Adaptări la mediul de viață
URS BRUN
Culoare: culoarea de bază este cea brun-cafenie,
variațiile sunt deosebit de mari, de la urși roșcați la
cei aproape negri
Aspect: Urșii bruni au o înălțime la greabăn de 90
până la 150 cm și ajung la o greutate între 80 și 270
kg. Ursul brun are o blană deasă și lungă, de culoare
maro-gălbui sau maro-roșcat, uneori mai întunecată,
aproape neagră.
Comportament: Urșii bruni trăiesc solitari. Ei
tolerează însă pe teritoriul lor alte animale
congenere de ambele sexe. Spre deosebire de râși și
lupi, nu sunt teritoriali. Arealul în care se deplasează
ajunge de la circa 50 până la 1500 km², masculii
acoperind în mod evident un teritoriu mai mare.
De regulă, urșii se împerechează cu mai mai mulți
parteneri. Puii rămân timp de 2 ½ până la 4 ani
alături de mamă, iar o nouă împerechere are loc abia
după plecarea acestora. Puii se nasc în perioada de
hibernare și sunt foarte mici la naștere (200-700 g).
Beau laptele foarte nutritiv de la mamă și cresc
foarte repede. Primăvara când își părăsesc bârlogul,
arată deja ca niște ursuleți.
Când vine iarna, urșii se retrag într-un bârlog pentru
a hiberna. Bârlogul este săpat în cavități naturale, de
ex. sub stânci sau direct în pământ. Hibernarea
reprezintă o adaptare la deficitul de hrană din
anotimpul rece. Activitatea inimii și a plămânilor se
reduce, temperatura corpului scade, iar ursul depinde
direct de stratul de grăsime pe care l-a acumulat la
finalul toamnei.
URS POLAR
Culoare:  blană de culoare albă
Aspect: Ursul polar este un mamifer mare cu blana
de culoare alba. Ghearele mari si puternice sunt
capabile sa doboare adversarii naturali. Are un strat
de grasime sub piele, care il ajuta sa se protejeze
impotriva frigului, aceasta caracteristica fiind
intalnita si la alte animale din tundra. Este un
inotator excelent.
Corpul acestora este asemanator cu cel al unui urs
maro. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime,
cu circumferinţa de aproximativ 30 cm. Au buze
extensibile, dinii sunt mai mici ca la celelalte specii,
dar mai ascutiţi, gatul mai puternic. Au buze
extensibile adica nu sunt atasate de gingii si pot
culege fructe mici, iar unii le pot coji.
Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30 de
km departare. Urechile sunt mici, externe, dar au
auzul bine dezvoltat. Culoarea blanii este albul, dar
poate fi galbuie sau gri in timpul verii. Insa
explicatia stiintifica a culorii lor este ca firele de par,
incolore, sunt goale in interior ca fibrele optice si
conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagra,
unde sunt absorbite.
Comportament: Este o greșeală să se creadă că
urșii se mișcă încet, greoi și neîndemânatic. În
realitate, față de masivitatea evidentă a corpului, ei
aleargă repede și sunt rezistenți, iar în mișcări sunt
atenți și preciși. Urșii au un mers târșâit, călcând pe
toată talpa (sunt plantigrazi) și ating pământul cu
călcâiul. Ei pot umbla și pe picioarele posterioare, se
pot cățăra pe arbori, îndeosebi speciile de talie mai
mică și înoată bine.
Dintre simțuri, cel mai bine dezvoltat este mirosul,
apoi auzul, văzul este cel mai puțin dezvoltat.
Urșii sunt animale nocturne sau crepusculare, iar
ziua stau ascunși în scorburi de copaci sau bârloguri.
Cele mai multe specii sunt terestre sau arboricole și
locuiesc în păduri mari și dese sau în ținuturi
stâncoase, hoinărind pe suprafețe întinse. Unele
specii trăiesc pe lângă ape curgătoare sau stătătoare,
bogate în hrană, ursul polar este o specie marina.
 VULPEA ROȘCATĂ VULPEA POLARĂ

Culoare: roșcată, de fapt coloritul ei prezintă o mare Culoare: Culoarea vulpilor diferă după anotimp,
varietate (de la roșcat aprins până la alb și cenușiu). vara având culoarea blănii neagră pe spate și
Aspect: Vulpea este mai mica decat cainele obisnuit picioarele fiind de culoare brună, pe când iarna,
si evident mai mica decat lupul. Are intre 7 si 10 kg, culoarea de camumflaj albă, alb-cenușie.
rar mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada Aspect: Animalul este adaptat la clima rece, avand o
stufoasa circa 30-40 cm. Corpul vulpii nu este mare, blana deasa, iar talpa labelor fiind acoperita cu
fiind destul de asemanator cu al cainelui, dar iese in blana. Lungimea vulpilor este intre 65 si 110 de cm,
evidenta datorita cozii lungi si stufoase, care are coada masurand pana la 30 cm, avand inaltimea de
varful alb. Blana este roscata. Greutatea vulpilor ca. 30 cm. si o greutate de aproximativ 5 kg.
