Imagine din satelit a Mării Negre

MAREA NEAGRĂ
Proiect realizat de Dimitrie Parasca
Caracteristici;

Tipul: Mare interioară

Suprafața: 423.488 km²
Volumul apei: 547.000 km³
Salinitatea: 22,03 g/l%

Măsuri:

Adâncime maximă: circa 2.212 m

Adâncime medie: 1.271 m
Lungime: 1.149 km
Lățime: 630 km

Date geografice

Localizare: Marea Mediterană, Europa de Sud-Est

Țări riverane: Ucraina, România, Bulgaria, Turcia,
Georgia, Rusia

Hidrologie
Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure
legături externe - prin Strâmtoarea Bosfor, Marea
Marmara, Strâmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alături
de încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, determină
lipsa aproape totală a curenților marini verticali și existența
doar a curenților orizontali pe un imens traseu circular
împotriva sensului acelor de ceasornic. Temperatura apei
variază la suprafață: vara până la 29 de grade Celsius care ajung
iarna până la 0 grade Celsius. Lumina pătrunde în largul mării la
o adâncime de 150–200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime
[CO2,H2S]. Curenții au intensitate redusă pe verticală și mai
mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării
vremii, pot apărea valuri care ating 5–10 m.

În largul Mării Negre

Salinitate
Apa oxigenată din straturile superioare ale mării are o salinitate
relativ mică: circa 17 la mie, datorată revărsării fluviilor, cu
circa 600 km³ de apă dulce pe an. În straturile mai adânci, mai
jos de 150 de metri, conținutul de sare este mult mai ridicat,
deoarece aceste ape provin, prin Strâmtoarea Bosfor, din Marea
Mediterană. Anual se scurg prin Bosfor circa 450 km³ de apă
salmastră la suprafață dinspre Marea Neagră spre Mediterana,
cu o concentrație a sării de 17-19 ‰, iar de-a lungul fundului
circa 50 km³ de apă cu o concentrație a sării de 38-39 ‰
dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare
curenți primejdioși pentru navigație. Circa 200 km³ de apă se
evaporă anual.
Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al
lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor
transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii
exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării
Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare
variabilitate a salinității totale în corelație cu suprafața,
adâncimea și sezonul, o puternică variabilitate ionică, nu numai
față de Mediterana, dar și de diferitele sale părți. Ecosistemul
depinde de aceste condiții hidrologice.

Marea Neagră pe hartă

Ecosistem
Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă
sărată. Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră se
împarte în:
 zona de suprafață;
 zona de adâncime.
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
 zona litorală;
 zona pelagică;
 zona abisală.
Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii.
Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în
atmosfera apropiată păsări și pescăruși.

Faună

De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen

decât în cantități neglijabile. Există totuși microorganisme care
folosesc sulfat pentru oxidarea hranei și produc hidrogen
sulfurat și dioxid de carbon. Ele formează un biosistem anaerob
care se apropie tot mai mult de suprafață. Biologii se tem că
Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă, sulfuroasă.
Numărul delfinilor a scăzut de la 1,5 milioane de exemplare, în
anii 1950, până la câteva zeci de mii de exemplare, în 2006.

Orașe de coastă
Cele mai importante 20 de orașe de pe coasta Mării Negre sunt:
  Istanbul (Turcia) – 14.377.000 (metropolitană, 2014)
  Samsun (Turcia) – 1.261.800 (2013)
  Odesa (Ucraina) – 1.014.700 (2014)
  Soci (Rusia) – 399.600 (2015)
  Sevastopol (Ucraina) – 354.800 (2015)
  Varna (Bulgaria) – 336.000 (2015)
  Herson (Ucraina) – 324.400 (2014)
  Constanța (România) – 283.800 (2011)
  Novorossiisk (Rusia) – 256.600 (2014)
 Trabzon (Turcia) 243.700 (2012)
  Burgas (Bulgaria) – 206.400 (2015)
  Ordu (Turcia) – 195.800 (2015)
  Kerci (Ucraina) 147.700 (2015)
  Batumi (Georgia) – 154.100
  Zonguldak (Turcia) – 109.800 (2012)
  Ialta (Ucraina) – 78.200 (2014)
  Suhumi (Georgia) – 62.900 (2011)
  Poti (Georgia) – 48.000 (2012)
  Mangalia (România) – 36.300 (2011)
  Năvodari (România) – 33.000 (2011)

Spațiul maritim al României

Spațiul maritim al României are aproximativ 20.000 de kilometri
pătrați, constând din:
 ape maritime interioare – 753 de kilometri pătrați,
 mare teritorială – 4.487 de kilometri pătrați,
 zonă contiguă – 4.460 de kilometri pătrați, și
 zonă economică exclusivă – 10.300 de kilometri pătrați.

Marea Neagră din satelit

Alcătuirea Mării Negre

Mulțumesc pentru atenție!