponocephala: Peponocephala electra Genul Orcinus: Orcinus orca Genul Feresa: Feresa attenuata Genul Pseudorca: Pseudorca crassidens Genul Globicephala: Globicephala melas

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Globicephala macrorhynchus

Familia Platanistoidea - delfini de fluviu Genul Inia: Boto (delfinul amazonian), Inia geoffrensis Genul Lipotes: Lipotes vexillifer (specie disprut) Genul Platanista: Platanista gangetica Platanista minor Genul Pontoporia Pontoporia blainvillei

ase specii din familia Delphinidae sunt numite balene, dei, strict vorbind, sunt delfini. Acestea sunt:

Peponocephala electra Orcinus orca Feresa attenuata Pseudorca crassidens Globicephala melas Globicephala macrorhynchus

Specii de delfin din fauna Romniei Singurele trei specii de delfin care ptrund n Marea Neagr sunt Phocoena phocoena (marsuinul, focena sau porcul de mare), Tursiops truncatus (afalinul sau delfinul mare sau delfinul cu bot gros) i Delphinus delphis (delfinul comun). Pn la ora actual, au fost monitorizate n apele romne ti aproximativ 2300 de exemplare de delfini din toate cele trei specii existente n Marea Neagr. Astfel, au fost observate n decursul expediiilor tiintifice 500-700 exemplare de afalin ( Turpsiops truncatus ponticus), 700-1000 exemplare de marsuin (Phocoena phocoena relicta) i 400-600 exemplare delfin comun (Delphinus delphis ponticus).

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Delphinus delphis ponticus (Barabasch Nikiforov, 1935)

Clasa: Mammalia Ordinul: Cetacea Subordinul: Odontoceti Familia: Delphinidae Genul: Delphinus Specia: Delphinus delphis Denumire popular: delfinul comun

Caracteristici generale delfinul comun este colorat, cu un model de clepsidr pe prile laterale. Delphinus delphis are spatele sur-negricios cu reflexe verzui, laturi cenu ii, abdomen albicios. Botul este potrivit de alungit, mandibula depete maxila, iar fruntea este pu in turtit n partea anterioar. Se hrnete cu crustacei i cefalopode. Urmre te crdurile de sardele, hamsii i peti zburtori. Are o lungime cuprins ntre 1,5-1,8 m i o greutate de pn la 55 kg (n cazuri excepionale poate ajunge la 100 kg). Longevitatea acestora a fost estimat la 25 30 de ani, durata maxim de via a indivizilor acestei specii este de 22 de ani (masculi) i 20 de ani (femele). Trie te de-a lungul coastei, la adncime mic. Numrul dinilor este de 40 45/ jumtate de maxilar, forma fiind conic. Lungimea rostrului atinge 10 20 cm. Ating viteza maxim de 60 km/h. Sunt specii ihtiofage i vneaz n grup. Pot fi remarcai, deseori, jucndu-se, n jurul navelor. Delfinii comuni se apropie de coast, mai ales vara, n luna august. Se asociaz, n grupuri de cteva zeci de exemplare.Culoare spatele este gri nchis, spre negru, de la vrful capului spre coad, nchizndu-se ntr-un V pe ambele pri, sub nottoarea dorsal. Prile laterale sunt gri deschis, n spatele nottoarei dorsale i alb bronz, n faa nottoarei dorsale. Abdomenul este alb. n jurul ochilor se gsesc cercuri de culoare nchis, legate printr-o linie neagr, care traverseaz capul prin spatele rostrului i o alt dung de la maxilare pn la nottoare. nottoarele nottoarea dorsal este nalt, falciform i ascuit. Ea este localizat la jumtatea corpului i este de culoare neagr spre gri deschis, cu marginea neagr. nottoarele pectorale sunt lungi i subiri, uor curbate sau ascuite. nottoarea codal este ascuit, la vrfuri, cu o cresttur mic n centru. Hrnirea sunt mamifere ihtiofage, hrnindu-se, predominant, cu peti pelagici, de talie mic (ce noat n masa apei) hamsie, prot, stavrizi etc,

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

iar, aglomerrile lor sunt n funcie de existena bancurilor de peti. Delfinii comuni vneaz, n grup. mperecherea perioada de mperechere dureaz 5 6 luni (iulie decembrie), iar maturitatea sexual este atins la vrsta de 3 4 ani. Perioada de gestaie este cuprins ntre 10 i 11 luni, iar puiul msoar, la natere, ntre 80 i 95 de cm lungime. Rspndire delfinul comun este ntlnit, n apele temperate i se concentreaz, n zonele de larg. Statut delfinul comun figureaz n Cartea Roie a IUCN ului (International Union for Conservation of Nature and Natural Resources), iar toate statele, riverane Mrii Negre, au interzis vnarea lor, n scopuri comerciale. Aceast specie este protejat, prin conveniile de la Berna i Bonn, CITES (Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Flora and Fauna) i ACCOBAMS (Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic Area). Planul de aciune, privind mamiferele marine al UNEP (United Nations Environment Programme), precum i Planul IUCN/SSC (Species Survival Commission) subliniaz faptul c populaia de delfini, din Marea Neagr, este periclitat. Tursiops truncatus ponticus (Barabasch Nikiforov, 1940)
Clasa: Mammalia Ordinul: Cetacea Subordinul: Odontoceti Familia: Delphinidae Genul: Tursiops Specia: Tursiops truncatus Denumire popular: afalinul

Delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus) are botul evident turtit, iar flcile de aproximativ aceeai lungime. Spatele i laturile corpului sunt negre, abdomenul avnd i o zon mai deschis, cenu iu alburie sau alb. Deasupra ochilor are o pat rotund, cenuie. Are o lungime cuprins ntre 1,9 m i 2,5 m. Greutatea exemplarelor mature nu depete 150-200 kg (n cazuri excep ionale, delfinul cntrete 400 kg). Are o vitez de deplasare de 28-33 km/or i poate cobor la adncimi de pn la 90-100 m . Caracteristici generale este un delfin relativ robust, de obicei avnd un rostru scurt i butucnos, de aici i denumirea, n limba englez, de bottlenose (delfin cu nasul ca o sticl). Afalinul are o mare mobilitate cervical, pentru c cinci din cele apte vertebre ale gtului nu sunt sudate, ntre ele, cum sunt la delfinii oceanici. Are 18 20 dini conici ascuii pe fiecare jumtate de maxilar. Lungimea rostrului este de cca. 8 cm, fiind considerat de lungime medie. n Marea Neagr, afalinul triete, n grupuri nu prea mari, cu efective cuprinse ntre 15 25 indivizi. Afalinii reprezint o specie predominant ihtiobentofag, ce se apropie de rm, mai ales primvara. Longevitatea este estimat la 25 30 de ani.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Culoare culoarea acestui delfin variaz considerabil, dar, n general, prezint o coloristic de la gri deschis spre alb pe partea ventral, flancurile mai deschise, pn la un gri nchis pe partea dorsal. nottoare cea dorsal are form caracteristic, lat la baz, nalt i curbat, aflndu-se aproape de mijlocul corpului. Lobii nottoarei codale sunt lai i curbai, avnd o cresttur median bine evideniat. nottoarele pectorale sunt de mrime medie i ascuite. Lungime i greutate lungimea afalinului este cuprins ntre 250 350 cm la masculi i 230 320 cm la femele, iar greutatea medie este de cca. 180 kg. Hrnirea sunt forme ihtiobentofage. Un delfin adult poate consuma ntre 8 i 15 kg de hran zilnic. Delfinul Tursiops truncatus se hrnete cu pete i crustacee. mperecherea reproducerea are loc, n perioada iulie octombrie. Masculii ating maturitatea sexual la vrsta de 10 ani, iar femelele la 5 7 ani. Perioada de gestaie este de 10 12 luni. La natere, puiul de afalin msoar ntre 90 120 cm. Puii sunt alptai, pn la vrsta de un an i stau cu mamele lor, pn la 3 ani. Rspndire la litoralul romnesc, cel mai frecvent, a fost ntlnit, n zona Gura Portiei, la adncimi de 35 45 m, i zona de litoral, adiacent lacului Techirghiol, la adncimi cuprinse ntre 30 i 40 m. Primvara se aproprie foarte mult de rm, intrnd uneori dup hran i n incinta portului Midia. Statut n anii 80 delfinii, aparinnd speciei Tursiops truncatus, au fost introdui, n Crile Roii Naionale ale Georgiei, Rusiei, Bulgariei i Ucrainei. La nivel internaional, aceast specie este protejat prin Conveniile de la Berna, Bonn i de la Washington (CITES - Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Flora and Fauna), n Cartea Roie a IUCN (International Union for Conservation of Nature and Natural Resources) i, din noiembrie 1996, prin Acordul multilateral, privind Conservarea Cetaceelor, din Marea Neagr, Marea Mediteran i Zona Contigu Oceanului Atlantic (ACCOBAMS). Populaia de afalini, din Marea Neagr, este menionat pe listele cu speciile aflate, n pericol (Planul de aciune global privind mamiferele marine UNEP, United Nations Environment Programme). Acestia se intalnesc des la malul Oceanul Pacific (zone cu climat moderat nordic), Marea Rosie, Oceanului Atlantic, si Oceanul Indian.

