Marea Neagra

Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza
cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Ea este un rest al Marii Sarmatice si
prezinta o serie de aspecte unice in lume. Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km². Cel
mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in
general de mica amploare (cca. 12 cm).

                                                Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra

Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt
Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in
Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea
Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un
aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.

Ecosistemul Marii Negre

Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0
grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Curentii au
intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii
vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m.Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste,
pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Marea Neagra este saraca in insule, avand un tarm putin dantelat. Cele mai importante insule sunt
Insula Serpilor si cele formate de Dunare, dincolo de varsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai
importanta peninsula este Peninsula Crimeea, 'impartita' cu Marea Azov. Golfurile Marii Negre
sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (ca Golful Burgas, Golful Varna,
Golful Sinop, Golful Samsun sa), fie colmatate la iesire de curentii orizontali si transformati in
limane (Limanul Nistrului de exemplu).

Cateva orase importante se afla la Marea Neagra, cum ar fi Burgas, Varna, Constanta, Odessa,
Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi si Trabzon. Un oras care nu se afla propriu-zis la Marea
Neagra, dar este mult legat istoric si economic de aceasta mare este orasul Istanbul (mai demult
Constantinopol si capitala Bizant-ului).

Marea Neagra face legatura intre Europa si Asia. Granita stabilita de geografi intre cele doua
continente, pe Caucaz si stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare
parte fiind europeana.

La adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei
inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius. Din aceasta cauza, la adancimi mari ,
singurele specii existente sunt bacteriile anaerobe.

Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei?. Exista
doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare?
Cea mai cunoscuta dintre ele o reprezinta delfinii.

Pacura care s-a scurs in Marea Neagra dintr-un petrolier rusesc

scufundat ucide delfinii, care sunt oricum pe cale de disparitie.
Agentia de Mediu a Rusiei a anuntat ca daca nu exista o colaborare
imediata intre Ucraina si Rusia, vietuitoarele din Marea Neagra si
Marea Azov sunt in pericol.
Pacura scursa din vasul rusesc a poluat 50 de kilometri de coasta
de-a lungul Marii Negre si echipele de salvare trebuie sa inlature de pe tarm in jur de 10.000 de
tone de pacura. Pacura scursa in apa este mult mai periculoasa decat petrolul, pentru ca nu
ramane la suprafata, ci - fiind mai grea - se scufunda si pune in pericol orice forma de viata
marina.

Nu doar pestii au murit, ci si delfini.

Constanta- 31 Octombrie
Ziua de 31 Octombrie a fost desemnata ca ”Ziua Internationala a Marii Negre” in anul 1996 cand
toate cele 6 tari riverane au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra.

Luciul este un peste care traieste in carduri mici, hranindu-se in special cu hamsii, sardele si
moluste au corpul foarte alungit, cilindric, cu solzi marunti, cicloizi, prezenti si pe cap. Capul este
alungit, cu gura mare si botul ascutit. Pe falci are dinti puternici, neegali. Lungimea obisnuita a
luciului este de 30-50 cm , rar 1m. Are 70-75 randuri de solzi si 7 radii branhiostege. Inaltimea
maxima a corpului se cuprinde de 8-10 ori in lungimea totala. Botul este conic, cu mandibula
putin mai lunga si cu un dinte antero-meridian. Limba are dinti marunti, indreptati inapoi. Spatele
este cafeniu-verzui, iar laturile si abdomenul sunt argintii.

Scorpia de mare are capul prevazut cu ghimpi

ososi, puternici; iar inotatoarele spinoase, ca si
corpul, sunt adesea prevazute cu expansiuni ale
pielii; fruntea este indesata, in forma de sa,
corpul drept, alungit si foarte putin comprimat
lateral. Capul este numai in putine locuri
solzos, fiind, in schimb, acoperit de ghimpi si
tepi indreptati in diferite directii. Gura mare,
larga si oblica este prevazuta cu dinti subtiri si
ascutiti pe ambele falci.

O specie curioasa  si des intalnita in Oceanul

Atlantic, in Mediterana si in Marea Neagra este
scorpia  sau  porcul de mare - un peste lung de 15 - 30 cm., dar scurt  si gros, care poseda
capacitatea de a-si schimba culoarea (mimetism). Corpul de culoare cafenie, cu puncte negre, are
un aspect ghebosat. Porcul de mare este acoperit cu placute osoase pe cap, iar in dreptul ochilor
este aparat de tentacule. Inotatorele au tepi alimentati de secretia unor glande veninoase, care
reprezinta temute arme de atac. Carnea acestui peste, desi nu se consuma in tara noastra, este
considerata o delicatesa in alte parti ale lumii.

