MAREA NEAGRĂ

Marea Neagră este o mare intercontinentală, care este situată între Europa

sud-estică şi Asia Mică. Ea este un rest al Mării Sarmatice. Ţările traversate de
Mărea Negre sunt: Bulgaria, România,Georgia, Rusia, Ucraine, Turcia.
România are litoral cu Marea Neagră în sud-est, pe o distanţă de 245 km. Prin
sistemul de strâmtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunică cu Marea
Mediterană şi mai departe cu Oceanul Planetar, iar prin strâmtoarea Kerci cu
Marea Azov, care este de fapt o anexă a Mării Negre.

Marea Neagră este o mare interioară, cu o suprafață de 423,488 km²,

volumul apei este de 547.000 km³, salinitatea este de 22,03 g/l%, lungimea mării
este de 1.149 km, iar lăţimea ei este de 630 km.

Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată.

BIOTOPUL

Bentalul este format din stânci, nisipuri, mâluri, depuneri organice sau
minerale. Apa Mării Negre are o salinitatea redusă, datorită aportului mare de apă
dulce pe care îl primeşte de la fluviile mari care se varsă în bazinul ei. Adâncimea
maximă a apei este de 2.212m, iar adâncimea medie este de 1.271m. Un rol
însemnat îl au mişcările apelor mării. Curenții au intensitate redusă pe verticală și
mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot
apărea valuri care ating 5–10 m.

Variaţia temperaturii apei marine este destul de mare între lunile de vară, când
urcă la 25 – 27°C şi cele de iarnă când pot coborî sub 0°C. Aceste variaţiile de
temperatură au loc numai până la adâncimea de 75 – 100 m. Sub această adâncime
există o temperatură constantă de 7°C ce creşte către fund până la 9°C.
Temperatura medie anuală în sectorul românesc este de +12,5°C. Iarna,
temperaturile scad mult, deoarece bat vânturile de nord-est, care provoacă valuri
mari, periculoase pentru navigaţie. În iernile reci, în zona litorală nordică, marea
îngheaţă.
 Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150–200 m. Oxigenul este
inexistent la adâncime.

BIOCENOZA

Fauna acvatică a Mării Negre este reprezentată prin midii, stridii, creveţi, crabi,
bureţi, meduze, mamifere cum sunt delfinii, şi peşti: scrumbiile albastre,
calcanul, pisica de mare, vulpea de mare, caluţul de mare, stavrizii, guvizii,
hamsiile, sturionii (cega, nisetrul morunul, pastruga), rechinii.

Rechinul populează apele la adancimi de 20-80 m, apropiindu-se frecvent de

ţărm. Cele mai căutate specii de peşti sunt speciile migratoare anadrome: scrumbia
albastră, palamida, stavridul, lufarul, hamsia şi chefalul. În largul mării sunt
prezenţi tonul şi pestele de spadă. Guvizii, blenidele şi labridele, trăiesc în
regiunile cu substrat pietros, iar limba de mare, cambula, calcanul, aterina,
sturionii, în cele cu substrat nisipos. Sturionii sunt peşti cu scheletul cartilaginous
osos, prezenţi în apele costiere ale Mării Negre, de unde pătrund pe fluvii în
perioada reproducerii. Cele patru specii, morunul, pastruga, cega şi nisetrul sunt
valoroase, atât pentru carnea gustoasă, cât şi pentru icrele negre foarte căutate pe
pieţele de peşte. În prezent, populaţiile acestor specii sunt din ce în ce mai reduse
cantitativ. Fauna falezelor este formată din 32 de specii de păsări, 6 specii de
reptile şi 3 specii de mamifere. Fauna include, de asemenea, şi numeroase
crustacee, insecte şi viermi, bacterii aerobe şi anaerobe.

Flora Mării Negre este formată din asociaţii de plante, alge de mărimi şi culori
diferite, Alge microfite (Chrysophyceae), Alge microfite (Chlorophyceae), Alge
brune (Phaeophyceae), Alge roşii (Rhodophyta), Alge verzi (Chlorophyta) şi iarba
de mare singura planta cu flori din apele marine românesti. Flora falezelor este
saracă din cauza conditţilor vitrege. Flora este formată mai ales din anumite forme
de alge, rar licheni, cum este matasea broastei.

Ştiaţi că …

Marea Neagră prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie

16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între
apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism),
limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. În zona litoralului
românesc salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.

BIBLIOGRAFIE

https://www.wedive.ro/flora-si-fauna-marea-neagra

https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83

https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Marea_Neagr%C4%83