Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
204 limbi
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
Unelte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de
subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Marea Neagră
Hartă
Caracteristici
Suprafaț
423,488 km²
ă
Volum de
547.000 km³
apă
Măsuri
Adâncim
circa 2.212[1] m
e maximă
Adâncim
1.271 m
e medie
Lungime 1.149 km
Lățime 630 km
Date geografice
Localizar
Marea Mediterană, Europa de Sud-Est
e
riverane , Rusia
zona de suprafață;
zona de adâncime.
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
zona litorală;
zona pelagică;
zona abisală.
Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt
reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși.
Faună[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Peștii din Marea Neagră.
De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen decât în cantități
neglijabile.[5] Există totuși microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei
și produc hidrogen sulfurat și dioxid de carbon.[5] Ele formează un
biosistem anaerob care se apropie tot mai mult de suprafață.[5] Biologii se tem că
Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă, sulfuroasă.[5]
Numărul delfinilor a scăzut de la 1,5 milioane de exemplare, în anii 1950, până la
câteva zeci de mii de exemplare, în 2006.[5]
Meduză
Actinie
Guvid
Pisică de mare
Cea mai populară, dar neconfirmată de nicio sursă, afirmă că ar fi culoarea mării
la vreme rea (de fapt, sub nori, toate mările sunt întunecate) ;
O altă ipoteză des citată în sursele anglo-saxone este că Neagră ar fi o traducere
a cuvântului scitic axaïna ;
O altă ipoteză este că denumirea i-ar fi fost dată de Turcii Selgiucizi (Selçuk
Türklar) instalați în Anatolia din secolul XI, apoi generalizată
de Otomani (Osmanlı Türklar), conform căreia nordul era simbolizat de culoarea
neagră. Pentru turci, Marea de la Nord era Marea Neagră. Termenul a fost tradus
în rusește, românește, bulgărește pe măsură ce aceste popoare au avut acces
din nou la țărmurile mării. Această ipoteză este dezbătută inclusiv în rândurile
turcologilor, dat fiind ca desemnarea tradițională a punctelor cardinale prin culori,
la Turci, nu totdeauna folosește Kara (adică „întunecat”) pentru Miazănoapte
și Ak (adică „luminos”) pentru Miazăzi, cum este cazul aici (Karadeniz fiind Marea
Neagră, la nord de Turcia, iar Akdeniz fiind Marea Mediterană la sud de Turcia) :
de obicei, se folosesc alte culori.[11] Culorile au fost folosite și la identificarea
vlahilor: caravlahii sunt vlahii de nord (Bosnia și Herțegovina), diferiți de vlahii din
Grecia[12]
Ca urmare a poziției sale, țărmurile mării Negre au fost parcurse, colonizate și sunt
astăzi populate de numeroase popoare sosite din timpuri mai vechi sau mai noi. Cele
mai vechi popoare pontice sunt Grecii pontici, Armenii, Românii, Lazii, Gruzinii și
Abhazii. Alte popoare pontice sunt Bulgarii, Turcii și alte popoare turcice (de exemplu
Găgăuzii și Tătarii) sau Mongolii (veniți în regiune în sec. XIII), Ucrainienii, Rușii
(printre care Lipovenii) și alții. Toate aceste popoare prezintă astăzi o serie de tradiții,
legende și alte forme de folclor legate de Marea Neagră.
Marea Neagră face legătura între Europa și Asia. Granița stabilită de geografi între
cele două continente, pe Caucaz și strâmtoarea Bosfor taie această mare în două
părți inegale, cea mai mare parte fiind europeană. Marea Neagră este săracă în
insule, având un țărm puțin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula
Șerpilor și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea
mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, „împărțită” cu Marea Azov.
Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună
(ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate
de larg de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel
în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului).
Etajul mediolitoral al Mării Negre, cuprinzând zona de spargere a valurilor (0-0,5 m
adâncime), adăpostește în porțiunile pietroase organisme - animale și vegetale - care
se fixează puternic și pot suporta unele perioade de uscare.
Câteva orașe importante se află la Marea Neagră, cum ar
fi Burgas, Varna, Constanța, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi și Trab
zon. Un oraș care nu se află propriu-zis la Marea Neagră, dar este mult legat istoric
și economic de această mare este orașul Istanbul (mai demult Constantinopol și
capitala Imperiului Bizantin).
Orașe de coastă[modificare | modificare sursă]
Cele mai importante[necesită citare] 20 de orașe de pe coasta Mării Negre sunt: