Delta Dunării: Comoara de n

eprețuit a României

STUDENT:BĂCIOIU ELENA EMANUELA

 1.GENEZĂ

2.RELIEF ȘI CLIMĂ

3.BIODIVERSITATE
CUPRINS
4.OAMENII DELTEI ȘI AȘEZĂRILE LOR

5.TURISMUL DELTEI

BIBLIOGRAFIE
1.GENEZĂ
Potrivit studiilor stiintifice, Delta Dunarii isi are originile in
urma cu aproximativ 16000 de ani. O lupta continua intre
fortele naturii, intre uscat si apa, ce modeleaza inca din
perioada preistorica, configuratia acestui teritoriu.
Geneza deltei a fost o preocupare asidua a multor
oameni de stiinta precum Gh. Murgoci, Gr. Antipa,
C. Bratescu, Gh. Petrescu, N. Panin si altii, care au
studiat aceasta problema si de la care am primit
informatii pretioase privind evolutia pana la forma
ei actuala. Cercetatorii au stabilit ca pamantul
Dobrogei de astazi, ca si intregul teritoriu al
Romaniei, era un imens fund de mare. In
Paleozoic fundul marii incepe sa se ridice si sa
apara primele creste ale muntilor Hercinici.

Acum 2400 de ani, Herodot, vizitand gurile Dunarii,

ne-a lasat o imagine mult diferita de imaginea actuala a
Deltei, descriind locul ca un imens estuar. Intrarea
flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise
la Histria, descrisa de “parintele istoriei”, Herodot,
reprezinta prima atestare istorica despre Delta Dunarii.
HARTA FORMARII DELTEI DUNARII
 In urma cu aproximativ 16000 de ani între insulele
Letea si Caraorman se formeaza un cordon litoral, ce
inchide Golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, ca
urmare a interactiunii dintre fluviu si mare. Procesul de
colmatare al lagunei cu material aluvionar transportat de
curentii marini de-a lungul tarmului dintr-o zona situata
la nord, la gurile Nistrului, Bugului si Niprului, duce la
formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi
croieste unul din cele mai vechi brate, Sfantul Gheorghe.
Cel de-al doilea brat al Dunarii, Sulina se dezvolta odata
cu blocarea prin aluvionare a bratului Sf. Gheorghe.
Astfel, bratul Sulina preia un flux din ce in ce mai mare
de sedimente si treptat, incepe sa-si formeze propriul
edificiu deltaic.
In partea de Nord a Deltei se contureaza si bratul Chilia
prin colmatarea bratului Sulina. Aluviunile depuse de
noul brat Chilia duc la inaintarea Deltei in partea de
Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si
formarea unor noi grinduri este un proces natural ce
continua si astazi.
Aspectul morfologic actual al Deltei Dunarii, se
datoreaza ultimei ridicari a nivelului Marii Negre, care a
creat conditiile unei puternice aluvionari avand drept
consecinte ramificatii ale bratelor.
RELIEF ȘI CLIMĂ
RELIEFUL DELTEI DUNÃRII este reprezentat printr-o
succesiune de câmpii litorale continuate spre selful continental
al Mãrii Negre printr-un front litoral. In cadrul câmpiei litorale
se disting douã forme de relief care dau nota specificã
grindurile si câmpurile. Grindurile fluviale sunt forme de
relief rezultate din acumularea aluviunilor de o parte si de alta a
bratelor fluviului sau a unor gârle mai mari. Sunt creste aluviale
ridicate deasupra nivelului mediu al apelor, foarte subtiri cu
tendinta de înãltare si extindere lateralã. Prin dezvoltarea
lateralã grindurile juxtapun, devin mai înalte, pierzându-si
specificul geomorfologic si transformându-se în câmpuri
fluviale -câmpia fluviatilă (deltaică).

Grindurile marine sunt creste nisipoase lungi (pânã la 20 Km)

formate prin acumularea nisipului pe linii de tãrm active. Când
existã abundentã de nisip crestele nisipoase se dezvoltã activ,
juxtapunând si formând câmpuri marine-câmpia marină.
Câmpia deltaicã fluvialã se extinde pe 61% din suprafata deltei, fiind delimitatã spre est de contactul cu câmpia marinã pe
aliniamentul vestic al câmpului Letea-grindurile Rãducu-Ceamurlia-marginea vesticã a câmpului Caraorman-grindul Ivancea-
marginea vesticã a câmpului Crasnicol.
Clima Deltei Dunarii este de stepa temperat – continentala
influentata de vecinatatea Marii Negre si de suprafetele intinse
de apa.
Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de
temperatura, cu ierni blande sarace in zapada si veri fara
canicula. Temperatura medie anuala in Delta Dunarii este de
peste 10 °C.

