Piata serviciilor de proiectare ,componenta a mediului de marketing: tipologie,componente

Piata reprezinta suma de vânzători şi cumpărători care tranzacţionează un produs, serviciu sau o clasă de
produse.

Piaţa presupune încheierea unor înţelegeri între oameni în urma cărora fiecare are ceva de
câştigat.Temelia marketingului consta in utilizarea de schimburi. Piata poate avea mai multe cai, aceasta
fiind definita ca o constructie teoretica, un cadru de desfasurare a activitatilor economice, o stare
normativa a economiei, un sistem complex de interconditionare.

La nivelul tipologiei pietelor, se pot distinge cinci tipologii diferite. Prima este tipologia potentiala, ce
reprezinta o previziune a posibilitatii ca un serviciu, un bun care necesita solicitat.Spre exemplu,
posibilitatea aparitiei unei piete a locuintelor ecologice. A doua tipologie este piata disponibila formata
din beneficiari ce dispun de resurse si manifesta interes pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Piata
disponibila calificata este a treia tipologie de piata si se refera la consumatori dispusi sa cumpere sau sa
achizitioneze bunuri si servicii si care au interes/venituri suficiente si accesibile.Urmatoarea tipologie de
piata este piata deservita. Spre exemplu, o organizatie de proiectare isi face o strategie de marketing
adresata unui segment de beneficiari dispusi, care au la dispozitie venituri suficiente pentru
achizitionare. Ultima tipologie de piata este piata penetrata, constituita din consumatori care au
achizitionat bunul sau serviciul realizat.

Elementele componente ale unei piete sunt cererea, oferta, concurenta si pretul.Toate acestea
functioneaza intr-un circuit dependent, gravitand in jurul pietei. Ele nu pot functiona in mod
interdependent.

Cererea este influentata de venituri, pretul altor produse sau servicii, asteptari si de factori demografici
psihosociali. Cererea se adreseaza consumatorilor, clientilor si beneficiarilor. In functie de bunurile si
serviciile cerute, se stabileste o anumita cantitate ce va fi conditionata de pret si de timpul dat.

Oferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care se poate vinde pe piata la un anumit pret si intr-o
perioada data. Intre cerere, pret si oferta trebuie sa existe un echilibru pentru a determina o cerere de
producator si o oferta de producator. Oferta depinde de pretul produselor si al serviciilor, de pretul
concurentei pe piata in acelasi domeniu, de numarul de ofertanti, de tehnologie, de perspectivele pietei,
consturi de realizare, de nivelul de tace si de conditiile naturale.

Caracteristicile pietei functioneaza dupa schema solicitant-> organizatie de proiectare->ofertant.

Locul pe piata este stabilit atunci cand:organizatia de proiectare ofera servicii alaturi de alti ofertanti pe
piata; organizatia de proiectare se confrunta cu cererea formulata de consumatori; organizatia de
proiectare se confrunta cu alte organizatii de proiectare furnizoare ale aceluiasi tip de serviciu. Locul pe
piata este stabilit si in functie de tipologia/matricea solicitantului. In raport cu acesti factori, organizatia
de proiectare se poate situa pe piata in diverse ipostaze. Una din aceste ipostaze este reprezentata de
situatia de monopol, atunci cand organizatia de proiectare este singura care furnizeaza un anumit
serviciu de proiectare ( spre exemplu, hale industriale). A doua ipostaza este situatia de oligopol, cand
organizatia de proiectare este componenta a ofertantilor existenti pe piata.

Profilul pietei este dat de tipurile de piata existente: piata producatoare de bunuri materiale, piata
organizatiei prestatoare de servicii (piata organizatiilor de proiectare care au o dubla vocatie,atat in
producerea serviciilor de proiectare cat si in comercializarea serviciilor de proiectare) si piata
organizatiei distributoare( comerciala).