Calcanul de mare face parte din supraclasa

pestilor ososi cu corpul asimetric, care stau culcati
pe o latura , ce au ochii migrati pe latura
superioara ; latura inferioara este nepigmentata.
Forma lor este rotunjita. Inotatoarele au radii moi,
rareori avand tepi. Traiesc in toate marile si
oceanele, fiind unele familii tropicale, iar altele
nordice, putine specii dulcicole.

Calcanul are lungimea de 40-80 cm, rar pana la 1

m. Are primele 19 radii ramnificate slab sau simple si cu urmatoarele 12 radii simple. Corpul este
acoperit cu solzi rudimentari si butoni ososi rotunzi, cu cate un ghimpe in varf, fiind mai slab
dezvoltati pe butonii de pe partea oarba. Gura este oblica si cu buze subtiri. O pereche de nari
plasata in fata ochilor, iar alta pe partea oarba. Culoarea sa este cafenie pe partea dorsala, alba-
galbuie pe partea oarba. Se pescuiesc rareori si indivizi cu simetrie perfecta, colorati la fel pe
ambele parti.

Traiete pe fundul marii, la adancimi de 65-105 m, in straturile de nisip mobil, stand ingropat
complet si lasand numai ochii ieisti din nisip. Se reproduce din martie pana in iunie, cand adultii
se aproprie de tarm pana la adancimea de 16-32 m 20-30 km de coasta, unde femelele arunca
icrele, fara a le fixa de substrat, devenind astfel pelagice. Este raspandit in Marea Neagra, Marea
de Azov, Adriatica. La noi se gaseste in lungul litoralului.

Sturionii sunt considerati drept specii in pericol, acesti pesti erau preferati de catre pescari
deoarece ei sunt producatori de icre negre, din care se prepara renumitul caviar de Marea Neagra.
Sturionii traiesc in apele de coasta ale Marii Negre si se reproduc pe Dunare.
Cele mai cunoscute specii de sturioni sunt, morunul, nisetrul, cega si pastruga. Acesti pesti pot
ajunge la greutati de zeci de kilograme.
In Uniunea Europeana, un kilogram de icre negre ajunge la pretul de 6.000 de euro iar un sturion
poate contine peste 10 kilograme. Acest lucru explica de ce interesul pescarilor pentru sturioni
este atat de mare.
Insa de la inceputul acestui an, Guvernul de la Bucuresti a interzis pe o perioada de 10 ani
pescuitul de sturioni. In paralel, a decis sa acorde subventii pescariilor private care cresc pui de
morun, nisetru, cega sau pastruga.

Sabita corpul este alungit, comprimat lateral, solzi mici ce se desprind usor, ochii mari, gura
mica cu falca inferioara proiectata in sus. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri
metalice, flancurile si burta sunt argintii. Traieste in zonele cu maluri argiloase , ea cautandu-si
hrana in aceste zone. Se hraneste cu: larve de insecte, crustacei, pestisori mici.

Hamsia are lungimea de 10-17 (20) cm si greutatea de aproximativ 10-15 g. Linia laterala si
inotatoarea adipoasa la hamsie sunt absente. Dorsala este aproximativ la mijlocul corpului. De
fiecare parte a corpului cu cate doi solzi alungiti (alari). Abdomenul este rotunjit, gura este
subterminala, maxilarul inferior al hamsiei este mai scurt. Hamsia are ochii fara pleoape
adipoase. Are corpul alungit, cilindric. Solzii de pe corp sunt cazatori. Dorsal are culoarea
albastru inchis, flancurile si partile ventrale sunt argintii. Traieste in largul marii, aproape de
suprafata, in carduri. Hamsia se hraneste cu zooplancton ,copepode, miside, larve de decapode si
moluste. Se aproprie de tarm primavara in luna martie si toamna in lunile octombrie-noiembrie ,
cand este pescuit in cantitati mari.In tara noastra se intalnesc cel mai des in Marea Neagra, de
unde sunt pescuite cu ajutorul plaselor.