Phocoena phocoena relicta (Abel, 1905)

Clasa: Mammalia Ordinul: Cetacea Subordinul: Odontoceti

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare Familia: Phocoenidae Genul: Phocoena Specia: Phocoena phocoena Denumire popular: marsuinul sau porcul de mare

Caracteristici generale este cel mai mic cetaceu, din Marea Neagr. Marsuinul are un corp mic i robust, care se ngusteaz, spre coad. Adulii msoar ntre 130 i 180 cm, n lungime, i au o greutate maxim de 65 de kg. Specia nu prezint un rostru distinct, iar, dentiia este reprezentat de 20 30 dini/ jumtate de maxilar. Este o specie ihtiobentofag, frecvent n apropierea rmului, mai ales vara. Triete solitar, sau n grupuri mici de 2 10 indivizi. Culoarea Partea dorsal culoare neagr sau gri cu nuane mai deschise pe Partea ventral este alb i o dung nchis la culoare, comisura bucal la nottoarea pectoral. nottoarele nottoarele sunt mici, nchise la culoare rotunjite. nottoarea dorsal triunghiular, cu o baz lat, nottoarea codal este, de asemenea, lat, prezentnd o cresttur median. este de nchis, flancuri. prezint de la

pectorale i uor este iar,

Lungime i greutate lungimea maxim pentru marsuinii, din Marea Neagr, este de 150 cm pentru femele i 160 cm pentru masculi. Greutatea medie a marsuinului, din bazinul pontic, este de 43 de kg. Hrnirea ca i afalinii, marsuinii sunt specii ihtiobentofage, hrnindu-se cu peti (cambul, calcan, guvizi) i nevertebrate (gasteropode). mperecherea mperecherea ncepe n luna iulie i dureaz pn n octombrie; perioada de gestaie este de aproximativ 9 luni. Lungimea puiului la natere variaz ntre 70 90 cm. Maturitatea sexual este atins la 3 4 ani. Longevitatea lor este estimat la aproximativ 16 ani. Rspndire Marsuinii, din Marea Neagr, fac incursiuni, primvara, n Marea Azov, iar, n perioada aprilie mai, n Marea Marmara, de unde revin, n luna septembrie. n noiembrie i decembrie, sunt ntlnii, n dreptul gurilor Deltei Dunrii. Statut specia a fost inclus, n Crile Roii ale Bulgariei i Ucrainei, precum i n Cartea Roie a IUCN (International Union for Conservation of Nature and Natural Resources). Este protejat prin Conveniile de la Berna, Bonn, CITES (Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Flora and Fauna) i ACCOBAMS (Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic Area).

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Delfinii sunt mamifere marine nrudite cu balenele i marsuinii (Phocoena phocoena). Exist n jur de 40 de specii de delfini n 17 genuri diferite. Delfinii variaz ca dimensiune de la 1,2 m i 40 kg (delfinii Maui), ajungnd pn la 9,5 m i 10 tone (orca sau balena uciga). Delfinii sunt rspndii n ntreaga lume, n special n apele pu in adnci din zonele de coast. Sunt animale carnivore, hrnindu-se cu pe te i calamari. Familia Delphinidae este cea mai mare din ordinul Cetacea, fiind i relativ recent . Delfinii, mpreun cu balenele i marsuinii, sunt descenden ii unor mamifere terestre, cel mai probabil din Ordinul Artiodactyl. Strmoii delfinilor moderni s-au adptat la via acvatic, cu aproximaie, acum 50 de milioane de ani, n Eocen. Scheletele delfinilor actuali prezint n zona pelvian oase de dimesiuni mici, despre care se crede c sunt vestigii ale membrelor inferioare. n octombrie 2006 a fost capturat n apele Japoniei un delfin neobinuit - acesta prezenta mici aripioare de o parte i de cealalt a zonei genitale, ceea ce i-a determinat pe cercettori s considere c acestea reprezint o dezvoltare mai proeminent a oaselor vestigiale ale membrelor inferioare. Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat notului rapid. nnottoarea puternic i ajut la propulsie n timp ce aripioarele pectorale i sistemul muscular al cozii asigur controlul direciei. Aripioara dorsal, n cazul speciilor care au o asemenea aripioar, contribuie la meninerea stabilit ii n timpul notului. Dei variaz n funcie de specie, culorile delfinilor se ncadreaz ntr-un tipar de baz compus din tonuri de gri, de obicei cu partea dorsala de culoare mai nchis. Delfinii sunt cele mai inteligente mamifere marine. Ei traiesc in grupuri, in toate oceanele lumii dar se gasesc in mod special in Oceanul Atlantic si cel Pacific. Desi isi petrec foarte mult timp in ape, delfinii sunt nevoiti sa iasa la suprafata pentru a respira. Corpul lor este alunecos si are culoarea gri. In Oceanul Pacific traiesc delfinii pestriti (patati) care se deosebesc de ceilalti datorita faptului ca au niste pete pe ei. Delfinii sunt neobisnuit de prietenosi cu oamenii si sunt interesati de actiunile pe care acestia le fac. Oamneii de stiinta considera ca legatura dintre om si delfin poate creea o punte de comunicare intre noi si lumea de sub ape. Lungimea unui delfin la maturitate depaseste 1,2 metri dar poate fi si mai lung. Cantaresc intre 60 si 600 de kg. Delfinul are intre 12 si 200 de colti si nu isi pierde nici unul pe intreaga durata a vietii. Poate sari din apa si pana la 6 metri. Delfinii pot privi cu un ochi intr-o parte si in acelasi timp cu celalalt ochi privesc intr-o alta directie. Nu se sperie de furtuni deoarece le place foarte mult in mare agitata. Sunt foarte jucausi. Jocurile ocupa mult din timpul delfinilor.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Se hranesc, in deosebi noaptea, cu pesti si cu calmar. Isi folosesc sonarul pentru a descoperi pestii ascunsi in nisip. Delfinii sunt vanatori extraordinari. Pot sa survoleze chiar si apele putin adanci si pot ataca chiar si animalele care stau pe marginea apelor. Cand ataca in haita pastreaza liniste. Sunt iuti si agili. Cand vad mai multi pesti intr-un loc ii aduna in bancuri foarte restranse, dupa care inhata pestii unul cate unul. Delfinii inoata repede ceea ce ii protejeaza de posibilii pradatori. Sunt foarte protectori unii cu ceilalti. In cazul in care sunt atacati de pradatori formeaza manunchiuri de mai multi delfini pentru a se putea apara mai bine. Cand o femela este pe cale sa nasca, pentru a o proteja, ceilalti delfini fac un zid in preajma ei, de jur in prejur. Cel mai mare delfin se numeste Orca si i se mai spune balena ucigasa. Poate atinge 10 metri lungime dar si o greutate de circa 7 tone. Desi este atat de imensa, Orca poate atinge viteze de 45 km/h. Acesti delfini mai sunt numiti si lupii marilor. Se hranesc cu pinguini, pesti, lei de mare dar si cu alte vietati. Femelele conduc vanatoarea si ataca primele apoi masculii sunt cei care dau lovitura de gratie vanatului. Sunt adevarati ucigasi. Delfinii se gasesc cu precadere in oceanul Atlantic si Pacific, dar sunt prezenti si in celelalte oceane si, de asemenea, in raurile din Amazon si Africa de Sud. Desi mediul de viata al delfinului este apa, este necesar ca acesta sa iasa des la suprafata pentru a putea respira. Un fapt cu totul deosebit la delfin este faptul ca - desi seamana foarte tare cu un peste - este mamifer, inrudindu-se cu balena. Este un animal foarte inteligent, fiind capabil sa comunice foarte bine si sa invete diferite trucuri repede si usor. Este foarte prietenos cu oamenii, fiind folosit in vindecarea copiilor bolnavi. Corpul delfinului este alunecos, iar la nivelul capului se observa un nas lung si

