Pesti rapitori
Știuca
Pastravul
Păstrăvul este o specie de pește care trăiește în special în
apele de munte, puternic oxigenate si cu temperatură
relativ scăzută și în timpul verii.
Atinge 25–30 cm lungime și 0,8-1,6 kg greutate, ajungând
excepțional la 50–90 cm lungime și 15 kg greutate.
 
Are spatele cenușiu-albăstrui sau verzui întunecat cu
partile laterale ale corpului argintii și abdomenul albicios.
Are, de asemenea, numeroase pete negre pe corp.
Poate fi pescuit destul de usor, in perioada iunie-
decembrie si doar de la o dimensiune minima de 20
centimetri.
Știuca este un pește răpitor de apa dulce, răspândit în apele
stătătoare sau lin curgătoare, cu multă vegetație din zona
temperată. Are o lungime obișnuită de 30–40 cm; poate să
atingă 2 m și o greutate obișnuită de 0,5–1 kg; poate să
atingă 25–30 kg. Corpul este alungit, aproape cilindric,
puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici. Capul
este turtit prelungit într-un bot lat, asemănător ciocului
unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți
puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți.
Răspândire în România:
Foarte raspindita în Delta Dunarii, în apele de ses, lacuri
de acumulare.
Lungime: 40 – 50 cm (exceptional 1,5 – 1,8m)
Greutate: 1 – 1,8 kg (exceptional 20 – 22 kg) 
Hrănire: pesti mari și mici, pasari și mamifere acvatice,
broaste, insecte.
Somnul
Somnul este o specie de pește răpitor de talie mare.
Somnul trăiește frecvent în bălți, lacuri, pe cursul inferior
al Dunarii si la gura de vărsare în Marea Neagră. Peștele
preferă locurile adânci cu mâl și ape tulburi.
Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral;
are o gură largă, care are pe laturi două mustăți lungi, sub
gură fiind mustăți scurte. Corpul se termină fără o
înotătoare codală propriu-zisă. În medie somnul are o
lungime de 2 m, putând însă atinge o lungime de 3 m și o
greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albăstruie
negricioasă sau verzuie măslinie pe spate, iar abdomenul
este de o culoare mai deschisă.
Răspândire în România: în Dunare și în baltile ei, în
raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri,
Tarnave, Bega, Timis.
Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)
Greutate: 10 – 15 kg (exceptional 80-90 kg,recordul
mondial de somn prins sportiv este de 157 kg)
Hrănire: crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori,
viermi mari.
Bibanul
Bibanul este un peste rapitor caruia ii place sa traiasca in
bancuri, in apele dulci.
Este un pește argintiu-verzui, iar pe flancuri de obicei se
pot observa 5-9 dungi verticale negre, cu o pereche de
înotătoare ventrale, una anală și caudală roșii, o pereche de
înotătoare pectorale cenușii și cu două înotătoare dorsale,
cu țepi, pe prima înotătoare dorsală poate fi observată o
pată de culoare neagră. Lungimea maximă cunoscută este
peste 51 cm. În medie, bibanii cântăresc 200-500 g, deși
valoarea maximă cunoscută este de 5 kg. Datorita
conformatiei ciudate este un peste foarte usor de
recunoscut si greu de confundat.
Răspândire în România: Prezent în lacurile litorale, în
Dunare și bălțile acesteia, în Bistrița, Olt, Timiș, Mureș,
Cibin, în lacurile Snagov, Razelm și Mangalia și în toate
lacurile și râurile din Transilvania.
Lungime: 20-30 cm
Greutate: 50–500 g
Hrănire: pesti mici, raci, viermi, scoici si melci de apa,
larve de insecte, icre, broaste.
Șalăul
Șalăul este un pește răpitor de apă dulce foarte apreciat
pentru carnea sa gustoasă.Șalăul are un corp alungit
fusiform, pe spate are înotătoare caracteristică subdivizată,
cu partea anterioară prevăzută cu tepi. Capul are o formă
ascuțită, cu o gură largă prevăzută cu dinți ascuțiți,
marginea branhiilor este zimțată. Corpul este acoperit cu
