ADAPTAREA DIFERITELOR ANIMALE LA MEDIUL DE VIATA ACVATIC -

OCEAN

A) CARACATITA

LAZAR ALEXANDRU CATALIN

Caracatiţa trăieste la adâncime în oceane, unde există mai puţin oxigen disponibil şi apa este rece.
Având în vedere acest mediu, caracatiţele au dezvoltat trei inimi, pentru obţinerea unui sânge oxigenat
suficient în toate părţile corpului, chiar până la vârfurile braţelor. Două inimi pompează sângele către branhii şi
o inimă mai mare preia sângele oxigenat, pe care îl transportă către organe şi restul corpului.
- la unele specii, inima centrală încetează să mai bată atunci când caracatiţa înoată.
- pielea este este foarte netedă si fina pentru a facilita deplasarea rapida si ușoara în apă.
- lipsa scheletului si capul foarte moale, o ajuta sa se poate strecura cu usurinta prin cele mai inguste locuri, atat
in cautarea hranei cat si modalitate de a scapa de pradatori .

B) DELFINUL

MENEGATOS DAVID CIPRIAN

De-a lungul timpului delfinii s-au adaptat foarte bine la viața acvatică, astfel incat azi, pe uscat sunt practic
neputinciosi.
Astfel, delfinii:
- si-au dezvoltat o forma aerodinamică a corpului asemănătoare unei torpile. Membrele inferioare nu se mai
pot observa iar cele superioare s-au dezvoltat in înotatoare în formă de aripe. Acestea au rolul de a
stabiliza si a cârmui mișcarea. Coada s-a transformat in inotatoare codală, rigidă și lată , care cu ajutorul
inotătoarelor dorsale impinge delfinul in apa cu o forță mare.
- pielea delfinilor este netedă și fină ca matasea pentru a aluneca ușor în apă. Sub piele delfinii au un strat
gros de grasime care are rolul sa corecteze denivelările cauzate de muschii si oasele sale si , de asemenea
să păstreze temperatura corpului .
- delfinii obisnuiesc să sară din apă din când in când , inotând practic prin aer si putând astfel să respire. Ei
expiră prin orificiul nazal aflat pe creștetul capului, după care iși umplu din nou plămânii cu aer înainte de
a se scufunda.
- lentila ochilor își poate schimba forma astfel incât atât în apă cât și în aer , delfinii pot fixa foarte bine
obiectele.
 - in percepția delfinilor cel mai important rol îl are urechea. Ei s-au adaptat foarte mult la mediul de
propagare a undelor sonore in mediul acvatic , putând localiza direcția exacta de unde provine sunetul.
- delfinii se orientează cu ajutorul sonarului , radarul cu ultrasunete. Ei emit continuu semnale sonore scurte
- prin analiza ecourilor auzite, un delfin își poate imagina perfect mediul înconjurător astfel încât poate
ocoli obstacolele si poate gasi animalele care pot constitui prada.

C ) MEDUZA

FLOREAN ALEXANDRU

Meduza este un animal nevertrebrat , care se gaseste in toate marile din lume. Meduza mai este un animal
incolor si nu inteapa (cele din apa dulce) .
Meduzele sunt compuse 90% din apa, cea mai mare parte din masa lor este gelatinoasa.
Meduza nu are creier si sistem nervor, dar exista o retea de nervi situati in piele. Unele pot detecta prezenta
luminii. 
Datorita incalzirii apelor unele populatii de meduze si-au marit numarul atat de mult incat unele specii au fost
clasificate drept invazii. Zonele invadate sunt Marea Neagra, Marea Caspica,etc.
Meduzele pot cauza probleme oamenilor. Cele mai frecvente sunt intepaturile (uneori mortale, in functie de
specie). Alta problema este ca multi oameni nu le cunosc bine dar stiu ca unele inteapa si pot provoca afectiuni

ale sanatatii si asta afecteaza turismul.

D) BALENA ALBASTRĂ

CIUDOIU CLAUDIU STEFAN

Balena albastră este un mamifer marin din subordinul balenelor cu fanoane Cu o lungime de 30 m și cu o masă
corporală de peste 170 tone, este cel mai mare animal cunoscut care ar fi existat vreodată.
Lung, corpul balenei albastre poate avea tente diferite de gri-albăstrui pe partea dorsală.
Până la începutul secolului al XX-lea balenele albastre erau abundente în aproape toate oceanele de pe Pământ.
Vânătorii de balene le-au vânat timp de peste o sută de ani până au ajuns aproape de dispariție, și au fost
protejate de comunitatea internațională în 1966. Un raport din 2002 estima că mai există între 5.000 și 12.000
de balene albastre în toată lumea, aflate în cel puțin cinci grupuri.  Înainte de epoca vânătorii, cele mai mari
populații se găseau în Antarctica și numărau circa 239.000 indivizi (între 202.000 și 311.000). Mai există două
concentrații mult mai mici (de circa 2.000) în grupurile din Pacificul de Nord, Antarctica și Oceanul Indian.
Alte două grupuri există în Atlanticul de Nord și cel puțin două în emisfera sudică.

E) RECHINUL

CEZAR PUPAZA

Rechinul fiind un pradator trebuie sa aibe un miros foarte dezvoltat.

Ca sa se miste cu rapiditate prin apa, trbuie sa aibe un corp hidrodinamic.
Un lucru foarte important este camuflajul, deoarece fara el toti pestii l-ar vedea mai usor si nu ar puta prinde
hrana.
F) CALUTUL DE MARE

MIHAI NASTASE

Traieste in apropierea coastelor, la adancimi mici, printer tufe de alga sau iarba de mare, tinandu-se incarligat cu
coada, de acestea si cu restul corpului drept.
Cele mai mult specii sunt marine, raspandite de-a lungul tamurilor marilor calde si temperate.
Intreg corpul e acoperit de placi osoase.