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

rotund, o gaura in frunte, folosita pentru respiratie si o gura mare in care se afla colti conici, ascutiti (intre 12 si 200). Interesant la delfin este faptul ca nu-si pierde nici un colt de-a lungul vietii. Ochii sunt pe fiecare parte a capului, iar urechile se afla in spatele acestora, fiind niste gauri mici. Majoritatea delfinilor au culoarea gri pe corp si alba pe burta. Cei care traiesc in Pacific au culoarea gri cu pete negre. Lungimea acestor mamifere variaza de la 1,2 m pana la 9 m lungime, iar greutatea de la 65 kg la aproximativ 650 kg. Datorita faptului ca delfinul are corpul format din muschi dezvoltati, are capacitatea de a sari din apa chiar si la o inaltime de 5,5 m. Delfinul traieste in grupuri mari, impreuna cu care ramane toata viata. Acestia se hranesc cu calmar si peste, consumand zilnic mai mult de o treime din greutatea corpului lor. Nu are colti puternici sau alte arme pentru a se apara de dusmani, dar are avantajul de a inota foarte repede, intrecandu-i pe toti care incearca sa-l vaneze. In comparatie cu cel mai rapid inotator uman, care este capabil sa inoate cu maxim 10 km/ora, delfinul poate inota cu o viteza de 60 de km/ora. Comunicarea se realizeaza printe-un procedeu numit ecolocatie. Aceasta consta in orientarea cu ajutorul ultrasunetelor reflectate de anumite obiecte. Astfel, sunetele emise de aceste mamifere se intorc la ele oferindu-le informatii despre marimea, forma, viteza, distanta si locatia unui obiect. Delfinii sunt capabili sa-si miste ochii in mod separat, uitandu-se in directii diferite in acelasi timp. Familia Delphinidae este cea mai mare din Ordinul Cetacea, fiind i relativ recent: delfinii au evoluat acum aproximativ 10 milioane de ani, n Miocen. Delfinii si porcii de mare (delfinii comuni) sunt mamifere desi se aseamana cu pestii. Le putem numi miracole ale evoluiei pentru ca desi ele descind din animale terestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au facut ca acestia sa fie considerati la prima vedere mai degraba pesti decat mamifere. Ei innoata cu gratia, forta si agilitatea pestilor si s-au adaptat in multe privinte pentru a-si gasi si captura prada. Corpul lor are o forma aerodinamica, fusiforma, folosesc la innotat coada care se aseamana cu innotatoarea codala a pestilor. Mobiliatea si viteza de inaintare in apa ajung si chiar depasesc pe cele ale dusmanului lor de temut: rechinul. Toate aceste modificari nu au dus la atrofierea sau disparitia proprietatilor fundamentale ale stramosilor terestri, delfinii fiind totusi mamifere, asa ca au sange cald, respira cu ajutorul plamanilor iar puii sunt alaptati de catre mama. Delfinii cuprind 7 genuri si in total 32 de specii (amintim delfinul cu bot prelungit, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul ucigas sau orca, etc). Delfinii variaz ca dimensiune de la 1.2 m i 40 kg (Delfinii Maui), ajungnd pn la 9.5 m i 10 tone (Orca sau Balen uciga). Delfinii au lungimea cuprinsa intre 1,5 si

