Arta grădinilor istorice

Grădina Castelului Chan lly

Argument - Necesitatea grădinilor

Odată ce omul și-a sa sfăcut nevoia primordială de adăpost a apărut întrebarea
dacă el trebuie să mai revină vreodată în natura din care a plecat. Pentru a reface
legătura ruptă dintre om și natură a apărut grădina. Ea reprezintă un mijloc de
meditație și relaxare și în același mp o nouă interpretare a naturii, deoarece
natura primordială este sălba că și hao că, omul intervine asupra sa și îi oferă o
formă nouă, o controlează și o ordonează precum și-a organizat și ordonat
locuința.

1
Barocul Francez
În monarhia Franceză, barocul a fost un curent de tranziție, un ”baroc clasicist”, în
care s-au urmărit influențele barocului din jurul Romei și Italiei însă fără a le
adopta în totalitate, fiind legați în același mp de dogma din jurul clasicismului.
Palatele construite în orașele din Franța prezentau o serie de caracteris ci
comune precum domeniile nobiliare din afara orașelor, acestea fiind legate în
mod special de dezvoltarea și amenajarea a unei porțiuni a peisajului aferent
palatului ce urma a fi înglobat într-un proiect arhitectural cu mul ple elemente
peisagis ce.
Arta Curţii regale al lui Ludovic al XIV-lea a definit evoluţia artei franceze. Accentul
era pus pe reprezentările personale, în acest context pe lucrările care erau menite
să-l slăvească pe cel supranumit ”Regele Soare”.

Evoluție istorică

Castelul Chan lly este situat în orașul Chan lly aflat la doar 50 de km nord-est
față de Paris.
Încă din Evul Mediu, Domeniul Chan lly a aparținut marilor familii princiare
Franceze. Aceasta moștenire se dis nge în patrimoniul Franței, fiind clasat lângă
monumentele deosebite, ca Versaille, Fontainebleau, Ecouen, Vaux le Vicomte,
etc.
Ansamblul a fost construit între secolele XIV-XIX și este format din două edificii:
castelul mic, Le Pe t Château, construit la 1560 pentru Anne de Montmorency și
castelul mare, ul mul descendent al familiei, ducele de Aumale. Toate
construcțiile sunt subliniate de către parcul și grădinile castelului la care a
contribuit cu măiestrie André Le Nôtre.

2
Cu o suprafață totală de 115 hectare, grădinile Castelului de Chan lly sunt
rezultatul mai multor creatori peisagiș care au proiectat grădinile în concordanță
cu s lul caracteris c fiecărei perioade din care au făcut parte.
Prima grădină îi aparține lui André Le Nôtre ca s l este catalogată drept Baroc și
este specific secolului XVII , este urmată de grădina Anglo-Chineză în secolul XVIII
și de grădina Englezească în secolul XIX.
Dincolo de noblețea castelului și de amplitudinea grădinilor, proprietatea se
remarcă prin vastele sale colecții, de la cărți rare, tablouri și obiecte de artă, toate
fiind adunate de către ducele de Aumale în cursul campaniilor sale militare și mai
ales în mpul exilului său la Londra.
Pe lângă bogata colecție de cărți și picturi, Chan lly mai este renumit și pentru
hergheliile sale, în cadrul domeniului exista și un ”Muzeu al calului” iar anual au
loc spectacole cu exemplare cabaline.
Deoarece Ducele de Aumale nu a avut moștenitori, el a lăsat drept moștenire
domeniul Chan lly, Ins tutului Francez în anul 1886, condiția sa fiind ca muzeul
Condé sa fie deschis publicului larg, clădirile să fie conservate, iar colecțiile să
rămână la locul lor.
În prezent domeniul aparține de ins tutul ș ințific ”Insitut de France”.
André Le Nôtre (1613-1700)