Modalitatile uzuale in concurenta neloiala in proiectare sunt denegrarea( vehicularea in diverse medii
sociale, in mass-media a unor inexactitati, neadevaruri cu privire la un alt urbanist, arhitect sau
oragnizatie de proiectare), cincurenta parazitara ( creearea unor confuzii prin utilizarea unor solutii sau a
unei modalitati de prezentare urilizate de alte organizatii de proiectare), semantura de complezanta (–
transpunerea semnăturii şi ştampilei pe un produs, serviciu de proiectare, proiect realizat de persoane sau
organizaţii necalificate şi lipsite de dreptul de realizare al proiectului. Aceasta în scopul reducerii
costurilor de proiectare, în dauna calităţii), dumping (practicarea unor preturi de proiectare mai reduse
decat costurile reale de proiectare prin diverse metode, scaderea calitatii, semnatura de complezenț,
utilizarea muncii la negru si forta de proiectare necalificata) si concurență ilicită (scăderea prețurilor de
proiectare prin fradă fiscală, evitarea impozitării, obținerea de profituri în dauna concurenței).

Piața de arhitectură este segmentată vaaloric de valoarea economică. valoarea culturală, valoare
profesională si valoarea socială. Această piață poate fi analizată din perspectiva clienților, a
beneficiarilor și a serviciilor de proiectare.

În piața clienților și a beneficiarilor, criteriile de analiză a pieței beneficiarilor de produse de arhitectură

constau in strauctura demografică, structura socio-economică și organizarea geoclimatică a clienților.
Structura demografică determinp evolutia localitatilor ( necesarul cantitativ de functiuni urbane:
locuinte, scoli, gradinite, spatii comerciale, servicii, industrie, cultura), elementele demografice ( numar
de locuitori, sex, varsta, profesie, toate acestea determinand structura si cantitatea functiunilor,
componenta functionala, dimensiunea, gruparea in cadrul localitatii. Aceasta structura se analizeaza prin
studii specializate realizate de institutii specializate. beneficiarii studiilor sunt administratiile publice,
proiectantii de specialitate si elaboratorii strategiilor si programelor de dezvoltare. Structura
demografica se regaseste in propunerile PUG+RLU si PAT.

Piata clientilor depinde in mare masura de proiectarea de locuinte, de numarul si dotarea locuintelor, de
dotarile sociale din zona, de parametri cantitativi si calitati ai locuintelor ( numarul membrilor de
familie, varsta, nivel cultural, nivel de educatie si pregatire profesionala).

Structura socio-economica a segmentelor de piata genereaza elemnte urbanistice cu caracter social,

criterii socio-economice bazate pe venit, pe categorie si pozitie sociala. Acestea determina, de exemplu,
categoriile de locuinte dintr-o anumita zona ( locuinte sociale si locuinte de lux) si cunoasterea structurii
socio-economica, care este necesara institutiilor publice si proiectantilor, in domeniul organizarii si
dezvoltarii spatiale( precum stabilirea cantitatii de constructii si stabilirea calitatii conceptuale a
arhitecturii ce urmeaza a fi promovate ). Organizarea geoclimatica a clientilor depinde de criteriile
defnitorii pentru arhitectii care pot actiona in tara de origine sau in alte tari cu conditii geocliamtice
difeite, de arhitecti locali care proiecteaza pentru clienti locali sau pentru clienti proveniti din alte tari, cu
mentalitate,comportament si matrice spirituala si arhitecturala specifica. Conditiile geoclimatice
genereaza arhitectura locului, arhitectura vernaculara si arhitectura adecvata conditiilor microclimatice
utilizand tehnici, exhipamente si materiale locale.calitatea şi originalitatea arhitecturii depinde şi de
locul şi condiţiile în care a fost realizată, de modelul cultural, format prin culturi traditionale, religioase
avand si o componenta geoclimatica. Astfel se structureaza segmente ale populatiei inclusiv pe piata
constructiilor si a arhitecturii. Matricea culturala se manifesta pe diverse planuri ( creatie artistica,
literatura, muzica, dans, arte plastice, arhitectura). Acestor planuri le corespund realizari functionale si
constructive de tip programe de arhitectura ( teatre, biblioteci, centre culturale) dar si adaptari in plan
conceptual,spatial si volumetric. Traditia componenta a matricii culturale genereaza conduita culturala,
care in arhitectura se manifesta prin modul de locuire, relatia cu natura, simbolistica spatiala si
volumetrica si decoratie.