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

7 metri, iar greutatea variaza de la 40 kg la 4500 kilograme. De asemenea exista 3 genuri de porci de mare si in total 6 specii (de exemplu: delfinul comun, delfinul lui Dall). Lungimea porcilor de mare variaza intre 1,2 2,25 metri si greutatea de la 30 la 160 de kg. Cele mai apropiate rude ale delfinilor si porcilor de mare sunt cetaceele de dimensiuni uriase, printre care balena, cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor si uriasa balena ucigasa. Aceste doua specii sunt reprezentanti ai celor doua familii ai cetaceelor, cele cu fanoane care filtreaza organismele vii ale planctonului cu ajutorul fanaoanelor asezate in orificiul bucal asemenea unui gard si cele cu dinti care haituiesc, captureaza si-si mananca prada asemenea animalelor de prada. Delfinii si porcii de mare apartin familiei cetaceelor cu dinti. Ele sunt de dimensiuni mai mici, hrana este alcatuita aproape numai din peste si sepii, desi cel mai mare reprezentant al lor orca (delfinul ucigas), spaima marilor, ataca focile si alti delfini. Intre delfini si porcii de mare nu exista prea mari diferente. Delfinii au botul carnos si dintii conici, iar porcii de mare au dintii sub forma de cazma si numai in maxilarul de jos. Adaptarea delfinilor la viata acvatica este asa de mare incat pe uscat acestia sunt practic neputinciosi. Semnul cel mai evident al adaptarii la mediul in care traiesc este structura si constitutia corpului. Pentru ca forma aerodinamica este o conditie esentiala la deplasarea rapida prin apa, a carui densitate este mai mare decat a aerului, delfinii si porcii de mare si-au dezvoltat o forma fusiforma, asemanatoare unei torpile, practic renuntand la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului. Astfel urechile s-au atrofiat, organele genitale atat la mascul cat si la femela au o pozitie normala in interiorul corpului, memebrele posterioare nu au lasat nici o urma iar membrele anterioare s-au transformat in innotatoarea in forma de aripa, avand rolul de a stabiliza si carmui miscarea. Coada s-a transformat in innotatoarea codala, rigida si lata. Pielea delfinului este neteda si fina ca matasea, total lipsita de par. Denivelarile create de oase si muschi sunt corectate de stratul de grasime aflat sub piele, grasime care are rol si de izolator termic, adica reduce pierderile de energie, lucru important deoarece apa marii este intotdeauna mai rece decat temperatura animalelor. Alaturi de forma aerodinamica, care isi sare in ochi cum se spune, viteza mare de inaintare este obtinuta si datorita altor proprietati mai putin vizibile. Astfel pliurile transversale ale pielii delfinilor reduc turbulentele care pot aparea in apa care curge pe corpul animalului marind rezistenta la inaintare prin schimbarile de presiune. Prin reducerea acestor turbulente se reduce astfel rezistenta mediului la inaintare. In plus stratul superior de celule ale pielii se toceste extrem de rapid chiar si de 12 ori zilnic iar uleiul produs de celule imbraca corpul ajutand astfel inaintarea prin apa. Datorita acestor proprietati delfinul lui Dall este specia cea mai rapida, putand innota si cu viteza de 50 km/h si aceasta viteza o poate pastra pe distante foarte mari. Delfinii au obiceiul de a sari din apa din cand in cand si innoata practic in aer. E posibil ca aceasta sa fie o metoda de a reduce rezistenta mediului si cum aerul are o densitate mult mai mica decat apa franeaza mai putin delfinul si acesta poate respira. Expira prin orificiul nazal aflat pe crestetul capului, isi umple apoi plamanii cu aer, dupa care se poate scufunda.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Delfinii nu se scufunda la adancimi foarte mari de aceea nu trebuie sa inmagazineze mult oxigen in plamani. Le ajunge o jumatate de secunda deasupra apei pentru a insipra. Dar daca se scufunda la adancime foarte mare pot inspira mult aer in plamani astfel ca pot inmagazina mult oxigen in globulelel rosii (mult mai mult decat oamenii). Cei mai multi delfini si porci de mare au mult mai mult sange decat alte animale terestre de acelasi dimensiuni astfel ca ei pot inmagazina mult mai mult oxigen. Delfinii si porcii de mare vaneaza de obicei in stratul superior al marilor iluminat de razele soarelui astfel ca se pot folosi de vaz in timpul acestei actiuni. Lentila ochilor se caracterizeaza prin aceea ca are posibilitatea de schimbare a formei astfel ca acestia isi pot fixa bine obiectele atat in apa cat si in aer. Speciile cu botul prelungit au o excelenta vedere binoculara (vedere in spatiu