3
André Le Nôtre este autorul principal al grădinii domeniului Chan lly.
Născut în Tuileries în 1613, André Le Nôtre a crescut într-o familie de grădinari și
peisagiș devotați curții regelui. Timpul petrecut în familia sa i-a permis lui Le
Nôtre șă-și însușească numeroase ap tudini teore ce dar și prac ce legate de ”
arta grădinăritului”. În anii ce au urmat a învățat în studioul lui Simon Vouet,
pictorul regelui Louis al XIII-lea. Acolo i-a întâlnit pe pictorul Charles le Brun și
sculptorul Louis Lerambert cu care a lucrat mai târziu la grădinile Vaux-le-Vicomte
și Versailles. Timpul petrecut alături de le Brun îl dedică lucrărilor privind legile
perspec vei și reflexiei luminii, aceste cunos nţe dobândite îi vor fi de folos mai
târziu în lucrările de la Versailles, Vaux-le-Vicomte,etc.
André Le Nôtre devine în mp o figură proeminentă a amenajarilor de grădini la
curtea Regelui Ludovic al XIV-lea, el reușește să ducă la apogeu grădina franceză,
cunoscând ș ința din spatele ei și având un control absolut în a modela spațiile și
de a pune în scenă perpec ve grandioase către peisajul înconjurător.

André Le Nôtre
S lul grădinii

S lul în care este proiectată (organizată) grădina castelului Chan lly de către Le
Nôtre este s lul geometric, denumit și s l architectural, francez sau baroc.
Spre deosebire de curentul Renaşterii, născut doar în mediile umaniste și greu
accesibil omului de rând. Barocul se transformă rapid într-o artă de masă,
devenind mai mult o a tudine de gust decât un s l. În ceea ce priveşte arta
grădinilor aceasta cunoaşte transformări importante. Principiile de bază rămân
aceleaşi. Se păstrează compoziţia arhitecturală, simer a, echilibrul însă traseul
4
aleilor devine mult mai amplu, se folosesc liniile curbe și contracurbe, atenuând
ortogonalismul rigid.

Structură compozițională
Precum grădinile de la Versailles, grădina este organizată pornind de la generarea
unui ax central de simetrie, susținut și dispus perpendicular spre Marele Canal ”
None e”.
Spre deosebire de alte exemple (Versailles, Vaux-le-Vicomte ,etc) în care obiectul
de arhitectură reprezentat de către castel, devine elementul central al grădinii,
castelul Chan lly nu este dispus în relație de axialitate cu Marele Canal, fiind un
exemplu rar de amenajare, el este dispus în laterala stângă a axului principal de
compoziție și este înconjurat de apă. În locul castelului poziționat în ax cu Marele
Canal a fost dispusă o pla ormă p belvedere denumită ”Terrasse du Connetable”
așezată la un nivel superior față de marele canal oferind o perspec vă mai bună
asupra parterului vegetal și a asupra întregii grădini, se crează as el o iluzie op că
a unei grădini care se în nde la infinit în zare spre peisaj, mergând pe ideea că
5
omul stăpânește natura și o controlează după dorința sa.

Pe terasă a fost așezată în ax cu Marele Canal o statuie ce îl înfățișează pe Anne de

Montmorency.
Coborând din zona pla ormei spre Marele Canal regăsim o fântână arteziană de
formă circulară, înconjurată de statui.

6
Axele secundare perpendiculare pe axul principal devin axe de compoziție
subordonată, ele ghidează privirea către alte puncte de interes în cadrul grădinii și
în același mp îmbogățesc compoziția de ansamblu a grădinii.
În stângă și dreapta axei principale regăsim un ansamblu de oglinzi de apă
compuse din cinci iazuri cu fântâni arteziene tratate la nivel formal prin curbe și
contracurbe, legate între ele prin elemente minerale și înconjurate de peluze
realizate din gazon. Acest spațiu are rol de tranziție între punctul de belvedere și
capătul de perspec vă reprezentat de Marele Canal.
Terenul este modelat în terase largi, orizontale, peluza din gazon este generoasă și
contrastează cu vegetația arboricolă. Spațiile din vecinătatea castelului sunt
degajate și au rolul de a scoate în evidență edificiul, în același mp ele permit o
vizibilitate foarte bună asupra grădinilor din interiorul lui.
Aceste spații ample sunt cons tuite din bazine de apă ce pun în evidență castelul
prin reflexii și iluzii op ce de plu re, terase și pla orme ample minerale, peluze,
etc.