solzi, având spatele de culoare cenușie verzuie, abdomenul
fiind alb argintiu, iar înotătoarele sunt punctate cu puncte
de culoare închisă cu pene aurii.
Șalăul este un pește răpitor care trăiește în apele cu un curs
domol sau lacuri. Preferă apele adânci, tulburi, peștele
poate atinge 40 cm 1,30 m lungime, o greutatea până la 19
kg, și o vârstă de 10 20 ani.
Depune icrele pe fundul apei, primăvara din mai până în
iunie când temperatura apei atinge 12 °C 15 °C. Icrele se
lipesc de plantele sau pietrele din apă. Masculul va păzi
icrele de alți pești, puietul devine apt de reproducție la
vârsta de 2 5 ani când atinge o lungime de 30 – 40 cm.
Șalăul este după știucă cel mai important pește răpitor din
Europa. El vede și în ape tulburi și are un auz mai bun
decât al crapului.
Lostrita
Lostrita este unul din cei mai nobili pești din țara noastră,
din nefericire pe cale de dispariție, acesteia îi mai spune și
Puică.
În România mai supraviețuiește în câteva râuri și lacuri de
munte Dorna, Bistrita, Tisa, Cerna, respectiv Bicaz, Vidra,
Vidraru, Bolboci.
În urmă cu mai bine de 20 de ani era un pește răspândit in
apele de munte și colinare dar pescuitul abuziv și poluarea
au dus această specie în pragul dispariției.
Este încă cel mai mare salmonid din apele noastre,
ajungând la dimensiuni impresionante, astfel au fost
semnalate exemplare de peste 30 de kg la noi în țară și de
50 kg în Croația.
Descriere:
Are corpul cilindric și cu gura mare armată cu dinți
puternici. În general culoarea lostriței este argintie, cu
spinarea mai închisă, maro-arămie, roșcată pe laturi. Burta
variază de la alb lăptos la galben.
Modul de viață:
Pe râuri preferă zonele mai joase, zonele cu curent
puternic, ascunzându-se sub cascade, buturugi, pietroaie
etc. În general trăiește în perechi.Îi place sa vâneze pe
înserat și noaptea, nici un animal viu care îi poate încăpea
în gură nu are scăpare, este un adevarat prădător, insecte,
pesti, broaste, salamandre, soareci, păsari mici de apă toate
sunt atacate cu furie de lostrită.
Reproducerea:
După vârsta de 4 ani, prin aprilie-mai, lostrițele se adună
în perechi și urca în amonte, unde pot sări peste obstacele
de peste 1m înălțime în dorința lor de a ajunge în ape mai
sigure pentru depunerea icrelor. Într-o groapă săpată cu
coada in prundis, femela depune cam 2000 de icre/kg
corp.Depunerea durează uneori și 2-3 zile, timp în care
perechea nu se hrănește și își apară cu îndârjire cuibul.
Cuibul este păzit apoi în continuare cu străjnicie de
pereche până ies puii și încep să se hrănească.
Numarul lostritelor in România a scazut considerabil iar
arealul de viață este tot mai mic în fiecare an.Dacă nu se
vor lua masuri speciale de protejare a acestei specii este
foarte posibil ca numai in cativa ani lostrița să fie pusă în
galeria viețuitoarelor dispărute din România, alaturi de
multe altele.
Cleanul
Capturarea cleanului, despre care legenda spune că are un
ochi pe fiecare solz, este printre cele mai dificile lucruri,
fiind recunoscut drept cel mai temator dintre pesti.
Răspândire:
În România îl întâlnim în mai toate râurile de șes și
câmpie, începând uneori chiar din zona păstrăvului, unde
urcă plin de îndrăzneală și până în Delta Dunării. S-a
adaptat foarte bine și în lacuri, astfel foarte multe lacuri de
munte și de șes s-au populat natural cu clean. În apele de
munte cleanul este o mare problemă deoarece mănâncă
icrele păstrăvilor și mai ales, îi concurează pe aceștia la
hrană.
Descriere:
În mod normal este întâlnit cu lungimi de 20-40 cm si cca
300-700g dar în mod excepțional paote ajunge până la 4-5
kg. În România a fost semnalat un exemplar pescuit în raul
Argeș în greutate de 4 kg.