tridimensionala) cu ajutorul careia pot aproxima foarte bine distanta la care se afla ceea ce vad. Desi vazul este foarte util pentru delfini, acesta nu este indispensabil pentru a supravietui. Ei poseda si alte proprietati cu ajutorul carora percep extrem de bine mediul in care traiesc. Astfel cel mai important rol in perceptia delfinilor il are urechea. Urechea nici nu se vede din exterior - se pot observa doar doua orificii in spatele ochilor - dar functioneaza extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare al undelor sonore in mediul subacvatic si putem spune ca au posibilitatea de a percepe sunetele "stereo, astfel incat localizeaza directia exacta de unde vine sunetul. Urechea interioara a delfinului este inglobata intr-un tesut asemanator spumei astfel ca nu preia vibratia oaselor capului. Asta inseamna ca undele sonore venite din lateral nu ajung in acelasi timp la ambele urechi si din diferenta de timp delfinul constata precis din care dierctie provin. Omul scufundat in apa nu poate face asa ceva deoarece sunetele ajung simultan la ambele urechi prin oasele craniului, indiferent de directia din care provin. Aceasta calitate a delfinilor este foarte importanta pentru ca el traieste in lumea sunetelor atat cele emise de alte animale dar si de el insusi. Delfinii si porcii de mare se orienteaza cu ajutorul sonorului, radarul cu ultrasunete. Delfinul emite continuu sunete care se reflecta pe obiectele aflate in preajma astfel ca el defineste distanta dintre el si obiect in functie de timpul scurs de la emisia sunetului si pana la receptia lui iar cu ajutorului auzului stereo si poate percepe si directia lui. Sunetele emise de delfini sunt produse de orificiul nazal. Sunetele sunt receptate de suprafata concava a craniului dupa care sunt focalizate de lentila acustica formata dintr-un tesut adipos aflat deasupra botuluu si fetei. Aceasta formatiune de "pepene da forma boltita a fruntii mai multor specii de delfini. Din instinct delfinul analizeaza ecourile auzite si capata imaginea mediului ce-l inconjoara putand evita obstacolele si gasi hrana. Pentru prelucrarea tuturor acestor informatii este necesar un mare numar de celule nervoase si probabil acesta este motivul pentru care creierul delfinilor si este foarte mare (masa creierului cantareste 2 kg fata de cea a unui om adult care are doar 1,5 kg). Delfinul este de altfel un animal deosebit de inteligent cu o mare capacitate de a invata.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Hrana delfinilor si porcilor de mare consta in pesti si sepii. Exceptie face orca, delfinul ucigas, care vaneaza animale cu sange cald, cum ar fi foci, pinguini, alte cetacee. S-a semnalat un caz cand un grup de orci au atacat o balena albastra, au omorat-o si devorat-o partial. Delfinii mancatori de pesti mananca orice fel de peste dar sunt si cazuri cum ar fi delfinii cu cocoasa, care vaneaza in apropierea tarmului. Altii, ca delfinii tropicali, vaneaza mai ales in larg iar porcii de mare vaneaza in grupuri restranse de cate doipatru indivizi. Delfinii care vaneaza in larg se aduna in grupuri foarte mari, de 1000 de indivizi sau chiar mai multi. Grupurile de delfini pot fi intalnite mai des in apele bogate in hrana, acolo unde din cauza curentilor apa rece, mai bogata in hrana ajunge la suprafata unde se amesteca cu apa mai calda creand astfel conditii favorabile dezvoltarii si inmultirii planctonului care atrage sardelele si lostritele si acestea la randul lor atrag delfinii care cu ajutorul sonorului descopera aceste bancuri de pesti. Delfinii se rotesc in jurul lor si pestii se aduna in grup compact, urcand la suprafata. Cu cat grupul de delfini cuprinde mai multi indivizi cu atat bancul de pesti este mai usor de manevrat. Odata ajunsi la suprafata, pestii nu prea mai au scapare, delfinii aruncandu-se asupra prazii. Delfinii tropicali din zona Oceanului Pacific se ajuta cu delfinii din Oceanul Atlantic. In timp ce unii se hranesc ceilalti stau de paza atenti la aparitia rechinilor sau delfinilor ucigasi. Aceste grupuri de delfini sunt insotite de cele mai multe ori de bancuri de ton, pesti rapitori de dimensiune si mobilitate mare, care se ospateaza si ei de la masa delfinilor. Un inconvenient al acestei intr-ajutorari ar fi acela ca navele de pescuit oceanic urmaresc bancurile de ton si constituie un pericol si pentru calauzele lor: delfinii. Delfinii se caracterizeaza in general printr-o slaba legatura intre parteneri. Masculul nu pastreaza de obicei legatura cu urmasii lui. Femela da nastere unui singur pui, pe care il alapteaza pana la doi ani, timp