7
În cadrul copoziției grădinii mai fac parte și elemente peisagere construite la
secole distanță unul față de celălalt sau în urma distrugerilor provocate de către
Revoluția Franceza.
Grădina engleză este situată în zona ves că între Castel și Marele Grajd și a fost
proiectată de către arhitectul Victor Dubois pentru prințul Louis-Joseph de
Bourbon Condé pe rămășițele unei foste grădini a lui André Le Nôtre distrusă în
mpul Revoluţiei Franceze.
Spre deosebire de grădina în s l francez, cu aspect geometric și perspec ve clare,
grădina engleză este inspirată de către sălbă cia naturii și dispune de o mare
varietate de plante și pomi care au fost importate din Anglia și plantate aici pentru
a reprezenta o bucată din ruralul auten c englezesc.
Tot aici regăsim insula iubirii și Templul lui Venus, inspirat de templele circulare
ale Greciei și Romei.
În dreapta axului se află grădina anglo-chineză este de departe cea mai exo că
dintre cele trei grădini care au fost dezvoltate în cadrul domeniului. A fost
realizată în anii 1770, când preocuparea către grădinile orientului era la modă în
lumea occidentală. O mare colecție de plante chinezeș au fost aduse pentru a
aduce un plus de auten citate grădinii. Proiectată pentru a fi o oază de liniște,
grădina este înconjurată de mici canale de apă dispuse organic în opoziție cu

8
grădina centrală.

Structura și caracteris cile vegetalului

Zona centrală a compoziției este degajată de către elemente vegetale ver cale și
este reprezentată prin vegetație de înălțime joasă.
Parterele de formă trapeizoidală creează impresia de monumentalitate grădinii, o
fac mai mare decât în realitate.
Arborii și arbuș i din centrul compoziției sunt dispuși regulat, geometric, de la mic
la mare, formând ziduri verzi, garduri vii și borduri tunse.
Primul rând este al vegetației joase reprezentate de către arbuș care sunt
modelați în forme geometrice ei având rolul de a ghida privirea către elementul
principal al compoziției, de a oferi culoare și atmosferă grădinii.
Planul secundar delimitat de aleile paralele cu axul principal este reprezentat prin
vegetație arboricolă medie.
Geometria peluzelor este îmbogățită de către u lizarea liniilor curbe și
contracurbe.

9
Vegetația este adaptată și subordonată compoziției generale, ea nu se manifestă
firesc precum în cazul s lului peisager ci este controlată, în centrul compoziției
capătă o formă arhitecturală, iar la periferia parcului ea se transformă într-o
vegetație firească, specifică pădurii care înconjoară castelul.

În cadrul grădinii engleze vegetația este dispusă liber, acest p de grădină este
atât un peisaj, cât și o operă de artă, scopul fiind imitarea sălba cului naturii
pentru a evidenția poezia unui loc. În funcție de ano mpuri și de mpul din zi,
grădina engleză oferă diferite puncte de vedere și senzații. Metamorfoza
elementelor creează un loc în con nuă schimbare. Relația cu natura este mereu
reinventată.
Elemente minerale

Elementele minerale sunt dispuse cu preponderență în jurul accesului principal si

al terasei suspendate, unde elementul vegetal lipsește cu desăvârșire. În zona
parterelor, elementul mineral este subordonat peluzelor verzi și ochiurilor de apă,
putem vorbi de un parcurs pietonal treptat de la mineral la vegetal, încheiat prin
marele canal și pădurea din spatele lui. Elementele minerale au forme geometrice
clare și specifice curentului baroc. Grădina principală duce lipsă de mobilier
urban, deoarece a fost conceputa ca spațiu impozant.
În cazul grădinii engleze, elementele minerale, aleile sunt subordonate în
totalitate naturii ele capătă o scară umană și sunt dispuse în ideea de a crea

10
atmosferă și un parcurs cât mai natural.

