Parcul Național Retezat

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 1

Localizare și acces

Parcul Naţional Retezat este localizat în partea de vest a Carpaților Meridionali, mai
exact în Munții Retezat - Godeanu, din județul Hunedoara. Parcul național se întinde pe
o suprafață de peste 54.400 de hectare, alcătuind cel mai complex masiv montan din
România. După felul în care este poziționat, Parcul Național Retezat este accesibil din
două direcţii: Depresiunea Haţegului şi Valea Jiului. În Depresiunea Haţegului se poate
ajunge dinspre Deva, pe DN66 Deva-Simeria-Haţeg sau dinspre Caransebeş, pe DN68
Caransebeş-Haţeg.
În Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva-Simeria-Haţeg-Pui-Petroşani), sau
dinspre Tg. Jiu, pe DN66 (Tg. Jiu-Filiaşi-Petroşani).

Date generale/ istoric

Parcul național reprezintă o arie naturală terestră și/ sau acvatică, desemnată pentru
protecția a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generațiile prezente și viitoare.
Parcul Național Retezat este cea mai importantă rezervație naturală din România,
cunoscut pe plan național ca ”monument al naturii”, iar pe plan internațional se află în
lista UNESCO a parcurilor naționale protejate.
Necesitatea conservării rezervației din masivul muntos Retezat a stat la baza
demersurilor, iniţiate încă din 1923 de către profesorul Alexandru Borza, fondatorul şi
directorul Grădinii Botanice din Cluj Napoca și de către savantul de renume mondial Emil
Racoviță.
Înainte de înfiinţarea Parcului Naţional Retezat în anul 1935, zona era fond de vânătoare
pentru capre negre, aparţinând de Casa Regală a României și administrat de către
Direcţia Vânătorilor Regale.
După ce în anul 1927 este înființată o primă rezervație naturală de mici dimesiuni în
Munţii Retezat, se înfiinţează, la 22 martie 1935, Parcul Naţional Retezat, primul de
acest fel din România.
Pădurile din Parcul Naţional Retezat sunt bine conservate, 26% dintre acestea sunt
păduri virgine şi cvasivirgine. După 1950 nu s-au mai efectuat exploatări de masă

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 2

lemnoasă în zona de protecţie specială a parcului, cu excepţia tăierilor de igienă, acestea
din urmă fiind sistate începând în anul 1986.
În anul 1979, la cea de-a IV-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a
Programelor Om - Biosferă din Paris, a fost declarată Rezervație a Biosferei de către
comitetul MAB UNESCO.
În anul 2000 a fost declarat arie de importanţă faunistică şi lepidepteorologică
europeană. În 2004 a devenit primul parc din România şi al cincilea din Europa care a
primit certificatul "Pan Parks", prin modul de gestionare și conservare a biodiversității.

Harta Parcului Național Retezat

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 3

Descrierea mediului fizic

În Retezat se află urmele glaciaţiei de odinioară, cu zeci de gheţari, dintre care unii
aveau peste 10 km, nenumărate grohotişuri şi morene îmbrăcate adesea în masive de
jnepeni.
Masivul Retezat este situat între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg, şi între
două râuri importante, Râul Mare şi Jiul de Vest. Partea cea mai importantă a masivului
este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare, partea sudică,
cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic.
Altitudinea teritoriului din masiv, este cuprinsă între 850 m la Gura Zlata și 2509 m la
vârful Peleaga, cel mai înalt vârf din acești munți. Teritoriul respectiv cuprinde peste 20
vârfuri care depășesc altitudinea de 2200 m, ceea ce face ca Retezatul să reprezinte un
masiv dominant în zonă cu o altitudine aproximativă de 2000 m.
Accesul în parc este realizat prin cele opt puncte principale de intrare, și patru puncte de
control, supraveghere și informare.
Parcul Național Retezat este zonificat funcțional în patru zone:
1. Zona cu protecţie strictă, destinată cercetării ştiinţifice, care în momentul de faţă este
alcătuită din Rezervaţia ştiinţifică Gemenele. În cadrul acestei zone nu este permisă
desfăşurarea activităților de exploatare a resurselor naturale. Accesul în Rezervaţie este
permis doar în baza autorizaţiei eliberate de Academia Română, Comisia Monumentelor
Naturii.

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 4

2. Zona cu protecţie specială, în care sunt permise turismul controlat, activităţi de
natură educativă şi utilizarea păşunilor de către localnici în condiţiile stabilite de
prezentul Regulament si de Planul de Management al Parcului.
3. Zona tampon, în care sunt permise activităţi de gospodărire/ valorificare a resurselor
naturale cu respectarea principiilor de utilizare durabilă a acestora.
4. Zone de interes special din punct de vedere al biodiversităţii sau al infrastructurii
turistice.
Drumeţia montană reprezintă una dintre formele de turism cele mai importante care se
desfăşară în Munţii Retezat. Aceasta se desfăşoară în special în zona înaltă (creasta
principală sau cele secundare) sau pe traseele de acces către aceasta. În prezent în
masiv există mai multe trasee turistice marcate. Zona centrală a parcului este vizitată de
aproximativ 10.000 de turiști străini și români anual pe baza unui regulament impus de
către administrația parcului. Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomandă a fi
parcurse fără echipament şi experienţă adecvate, în general nu se recomandă
parcurgerea traseelor în timpul iernii din cauza riscului crescut de avalanșă.
Administrația Parcului Național Retezat dorește să păstreze mediul natural așa cum este
în momentul de față și să combată orice tentativă de a ușura accesul în masă al
turiștilor. Nu există telecabină sau drum de acces, parcul rămâne un loc pentru excursiile
făcute de dragul sălbăticiei, al recreației și al aventurii.