Calcanu mic din ordinul calcanului mic fac parte pesti

cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au
ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi
cicloizi in general marunti. Forma lor este rotunjita.
Larvele sunt simetrice, cu ochii pe ambele
laturi.Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele
familii tropicale, iar altele nordice.Calcanul mic are
lungimea de pana la 60 cm. Are corpul mai alungit
decat la specia precedenta, acoperit cu solzi ce se
gasesc si in lungul fiecarei radii a inotatoarelor.
Singhilul traieste in larg, iarna la adancimi mari. Primavara in lunile martie-aprilie se apropie de
tarm, intra in limanuri. Singhilul se hraneste cu alge, detritus, plancton, pana spre sfarsitul verii in
lunile august-septembrie, cand se reantoarce in mare pentru reproducere. Femele depun icrele in
locuri nisipoase. Este raspandit in regiunile de coasta ale Atlanticului in Europa si Africa, in
Mediterana, iar in Marea Neagra exista in zona de coasta a litoralului romanesc, intrand si in
limanuri.Are lungimea de 20-30 cm, rar atingand 40-50 cm.Varful botului lipsit de solzi pana in
dreptul narilor posterioare. Solzii spatelui au canale normale. Spatele este cenusiu-verzui inchis.

Platarinul este un peste inca necunoscut pentru noi deoarece este un peste a carui populatie nu se
gaseste foarte des , fiind foarte restransa. Nu se cunoaste precis modul de viata. Este semnalat in
Marea Mediterana, iar in Marea Neagra in partea vestica si pe coastele Crimeii. La noi, in fata
litoralului, dar foarte rar.

Sprotul are lungimea de 8-12 cm, cantarind aproximativ 10-18 grame. Are corpul alungit,
comprimat lateral, avand o gura mica . Solzii sprotului sunt relativ mari și subtiri.Se reproduce tot
timpul anului, cu predominenta maxima primavara. Sprotul traieste 5-6 ani. Este raspandit in
lungul litoralului romanesc.
Lupul de mare are lungimea de 60-80 cm, rar atingand 1 m.. Are corpul mai mult sau mai putin
cilindric, alungit, cu solzi potrivit de mari, aspri pe corp si netezi pe ceafa si obraji. Linia laterala
se prelungeste, unde formeaza 3 randuri . Gura o are mare, cu colturile trecand de linia verticala a
ochilor. Falcile si cerul gurii au dinti in perie, iar limba cu dinti foarte fini si desi.. Lupul de mare
are culoarea generala cenusie-argintie. Traieste in mare, de preferinta in zonele indulcite ale marii
si in cele stancoase, nu prea departe de tarm. Se hraneste cu pesti, crustacei sau viermi. Se
reproduce in mai-august si icrele sunt plutitoare. Este raspandit pe coasta europeana a
Atlanticului, in Marea mediterana si in Marea Neagra.

Bibanul de mareAre lungimea de 20-30 cm. Corpul bibanului este usor comprimat si alungit, cu
solzi potrivit de mari. Gura este mare, oblica, cu dinti fini in perie.au aspect de canini. Cerul gurii
are dinti mici. Culoarea generala a bibanului de mare este rosie-caramizie, cu 7-9 benzi verticale
albastre intunecat pe laturile corpului, trecand si pe linia laterala. Obrajii sunt roz-portocalii, cu
dungi si pete neregulate, albastrui, ce au aspect de inscriptii. Traieste pe funduri pietroase, adanci,
hranindu-se cu pesti mici si creveti. Bibanul de mare este raspandit in Atlantic, Mediterana si
Marea Neagra. La noi a fost semnalat la Agigea.

Bibanul de acvariu Are lungimea de 15-25 cm , rar ajungand la 40 cm .Pe burta are 3 dungi
roscate cu 7-9 benzi verticale; pe obraji numai 3 dungi oblice. Este raspandit pe coasta europeana
a Atlanticului, in Marea Mediterana, Marea Rosie și Marea Neagra. La noi prezenta ei este
probabila.

Bacaliar-ul este un peste marin boreal, preferand fundurile maloase ale platoului continental. Se
hraneste cu crustacei , pesti mici si icre. Reproducerea se face in lunile ianuarie-aprilie, in largul
marilor unde traieste. Lungimea bacaliar-ul este de 15-20 rar fiind intalnite exemplare de 50 cm.
Inaltimea maxima se cuprinde de 5 ori in lungimea totala. Pe barbie,are un fir de mustata scurt.
Linia laterala este intreaga. Capul, spatele si jumatatea superioara a laturilor sunt de culoare
cafenie-albastruie sau galben-cenusiu cu nuante violete si rosca
Dulgher-ul Pesti din ordinul dulgherului sunt pesti cu corpul foarte inalt si puternic turtit lateral,
acoperit cu solzi. Linia laterala este continua, foarte curbata, paralela cu linia spatelui. Ochii ii are
foarte mari, gura patratica cu dinti marunt. Ordinul cuprinde 3 familii, dintre care una si in Marea
Neagra. Lungimea dulgherului este de 30 , 60 de cm .Ochii sunt asezati catre partea de sus a
capului. Narile sunt foarte aproape de ochi. Pe gat, are doua randuri de tepi mici. Spatele are
culoarea cafenie-galbuie cu laturile galbuie. Este raspandit pe coastele europene ale Atlanticului.
Din Mediterana trece in Marea Neagra unde este destul de rar intalnit.