Apa în compoziția grădinii

Apa aduce visare, liniște, strălucire, prospețime, oglindire, și reprezintă

componenta preferată a s lului geometric, chiar un caracter de forță în cazul
castelului Chan lly.
Dintre toate grădinile proiectate de către Le Nôtre, grădina de la Chan lly este
fără îndoială gărdina cu cele mai multe iazuri și cel mai mare număr de instalații și
jocuri de apă. Marele canal are o lungime de 2.5 km și este cu 600 de metrii mai
lung decât predecesorul său de la Versailles. Bazinele de apă sunt de formă
rotundă, ovală, forme curbe și contracurbe fiind animate de către jocurile de apă
ale fântânilor arteziene.
Apa jocă un rol primordial în compoziția castelului Chan lly în primul rând un rol
func onal în organizarea unor ac vități de agreement, rol este c, reglează
microclimatul din jur, are o prezență aparte, datorită reflexiilor produse,
înnobileaza arhitectura locului.
În grădina baroc, bazinele capătă o formă geometrică clară, regulată.
În grădinile peisagere din dreapta respec v din stânga axului principal, apa capătă
o dispunere liberă este amenajată sub formă de heleștee de formă neregulată,
canale de dimensiuni mici, nu mai este acuzată grandoarea, fastul ci este urmărită
meditația, calmul, visarea, recreerea.

11
Grădina de la Chan lly este devotată efectelor produse de către apă și mai puțin
intervențiilor sculpturale precum în cazul grădinii de la Versailles. La Chan lly a
fost cul vată calitatea intrinsecă a bazinelor cu apă, care dau naștere unor imagini
anamorfice cons tuite din fragmente și suprafețe care unduiesc și creeaza un
spectacol luxuriant.
Opere de artă
Prezența elementelor ornamentale este mai redusă, această trăsătură fiind în
accord cu spațiile vaste și impresia de măreție și fast.
Sunt prezente elemente statuare ale s lului baroc inspirate din mitologia Greco-
Romană, aceste elemente sunt dispuse în prezența axului principal de simetrie și
a celor 10 iazuri.
Statuia lui Anne de Montmorency, dispusă pe terasa du Connetable marchează un
punct de interes central în cazul compoziției.

12
În cadrul grădinii englezeș se află insula iubirii și Templul lui Venus, templul
găzduiește o copie a faimoasei statuete an ce a lui Venus, tot aici se află și o
structură p pavilion ce adăpostește statuia lui Eros, zeul Iubirii.
Construcții și elementele de arhitectură

Ansamblul arhitectural principal este format din două edificii și anume:

- Castelul mic, ”Le Pe t Château”
- Castelul mare, ”Le Grand Château”
Marile apartamente ale castelului sunt un exemplu minunat de decor din secolul
XVIII. Marele castel găzduiește a doua colecție de picturi după Muzeul Luvru. O
capodoperă a arhitecturii secolului al XVIII-lea, Marele grajd a fost construit de
arhitectul Jean Aubert pentru Louis-Henri de Bourbon, în prezent clădirea
adăpostește ”Muzeul calului viu”. Grădina englezească adăpostește Templul lui
Venus, inspirat de către templele circulare ale Greciei și Romei.
În cadrul grădinii englezeș găsim elemente arhitecturale decora ve precum
chioșcuri, umbrare, pergole și mobilier de grădină. Grădina anglo-chineză
adăpostește un grup de cinci clădiri cu aparență rus că, care au servit drept
model pentru Maria – Antoine a în cadrul ansamblului ”Hamlet” din apropierea
micului Trianon.

13
Concluzie
Dintre toate grădinile create de ar stul ilustru, Chan lly a fost realizarea favorită a
lui Le Nôtre. Acesta a creat o perspec vă amplă care începe cu ”poarta de
onoare” a castelului și se termină la statuia Anne de Montmorency, aceasta la
rândul ei se ex nde spre cealaltă parte a Canalului Mare, către pădure, făcând din
Chan lly singura grădină creată de către Le Nôtre, care nu este în axialitate cu
castelul, ci cu o statuie.
Bibliografie:
Ana Felicia-Iliescu – Arhitectura Peisageră
Nicole Garniere-Pelle - André Le Nôtre and the gardens at Chan lly in
the
17th and 18th centuries
Allan S. Weiss - Mirrors of Infinity:: The French Formal Garden and
17th-Century Metaphysics
Webografie:
h p://www.domainedechan lly.com/en/
h ps://www.wmf.org/project/ch%C3%A2teau-de-chan lly
h p://www.francethisway.com/places/chan lly.php

Cosovanu D. Sabina
An V , sem. I

14
15