Corpul este aproape cilindric, capul mare, gros, gura
terminală mare, colțurile ei ajungând până sub ochi.
Colorația este foarte variată, în functie de locul în care
trăiește, poate fi întâlnit în forme argintii cu spatele negru
sau cu flancurile arămiu închise și spatele negru, burta este
albicioasă iar aripioarele pot fi roșii sau portocalii complet
sau numai tivite cu portocaliu.
  Cleanul preferă apele curgătoare de deal, dar se întâlneşte
şi la şes, şi la munte. În general, stă în zonele cu pietriş sau
cu nisip, care oferă atât adăpost, cât şi ocazia de a pândi
prada.
Hrana:
Cleanul e omnivor, mănâncă orice, de la peştişori, broaşte,
insecte,pana la prune, cireşe, dude, alge, porumb.
Crapul
Crapul este un pește foarte cunoscut si raspandit.
Lungimea corpului poate atinge 1 m, iar masa maximum
40 kg. Este acoperit cu solzi mari. Spatele este, de obicei,
negricios, cu nuanțe albăstrii sau verzui, flancurile arămii
sau arămii-gălbui, iar abdomenul albicios.
Există două forme de crapi: crapul cu spatele jos și crapul
cu spatele înalt. Este răspândit aproape pe tot globul,
populând apele dulci și cele salmastre. Trăiește până la 30
de ani, uneori și mai mult.
Traieste în toate apele dulci de la ses și deal în special în
Dunare și baltile ei și toate baltile lor de inundatie plus în
restul tarii, traieste în partea inferioara a mai tuturor
raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este
crescut în lacuri, japse, helesteie, etc.
Lungime: 30-60 cm, 1 m
Greutate: 1,5-3 kg, la 30 kg, foarte rar 50 kg.
Hrănire: plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale
mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca
și chiar cu icrele altor pesti, scoici.
Carasul  Obletele
Carasul este cel mai cunoscut și răspândit pește de apă
dulce din România. Dimensiunile obișnuite ale carasului
sunt de 10-15 cm, iar greutatea lui poate varia de la 80-150
de grame, la 1,5-2 kg, în mod excepțional.
Colorația solzilor lui depinde de apa în care trăiește. În
apele mâloase solzii lui bat spre culoarea neagră, în apele
bogate în vegetație bate spre verde, iar în cele limpezi
culoarea carasului este auriu-maronie. Forma capului este
asemănătoare cu cea a crapului, lipsindu-i însă mustățile,
iar forma gurii este obtuză, cu buze subțiri.
Carasul este o specie invaziva care poate trăi în ape foarte
sărace în oxigen, între niște limite ale PH-ului, pe care
puțini pești le suportă. Este un pește care rezistă și scos din
apă, mai multe ore, mai ales dacă este învelit într-o cârpă
udă, deoarece nu i se usucă solzii. Se hrănește cu larve,
crustacee, vegetație, moluște, icre etc.
Reproducerea se realizează primăvara când apa atinge
temperaturi de 8-10 grade. Depunerea icrelor durează până
la sfârșitul verii. La această specie toate exemplarele peste
2-3 ani sunt femele, deoarece masculii, după această
perioadă suferă un fenomen de transformare în femele.
Pescuitul la oblete este destul de rar la noi in tara, asta
chiar daca pestele se intalneste in toate raurile de campie
din Romania, dar si in lacuri sau balti. Motivul pentru care
pescarii ignora obletele se refera la faptul ca pestele este
foarte mic, el avand dimensiuni intre 10 si 15 centimetri si
o greutate in jur de 40 de grame.
Pe timpul verii, obletele prefera locurile unde sunt curenti
puternici, pentru ca in acele zone se afla foarte multe
insecte. Sezonul de pescuit al acestui peste incepe
primavara si se termina la sfarsitul toamnei, in noiembrie.
Obletele isi cauta hrana in straturile superioare ale apei.
Aflandu-se permanent in miscare, acest peste este unul
foarte curios si nu refuza niciun fel de mancare, de la mici
insecte, pana la viermii pe care-i gaseste la suprafata apei.
Platica