variaza intre 3-14 kg, in functie de anotimp si de Femelele sunt aproape la fel de mari ca masculii.
arealul in care traiesc, vulpile din tinuturile nordice Culoarea vulpilor difera dupa anotimp, vara avand
fiind mai mari de obicei decat cele care traiesc in culoarea blanii neagra pe spate si picioarele fiind de
zonele temperate si calde. Botul vulpilor este mai culoare bruna, pe cand iarna, culoarea de camumflaj
lung si mai ingust decat al oricarui caine, aceasta alba, alb-cenusie. Vulpile polare au botul si urechile
adaptare aparand in timp datorita obiceiului acestora scurte, blana deasa le permite vulpilor sa
de a vana soareci si sobolani. supravietuiasca la temperaturi scazute ce ating
-80grC.
Comportament: Vulpea este un animal nocturn, Vulpele polare traiesc de obicei in emisfera nordica,
solitar, netraind in grupuri, care isi desfasoara la nord de cercul polar (Scandinavia, Insula
activitatea cu predilectie pe timpul noptii. Ziua Spitzbergen, Islanda, Rusia de Nord, Canada de
doarme, iar noaptea iese din vizuina pentru a vana. Nord, Alaska si Groenlanda). Habitatul lor fiind
Cand este flamanda sau trebuie sa-si hraneasca puii, regiunile de tundra, putand fi vazute si pe gheata
indrazneste sa iasa si pe timpul zilei pentru a-si Oceanului Arctic, se presupune ca in cautare de
procupa hrana. hrana, vulpile pot parcuge distante de peste 2000 de
De asemenea, vulpea poate fi vazuta in timpul zilei, km.
in perioada imperecherilor. Ca si in cazul altor Corpul rotund, botul si picioarele scurte si urechile
animale, vulpea isi desemneaza un teritoriu, mai rotunjite si compacte reprezinta tot o forma de
mare sau mai mic in functie de sursele de hrana si de adaptare la conditiile de mediu. Blana de pe labe ii
capacitatile sale de a si-l apara. Teritoriul este permite sa paseasca pe suprafetele inghetate fara
adesea ales de catre un mascul, care este insotit de 1- probleme, in cautarea hranei. Are auzul atat de bine
2 femele si puii lor. Odata stabilite intr-un teritoriu, dezvoltat incat poate localiza prada aflata sub
vulpile raman acolo pe tot parcursul vietii. zapada.
Viteza de deplasare a vulpilor este de 46 km/h. Exista anumite exemplare care au blana albastruie in
Mersul este foarte variat. Urma vulpii lasate pe timpul iernii, inchizandu-se la culoare vara.
zapada sau pamantul moale este asemanatoare celei Naparleste de cel putin doua ori pe an. Acest lucru o
lasate de un caine de talia ei. Caracteristica este ajuta sa se camufleze in mediul aflat intr-o
partia lasata, respectiv, sirul de urme, in linie schimbare continua.
dreapta. Partia cainelui este usor in zig-zag. Vulpea
Comportament: Traind intr-un mediu atat de aspru,
nu hiberneaza.
vulpea alba a trebuit sa se adapteze la temperaturile
Considerate in trecut „devoratoare de gaini”, vulpile extreme din aceste regiuni; astfel ca blana ii este
au fost vanate cu cruzime ani la rand. Un alt motiv foarte deasa, mecanismul de transfer al fluidelor si
pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe circulatia membrelor sunt foarte bune, iar corpul
vulpi este faptul ca acestea raspandesc – mai ales in retine o rezerva de grasime suficienta mentinerii
mediul rural – cateva boli foarte grave, printre care temperaturii optime a corpului.
si turbarea. Pot fi afectate in special mamiferele cu
Pot pasi fara probleme pe gheata, datorita blanitei
care vulpile intra in contact direct, dar boala poate fi
care le acopera labele picioarelor. Se foloseste de
transmisa si omului, fie direct prin muscatura, fie
prin intermediul pasarilor din ograda.
Vulpea isi alege cu multa iscusinta locul in care isi
va cladi vizuina. Vizuina este prevazuta cu mai
multe iesiri, fiind amplasata pe versantii insoriti,
diguri sau in ridicaturile de pamant. Vizuinile de
vulpe sunt inguste si pornesc orizontal spre
deosebire de cele de viezure, mai largi si care
pornesc in jos, in profunzimea terenului.
anumite sunete pentru a comunica cu celelalte vulpi.
Acestea pot varia de la urlete zgomotoase (daca
distanta e mare) pana la sunete ascutite (atunci cand
trebuie sa avertizeze puii in caz de pericol).
Are si cativa dusmani, precum ursii polari si lupii.
Lupii si bufnitele polare ataca mai ales puii de vulpe.
Ursii Grizzly sunt, de asemenea, o alta amenintare la
adresa acestei specii.