in care il protejeaza. Grupul de delfini ucigasi sunt mult mai stabili in legaturile cu partenerii. Masculii dominanti pastreaza in jurul lor 3 - 4 femele, langa care isi vor petrece toata viata si cu care cresc impreuna mai multe generatii de pui. Astfel de grupuri sunt formate de indivizi tineri, masculi si femele, alaturi de delfini maturi. Preocupata de pericolele care ameninta delfinii din Marea Neagra, Organizatia Neguvernamentala Ecologista Mare Nostrum deruleaza in prezent un proiect ce are ca scop asigurarea conditiilor adecvate de dezvoltare a populatiilor de delfini in zona costiera romaneasca prin diminuarea impactului negativ al activitatilor economice costiere asupra delfinului, in special a pescuitului cu plase cauza capturilor accidentale. Proiectul, finantat prin Programul GEF de granturi mici, se desfasoara in perioada august 2005 august 2006. Dupa cum spune si un prof de la Univ din Hawaii, au un creier mare, ca si noi. Maniputeaza lumea in care traiesc, pentru a face lucrurile posibile.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Atunci cand dorm, delfinii inoata paralel cu suprafata apei, aproximativ sub 30 cm. La fiecare 30 de secunde executa o respiratie in mod reflex si deschid pleoapele. Dupa unii autori, somnul lor este o inhibare alternativa a fiecarei emisfere cerebrale. Ochii delfinilor sunt protejati impotriva sarurilor din apa de mare de o membrana lacrimala de consistenta unui lipici. Pot sta sub apa, fara sa iasa la suprafata, aproximativ 15 minute. Capacitatea delfinilor de a se scufunda fara a respira timp indelungat se datoreaza, se pare, numarului foarte mare de globule rosii din sange. Delfinii se pot scufunda pana la adancimea de 500 m. Delfinii pot atinge in aer, intr-o saritura, 6 m. Cat de repede poate inota un delfin. Viteza maxima pentru un afalin este in jur de 32 km/h, insa delfinul comun poate inainta cu viteza de 60 km/h. Stomacul delfinilor este alcatuit din trei compartimente care seamana cu acela al vitelor. Tot asemeni lor, ei au rinichi multi-lobati semanand cu un ciorchine de struguri. Delfinii isi folosesc dintii pentru a apuca, a insfaca si nu pentru a mesteca hrana. Delfinii sunt incapabili sa digere zaharul, datorita faptului ca ei nu se intalnesc deloc cu zaharul in mediul lor natural. Laptele cetaceelor este unul dintre cele mai bogate cunoscute stiintei, continand 40% grasimi si 10-14% proteine. Adesea in corpul delfinilor, in urma disectiilor, se gasesc ramasite de membre inferioare care dovedesc faptul ca ei au fost candva mamifere terestre. Delfinii respira prin plamani si nu prin branhii. Puii delfinilor, in timpul travaliului, sunt expulzati din abdomenul mamei cu coada inainte si nu cu capul, cum se nasc toti puii de mamifere. Explicatia acestui fapt consta in aceea ca sunt mamifere care respira aer atmosferic, iar daca puiul s-ar naste invers, deci cu capul inainte, in timpul travaliului, care poate dura pana la 10-12 ore, puiul s-ar ineca. Delfinii nu depun icre, ci nasc pui vii care sunt alaptati ca in cazul oricarui mamifer. Cand alapteaza, femela inoata culcata pe o parte, ceea ce permite puiului, lipit de abdomenul matern, sa aiba permanent micul event deasupra apei. Altfel puiul nu ar putea respira.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Puii mamiferelor marine stau cu mamele lor 3 pana la 6 ani, apoi acestia formeaza grupuri alcatuite din pui de aceeasi varsta. Delfinii devin agresivi in cazul in care oamenii incearca sa-i mangaie excesiv. Esuarile in masa ale delfinilor se datoreaza, de obicei, pilotajului gresit al unui individ din grup care este bolnav sau ranit. Delfinii actioneaza dupa principiul toti pentru unul. Din derma si epiderma delfinilor lipsesc glandele sudoripare si sebacee precum si firele de par, reduse la niste mustati la puii nou nascuti. Sub piele exista un strat de grasime care poate atinge max 30 cm. Nasul delfinilor se deschide printr-o singura nara situata intr-o mica adancitura din crestetul capului, numita event. Simtul presiunii se datoreaza unui organ saciform plin cu un ulei special, situat pe partea anterioara a capului si denumit melon. Afalinul este cel mai inteligent dintre cele trei specii de delfini din Marea Neagra. Se adapteaza foarte bine in captivitate si chiar se reproduce in aceste conditii. In general, delfinii isi mentin temperatura constanta in jur de 38 C si traiesc intrun mediu cu salinitate cuprinsa intre 17-35. Diferite studii efectuate pe creierul delfinilor au dus la concluzia ca sub raportul cerebralizarii acestia se situeaza pe primul loc dupa om. Media