Platica este un peste pe cat de banal, pe atat de important
pentru mediu Este o sursa de hrana importanta pentru
speciile de pesti rapitori, si un instrument natural de
combatere a insectelor in special a tantarilor.
Traieste in bancuri si prefera apele cu adancimi mici si
depuneri de namol. In anii in care hrana nu este suficienta,
platica se poate aduna in bancuri impresionante. Sursa
principala de hrana naturala este constituita din larvele de
tantari ( care se dezvolta in namol ), mici moluste si plante
acvatice.
In mod uzual, platica se poate gasi la dimensiuni ce
variaza intre 30 si 50 de centimetri. In mod exceptional,
poate atinge 85 de centimetri si o greutate de 7 Kg. Corpul
este acoperit de un mucus pronuntat.
Rosioara
Roșioara este un pește care trăiește în grup, în ape dulci
stătăoare ca lacuri, bălți, iazuri sau ape curgătoare cu un
curs domol. Preferă locurile mai puțin adânci bogate în
plante acvatice. Adulții se hrănesc în general cu alge, sau
alte plante acvatice, ca și cu crustacee mici.
Roșioara are o lungime medie de 20–30 cm, putând atinge
50 cm lungime și o greutate de 2–3 kg. Peștele are un corp
turtit lateral, înotătoarele pectorale de culoare roșiatică
sunt așezate în aproprierea branhiilor. Corpul este acoperit
cu solzi mari rotunzi. Spatele și partea laterală a corpului
este de culoare cenușie verzuie spre adbomen devine de
culoare argintie. Inotătoarele dorsale, abdominale și coada
au culoare portocalie roșiatică.
Scobarul
Scobarul este un pește care se găsește în apropierea apelor
montane, în zona colinară și în Dunăre. Este un pește
deosebit de rezistent la factorul de poluare. Îl găsim pe
fundul apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș. Circulă în
grupuri și i se vede prezența datorită strălucirii argintii
care se propagă în apă atunci când soarele strălucește. Ca
hrană preferă algele (perioada caldă) pe care le roade de pe
pietre. Primăvara consumă icrele altor pești și viermi de
apă. Colorația este verde-măsliniu pe spate, argintiu pe
burtă și înotătoare sângerii. Capul scobarului are
caracteristica (de unde i se trage numele latinesc) că
maxilarul superior este mai lung decât cel inferior, având o
proeminență de tip "nas". În interior, peritoneul este negru,
precum este și cavitatea mațelor, de aici este poreclit în
popor: "mațe-negre". Este un pește care are activitate
continuă pe parcursul întregului an, dar în sezonul rece
trebuie să caute locuri de iernat. În sezonul rece scobarul
se deplasează mai puțin.
Mreana
Este un peste care traieste in mai toate raurile din tara
noastra, inclusiv pe Dunare, preferand locurile cu
prundisuri, curent puternic si apa oxigenata. Poate atinge
in mod obisnuit lungimea de 40 - 60 cm si greutatea de 4 -
5 kg, insa au fost si cazuri rare in care s-au prins capturi
record de 12 - 14 kg. Corpul mrenei are o forma alungita,
iar pe gura se gasesc patru mustati scurte si groase dispuse
doua pe buza de sus (mai mari)si doua pe cea de jos. Se
hraneste in acelasi mod in care se hranesc si celelalte
specii de ciprinide, respectiv carasul, crapul, platica, adica
prin absorbtie, aspirand cam tot ce gaseste comestibil pe
fundul apei: viermi, rame, insecte, melci, etc.... Retineti ca
icrele de mreana nu sunt comestibile!
Novacul

Novacul sau crapul argintiu nobil are o lungime obișnuită

de 55-70 cm, lungimea maximală 146 cm și o greutate
maximală 60 kg. Poate trăi 20 ani. Capul mare și gros este
ascuțit, lat și turtit dorsal. Mustățile absente. Gura mare
este oblică și fără dinți.

Hrana o formează, în principal, zooplanctonul, la care se

adaugă viermii si fitoplanctonul.

Are o mare valoare economică. Carnea este bună. Este

comercializat în stare proaspătă, înghețată sau afumată.