Mamifere

acvatice
Morsa
 Morsele sunt mamifere mari, semi-acvatice, care
trăiesc în mările reci din emisfera nordică. Există
două subspecii: de Atlantic, Odobenus rosmarus
rosmarus și de Pacific, Odobenus rosmarus
divergens. Morsa de Pacific e puțin mai mare,
masculul cântărind până la 1800 kg. Morsele
mai sunt cunoscute și ca elefanți de mare.
 Morsele sunt membre ale ordinului Pinnipedia.
Sunt, de asemenea, singurele membre ale
familiei Odobenidae.
Ciclul de viata
 Morsele se împerechează în apă și nasc pui pe uscat sau pe sloiuri de gheață. Se hrănesc în apă,
scufundându-se până la o adâncime de 90 m, uneori rămânând submerse până la jumătate de oră. Midiile și
moluștele reprezintă o mare parte din dieta lor. Masculii se luptă pentru teritorii; câștigătorii acestor dueluri
au dreptul de a se împerechea cu un număr mare de femele. Masculii mai în vârstă au deseori cicatrici mari ca
urmare a acestor lupte sângeroase, dar care de obicei nu sunt fatale.
 Morsele de Pacific își petrec vara în norsul strâmtorii Bering în Marea Chukchi, pe malul nordic al Siberiei de
est, în jurul Insulei Wrangel, în Marea Beaufort pe coasta nordică a Alaskăi și în apele dintre aceste două
locații.
 Un număr mai mic de masculi își petrece vara în Golful Anadyr pe coasta sudică a Peninsulei Chukchi din
Siberia și în Golful Bristol pe țărmul sudic al Alaskăi.
 Primăvara și toamna, morsele se adună în strâmtoarea Bering, pe țărmurile vestice ale Alaskăi și în Golful
Anadyr. Iernează în sudul mării Bering, de-a lungul țărmului estic al Siberiei până în parte nordică a
peninsulei Kamchatka și de-a lungul țărmului sudic al Alaskăi.
 Sezonul de împerechere a morselor este în mijlocul iernii, când ele se află în sudul Mării Bering.
Împrerechearea propriu-zisă are loc probabil în apă. După fertilizare, ovulul rămâne în hibernare pentru
câteva luni, apoi urmează o perioadă de gestație de 11 luni. Când se naște un pui, el are circa 1 m și este
capabil să înoate. Nașterile au loc pe sloiuri de gheață; puiul este alăptat timp de 2 ani, și petrece cu mama sa
3-5 ani. Femelele devin mature la aproximativ 6 ani, iar masculii la 9--10 ani. O morsă trăiește aproximativ
50 de ani.
 Morsele își petrec aproape jumătate din timp în apă și jumătate pe plaje sau pe sloiuri de gheață, unde se
adună în turme mari. Își petrec câteva zile în continuu pe mare sau pe uscat. În apă prind uneori pești, dar de
obicei caută midii, cărora le sug conținutul din cochilii. Urmele de abraziune de pe colți arată faptul că aceștia
sunt târâți prin nisip, dar nu folosiți la săpat. Pot, de asemenea, să producă jeturi de apă pentru a găsi scoici.
Morsele au fost văzute atacând narvali și foci dacă nu găsesc alte surse de hrană. A nu se confunda morsele
(cum greșit e scris în introducere) cu elefanții de mare, foci din genul Mirounga, reprezentând cele mai mari
pinipede, la care masculul e de 3 ori mai mare decât o morsă mare.
Ursul Polar
 Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs alb
care trăiește în zonele nordice înghețate
ale Oceanului Arctic, fiind cel mai
mare animal de pradă întâlnit pe uscat.
Durata vieții sale este de 35-40 de ani.
Descriere
 Ursul polar este un mamifer mare, greutatea acestuia ajungând până la 300–600 kg la masculi și
150–300 kg la femele, înălțimea la 1,8 m și lungimea la 2,5 m. Are o blană de culoare albă.
Ghearele mari și puternice sunt capabile să doboare adversarii naturali. Are un strat de grăsime
alba sub piele, care îl ajută să se protejeze împotriva frigului, această caracteristică fiind întâlnită și
la alte animale din tundră. Este un înotător excelent.
 Corpul ursului polar este asemănător cu cel al unui urs brun. Capul poate ajunge la peste 40 cm
lungime, cu circumferința de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinții sunt mai mici ca la
celelalte specii, dar mai ascuțiți, gâtul mai puternic. Au buze extensibile adică nu sunt atașate de
gingii și pot culege fructe mici, iar unii le pot coji. Au mirosul bine dezvoltat. Simte prada de la 30
de km depărtare. Urechile sunt mici, externe, dar au auzul bine dezvoltat.
 Culoarea blănii este albă, dar poate fi gălbuie sau gri în timpul verii. Însă explicația științifică a
culorii acesteia este că firele de păr, incolore, sunt goale în interior ca fibrele optice și conduc
razele ultraviolete spre pielea lor neagră, unde sunt absorbite. Este foarte călduroasă, iar
temperatura corpului rămâne neschimbată atunci când este foarte frig. Sistemul lor de încălzire
este foarte eficient (în părul blănii se găsesc canalicule microscopice pline cu aer care asigură
o izolare termică excelentă) și de aceea uneori se tăvălesc prin zăpadă pentru a se răcori.
 Labele din față sunt folosite pentru înot fiind mari și membranate pentru a asigura propulsia. Cele
posterioare au rol de cârmă. Prezintă gheare neretractile. Picioarele sunt mai mari decât la ceilalți
urși (22 de cm lățime) și au păr pe tălpi și ventuze pentru a le conferi stabilitate pe gheață. Pe uscat
nu aleargă atât de repede ca rudele sale. În apă atinge 10 km/h vâslind doar cu labele posterioare,
iar scufundat poate să stea până la 5 minute. Ca și oamenii se deplasează atingând solul cu
călcâiele, dar și cu talpa și pot adopta o poziție bipedă ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să
observe pericolele, să caute hrană sau să lupte. Înălțimea unui urs polar este de 1,3 - 1,6 m.