de viata a delfinilor este de 20-30 de ani. Delfinul este un mamifer acvatic capabil sa emita si sa receptioneze semnale sonore simultane pe mai multe cai. Delfinii, in mod obisnuit sunt foarte comunicativi, dar in captivitate incep sa surzeasca si greutatea lor cerebrala scade cu pana la 30%. Inotul supravegheat alaturi de delfini este folosit din ce in ce mai mult ca metoda curativa. Se cunosc, astfel, cateva cazuri in care mai multe persoane au fost vindecate de diferite boli dupa ce au inotat alaturi de delfini. Femelele fluiera zile intregi dupa ce dau nastere puiului, astfel incat acesta sa-si poata recunoaste mama in viitor. Delfinii nu au corzi vocale si singura parte a corpului lor care poate produce sunete este eventul. In momentul de fata se cunosc aproape 70 de specii de delfini si balene si s-ar putea sa mai existe si altele inca nedescoperite. Unele sunt cunoscute numai datorita unor singuri indivizi sau unor cranii.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Exista si delfini de apa dulce. Acestia au dimensiuni mai mici, stratul lor de grasime s-a redus foarte mult deoarece temperatura apei este mai ridicata in rauri si lacuri. Datorita turbiditatii apei acestia sunt aproape orbi. Se intalnesc in America de Sud, India, Pakistan, China. Este sociabil, traieste in grupuri de marimi diferite (10-100 indivizi), face salturi mari afara din apa, poate fi auzit de la departare, inoata cu o viteza de 40 km/ora (este unul dintre cele mai rapide cetacee). Marimea grupului variaza in functie de sezon. Este un mamifer carnivor, se hraneste cu cefalopode, crustacee, pesti, moluste bentonice si alte organisme. In apele Marii Negre delfinii vaneaza: bancuri de stavrizi, sprot, chefal, macrou, hamsii si sardele (actionand in grup). Delfinul comun la maturitate (la varsta de 10 ani), toamna, se imprecheaza (o data la 2 ani), si dupa o perioada de gestatie de 10-11 luni, femela fata un pui (foarte rar doi), il alapteaza timp de 16 luni. Delfinul cu bot gros la maturitate (cand are 4 ani) se imperecheaza primavara, o data la doi ani, apoi perechea se separa. Dupa o perioada de gestatie de 10-12 luni, femela fata un singur pui (sub apa), puiul este alaptat de 2-4 ori pe zi, timp de cateva luni (cca. 16 luni), laptele fiind proiectat cu putere, direct in gura puiului. Puiul este foarte mare din primele zile de la nastere si este capabil sa inoate. Delfinul traieste 20-22 de ani, nu se vaneaza (fiind ocrotit de lege), este numit si delfin pontic. Denumirea stiintifica este Delphinus delphis ponticus, genul Dephinus. Traieste de-a lungul coastei, preferand ape cu adancimi medii si temperaturi de 1020C Este un cetaceu specific pentru zona Marii Negre, prezent tot timpul anului in apele teritoriale romanesti (iarna, migreaza in partea de sud). Poluarea sonica, cantitatile mari de deseuri industriale si menajere, turismul si braconajul au efecte negative asupra zonelor populate cu delfini, astfel s-a constatat o scadere mare a numarului lor in Marea Neagra. Nu are simtul mirosului, are un simt tactil foarte sensibil (receptorii din piele), respira pe nari prin plamani, iar in timpul imersiunii (un timp de pana la 15 minute) isi poate reduce la jumatate ritmul cardiac, narile se inchid (datorita unor muschi speciali) pentru a impiedica intrarea apei. Cand sunt amenintati, dau niste semnale de avertizare, devin agresivi, isi deschid botul larg si dau cu putere din cap. In libertate calatoresc cate 40 mile pe zi, pot inota intr-un loc dimineata, iar peste o ora sa fie la 25 mile distanta, hranindu-se sau socializand (in grupuri). Delfinii migreaza pe aceleasi rute de mii de ani. Sunt vanati pentru carne si cu scopul de a fi vanduti (pe sume mari) parcurilor de distractii din intreaga lume.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare

Bibliografie:
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Delfin 2. http://www.magicland.ro/index.php/Mamifere/delfinul.html 3. http://www.descopera.net/animale_delfinul.html

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie- Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare 4. http://www.e-scoala.ro/biologie/delfinul.html 5. http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Mamifere_Delfin-60.html 6. http://www.zooland.ro/arhiva/delfinul+si+balena+mamifere 7. http://raekasworld.wordpress.com/pentru-tine/ 8. http://www.ipedia.ro/delfinii-mamifere-marine-136/ 9. http://www.portalroman.com/articole/Delfinii_mamifere-16.html 10.http://www.referat.ro/referate/Delfinii_-_mamifere_acvatice_4924.html 11.http://www.e-pets.ro/articole/delfinii