Structura și caracteristicile vegetalului

Retezatul este recunoscut pentru diversitatea floristică pe care o adăpostește în cadrul

parcului.
Sunt prezente peste 1190 de specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute
în România. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare.
La poalele muntelui se întind păduri de fag, carpen și mesteacăn, în văi crește arinul
negru. La peste 1000 m găsim molid, scoruș, arțar, mesteacăn, rașinoasele formează un
etaj propriu-zis până la 1800 – 1900 de metrii.
Alte elemente vegetale întâlnite la limita dintre zona stâncoasă și pajiștile alpine sunt
rododendronul (bujorul de munte) și jneapănul. În luna iunie rododendronul inundă
zona alpină formând grupuri vegetale dispuse în mod natural, ce adeseori mărginesc și

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 5

Rododendronul și Jneapănul
înfrumusețează potecile traseelor turistice. Jneapănul
are o distribuție foarte bună pe pantele abrupte ale
Retezatului și contribuie la susținerea și fixarea
grohotișului. Zâmbrul specie de arbori rară, apare în
grupe mai mari şi mai compacte, decât în alte masive.
În pajiștile din zona alpină regăsim o mare parte
dintre speciile de flori de munte dintre care amintim
Gențiana, Pulsatilla, floarea de colț, Papucul
Doamnei, arginţica, sângele voinicului, ghinţura,
crinul galben.
Crestele cele mai înalte şi custurile adesea lipsite de
vegetaţie datorită reliefului și temperaturilor scăzute.
Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului
Naţional Retezat o reprezintă pășunatul necontrolat.
Fauna
Fauna Parcului Național Retezat este foarte bogată și
diversă, puțin modificată de către om. Dintre
mamiferele prezente în parc amintim: capra neagră,
căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistrețul,
nevăstuica, jderul de copac .
Mamiferul caracteristic al Retezatului este capra
neagră.
Un element inedit al faunei din cadrul parcului îl
reprezintă introducerea în anul 1973 a 20 de

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 6

exemplare de marmotă alpină provenită din alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate
în căldarea lacului Gemenele iar în prezent se pot întâlni în număr destul de mare în
toate văile şi căldările glaciare din cadrul Parcului Național.
Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii. În anul 1970 au fost introduşi în câteva lacuri
glaciare, păstrăvii de lac, subspecie neindigenă adusă din nou din Alpi.
Acest lucru a dus la scăderea populaţiilor de amfibieni care utilizează ca locuri de
înmulţire lacurile glaciare.
Amfibienii sunt reprezentați prin 11 specii : broaștele, salamandrele și tritonii sunt în
numar foarte mare.
Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc şi în zonele apropiate, pe văile mari ale
masivului şi în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă
montană. Acestea însumează 185 de specii dintre care amintim: acvila, cocoșul de
munte, lăstunul, șoimul. Parcul oferă condiţii optime pentru supravieţuirea celor mai
importante dintre carnivorele: lupul, ursul şi râsul Lynx lynx. Peşterile din Retezatul
Calcaros sunt folosite de urşi pe timpul iernii, iar liliecii găsesc aici condiţii bune pentru
hibernare sau retregere în timpul zilelor de vară.

Lacul glaciar Bucura la apus

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 7

Apa în compoziția parcului

Munţii Retezat adăpostesc cele mai numeroase lacuri glaciare din munții Carpaţi, lacul
Bucura fiind cel mai întins lac glaciar din ţară, lacul Zănoaga cel mai adânc, iar lacul
Custura Mare este situat la cea mai mare altitudine.
Căldările sau circurile glaciare, numite de localnici zănoage, reprezintă depresiuni
circulare formate din eroziunea ghețarilor montani, la baza văilor glaciare sau pe
versanții acestora.
Ele sunt un rezultat al activității ghețarilor cuaternari care s-au întipărit adânc în relieful
Masivului Retezat.
Sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei la o altitudine de 2040m se află cel mai mare lac
glaciar din România, lacul Bucura acesta se întinde pe o suprafață de aproape 9 hectare
și este una dintre atracțiile principale ale parcului.

Tăul Porții – fotografie personală Iulie 2012

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 8

Apa din cadrul Parcului N. Retezat are un rol estetic prin atractivitatea pe care o oferă
turiștilor prin numeroasele reflexii ale munților din jur, ecologic prin faptul că reglează
atmosfera și combate poluarea și terapeutic prin combaterea stărilor anxioase.
În cadrul parcului există și alte elemente acvatice precum cascade dintre care amintim:
Lolaia, Ciumfu, Rovine, Cascada Stânişoara.

Cascada Lolaia

Masivul central și vârfurile din planul îndepartat

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 9

Bibliografie:

- I. Emilian , Muntii Retezat, Ghid turistic, editura Pentru Turism , 1974

Webografie:

- http://retezat.ro/
- www.eco-romania.ro
-
Surse imagini:

- https://dorinbofan.files.wordpress.com/2013/07/2013_06_retezat_353.jpg
- https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1b/2007_09_Retezat_Pele
aga.jpg/570px-2007_09_Retezat_Peleaga.jpg
- http://www.laurentiupavel.com/Landscapes/Retezat-mountain-landscape-5/i-
6sMQdxk/A
- https://lh3.googleusercontent.com/-
KV_tB41JqtM/VfhoHLRVdqI/AAAAAAAAT0E/Dkl5Ysqorjo-
meQIoE1iWFf8_uODwhyyQCCoYBhgL/s1024/Retezat%2B23.jpg

MIROȚOI DANIEL AN 5 SEMIAN A 10