Limba de mare Din ordinul limbii de mare fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati
pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi cicloizi, in general marunti.
Traiesc in toate marile si oceanele.Limba de mare are lungimea de 20-40 cm. Corpul este latit in
forma de limba, cu solzi foarte mici. Limba de mare traieste exclusiv in mare, in lungul
litoralului, pe substraturi de nisip. Traieste in apropierea tarmului, unde se si reproduce din luna
aprilie pana in luna iulie 

Zarganul traieste peste tot in Marea Neagra si in Marea Azov. In

Romania se gaseste pe tot litoralul marin si in lacul Sinoe.Corpul
pestelui este aproape cilindric, serpentiform, acoperit cu solzi
mici, caduci, inotatoarea dorsala, cele ventrale si analvale.

Strungilul

  Este o specie endemica in Marea Neagra si in Marea Azov. Urca

putin in toate raurile si fluviile care se varsa in aceste doua mari,
exceptand Dunarea. Corpul pestelui este alungit moderat, mai gros
in partea anterioara si mai comprimat in cea posterioara 

Guvidul Negru

Traieste in nordul Oceanului Atlantic, in marile Baltica,

Mediterana, Egee, Azov si Marea Neagra. Se gaseste de-a lungul
intregului litoral marin romanesc, de la Sulina si pana la
Mangalia.Corpul pestelui este gros, capul scurt si trunchiat.

Guvidul de Mare

Aceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov,

precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari.
Este o specie endemica. In apele noastre se gaseste de-a lungul
intregului litoral marin .

Hanosul

Hanosul este un peste care traiește in Marea Neagra si Marea

Azov. Este prezent pe tot litoralul romanesc si rar se intalneste in
Razelm si in lacul Siutghiol.Descriere Corpul pestelui este alungit,
cilindric, aproape tot atat de gros pe cat de inalt.
Labanul

Labanul este o specie care traieste aproape in toate

marile si oceanele din zonele tropicale si
subtropicale, in Romania se gaseste de-a lungul
intregului litoral si patrunde si in aproape toate
lacurile litorale

Stavridul

Traieste in Marea Neagra si Azov si in timpul iernii in Marea

Marmara. In Marea Neagra se gaseste rasa 'ponticus'.Descriere
Corpul stavridului este alungit, acoperit cu solzi mici cicloizi, care
se intind si pe cap, si pe opercule .

Sardeaua

  Sardina traieste in zona de est a Oceanului Atlantic, Marea

Mediterana si Marea Neagra, iar pe litoralul romanesc, in partea
sudica.Descriere Corpul pestelui este alungit, gros, slab
comprimat lateral, acoperit cu solzi mari, care lipsesc pe cap.

Scrumbia Albastra

Traieste pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic , in marile

Baltica, Mediterana, Neagra si Azov. In tara noastra este prezenta
din primavara si pana in toamna pe toata lungimea .

Cambula

Aceasta specie este caracteristica pentru Marea Neagra si Marea

Azov. Se intalneste de-a lungul intregului litoral marin romanesc,
la gurile Dunarii.DescriereCorpul pestelui este de forma ovala,
acoperit pe ambele Parti cu puncte.

    Calcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in faciesul de
nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.Calcanul are un cap de forma ovala sau mai bine zis
romboidala si este foarte lat. 

Poluarea agresiva distruge pestii din Marea Neagra

Poluarea agresiva distruge pestii din Marea Neagra, astfel ca in magazinele din Constanta ori
Mangalia codul sau macroul au devenit o raritate. Pana si pescarii care se intorc de pe mare cu
plasele goale au ajuns sa manance produse din import. Cel putin 3 specii de peste din Marea
Neagra nu au ajuns anul acesta in galantare. Biologii marini atrag atentia ca regenerarea
ecosistemului este aproape imposibila in conditiile actuale. In curand vom fi nevoiti sa ne
obisnuim cu gustul pestelui din import.