La nivelul pietei proiectantilor, criteriile de clasificare a organizatiilor de proiectare pe piata sunt

generate de experienta proiectantilor intr-un domeniu conceptual, de specializarea pe activitati
( urbanism, arhitectura, amenajari interioare, restaurare), de capacitatea cinceptuala a constructiilor din
punct de vedere conceptual, volumetric si estetic, de capacitatea inovativa, de adecvarea conceptiei
structurale, lucrul in echipa, respectarea termenelor de elaborare si predare a lucrarilor in concordanta cu
nevoile, asteptarile si cerintele beneficiarilor. Gradul de ocupare a oranizatiilor de proiectare cu comenzi
repreznta un alt criteriu a organizatiilor de proiectare de piata, criteriu ce cinsta in neglijarea aspectelor
calitative a procesului de proiectare.

Criterii de clasificare a pieţei proiectanţilor deriva din valoarea resurselor umane,experienţa şi

specializarea,calitatea instituţiilor formative,nivelul calitativ al cererilor pe piaţă. Criteriile profesionale
constau in diversitatea abordarii conceptuale, de nivelul profesional al grupelor de proiectanti ( nivel
teoretic, nivel practic, calitate profesionala), de eficienta in proiectare( conceptie, redactare si prezentare
atat grafica cat si narativa), înscrierea în tendinţele, curentele contemporane de plastica arhitecturala,
capacitatea de răspuns la necesităţile clienţilor, gradele profesionale recunoscute oficial si forţa de
proiectare (claritatea, calitatea şi eficienţa ideilor de concepere a produsului de arhitectură; capacitatea
de a satisface necesităţile, dorinţele şi nevoile beneficiarilor ;adecvarea soluţiilor tehnice; promovarea
concepţiilor novative; diversificarea activităţilor de proiectare).

Criterii manageriale reprezinta mărimea grupelor de proiectare , asigurarea cu toate specialităţile

(eficienţa în proiectare,dotare tehnică),diversitatea activităţilor ofertate (posibilităţi profesionale,
aptitudini imaginative, experienţă), procesul de marketing al organizaţiei (metode, tehnici, strategii, mix
de marketing al organizaţiei), prezenţa organizaţiei la manifestări profesionale şi de mass-media
(expoziţii, publicaţii, simpozioane), postutilizarea în proiectare (urmărire pe şantier,
completări,adecvări), numărul de solicitări anuale (număr de proiecte) si activităţi în
parteneriat( proiectant – subproiectant; proiectant – constructor; proiectant – furnizor; proiectant – piaţa
imobiliară; proiectant – organizaţii profesionale; proiectant – administraţie; proiectant – public;
proiectant – instituţii de formare, perfecţionare; proiectant – public, ONG).

Caracteristicile pietei clientilor pentru produsele de arhitectura de impart in doua mari categorii:
caracteristici structurale si caracteristici psihologice. Caracteristicile structurale au rol in particularizarea
urilizatorilor cunoscuti si necunoscuti. Aici se disting doua categorii : omogenitatea si eterogenitatea.
Omogenitatea unor segmente de populaţie se caracterizează prin parametri socio-economici,
profesionali, venituri etc. Eterogenitatea reprezinta diversitatea segmentelor de populatie si depinde de
modelul culturak, de instruirea profesionala si de venituri.

Caracteristicile psihologice ale unui segment de populaţie rezultă din trăsături comportamentale ale
individului sub influenţa stimulilor interni si externi: mod de viata ( relaţii sociale şi interpersonale,
temperament familial, dinamismul vieţii de familie, poate fi impus (ex. locuirea la bloc,in locuinte
colective) sau ales ),personalitatea individului (ex. diferenţe în mod şi stil de locuire) si implicarea
consumatorilor de arhitectură în luarea deciziilor privitoare la serviciile de proiectare.