Precipitatiile sunt sub media anuala, fiind regiunea cu cele mai

putine precipitatii din tara (300-450 mm / an), precipitatii ce
scad spre est, lipsa lor fiind compensata de umiditatea datorata
evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Fenomenul caracteristic
Deltei este vantul (peste 300 de zile pe an) preponderent
primavara, cand se produc furtuni puternice datorita vanturilor
din nord-est, iar toamna ca fenomen caracteristic este ceata,
influientand in mod negativ navigarea pe bratele Dunarii.
Verile in Delta Dunarii sunt mai racoroase decat in restul tarii,
umiditatea relativa a aerului fiind mai mare, gradul de ariditate
este mare, la fel si radiatia solara fiind cea mai ridicata in
aceasta zona a tarii, date comparative cu restul teritoriului
României.
3. BIODIVERSITATE
 Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit
rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte
ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai
ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii
dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât
atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe
specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului,
cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din
ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au
fost grav afectate.

Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi

faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent,
având două obiective majore: cunoaşterea unei importante
componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei
şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi
conservare.
4.OAMENII DELTEI ȘI AȘEZĂRILE LOR
 Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei, ca Parc National, este existenta
pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000 de locuitori.Răspandirea lor aproape peste tot unde au fost locuri
favorabile pentru intemeierea unor asezari umane si convietuirea de secole impreuna cu natura, folosind-o sub toate
formele ei atat de variate, justifica pe deplin afirmatia ca locuitorii deltei sunt parte integranta din Rezervatia Biosferei
Delta Dunării. În relație directa cu resursele naturale ale deltei ocupatiile traditionale ale locuitorilor sunt pescuitul,
agricultura, cresterea animalelor, taierea stufului iar in unele zone agroturismul.Delta Dunării poate constitui un exemplu
de convietuire interetnica. Alături de romani, care sunt majoritari, traiesc in deplina armonie alte 21 nationalitati dintre
care cele mai bine reprezentate sunt rusii – lipoveni, ucrainienii si turcii , tatarii. Datorită acestei particularitati, Delta este
considerata cea mai cosmopolita unitate geografica de pe glob. Pentru localnicii din Delta Dunarii, principala si cea mai
veche indeletnicire este pescuitul. Pestele reprezentand o sursa importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce
venituri care ii ajuta sa supravietuiască
Cu mari eforturi unii locuitori ai localităților din Delta Dunării au renovat casele tradiționale și le-au închiriat turiștilor.
5.TURISMUL DELTEI
 Pe intinsul Deltei Dunarii sunt peste 4000 km patrati de rezervatii naturale, cele mai multe permanente dar si
temporare. Cele mai cunoscute dintre ele sunt:Rezervatiile forestier: Padurea Letea - "Hasmacul Mare", Padurea
Caraorman. Acestor rezervatii li se adauga si altele de mare interes zoologic: Lacul Saraturi, Insula Popina si multe
altele. Lacul Saraturi se afla in rezervatia naturala Saraturi, aflata in vecinatatea comunei Murighiol, o localitate situata
la 28 de km de Tulcea, la sud de bratul Sf. Gheorghe, pe tarmul de sud-vest al lacului cu acelasi nume.
Lacul Murighiol
Lacul Murighiol inseamna "Lacul
violet" in limba turca, denumire ce
provine de la culoarea apelor bogate
in saruri si cu namol mineralizat.
Comuna Murighiol este vizitata si de
turisti in scopuri terapeutice nu numai
pentru frumusetea peisajului, linistea
zonei si pasiunea pentru pescuit.
Insula Popina
Insula Popina este situata pe Lacul Razim, avand o natura
calcaroasa si o suprafata de cca 102,5 ha si o inaltime maxima de 47
m, a fost declarata rezervatie naturala.

Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei

Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei este un punct turistic
deosebit de atragator conferit de legatura care se face intre apele
marii si cele ale complexului Razim - Sinoe; cei peste 200 m ale
deschiderii naturale ale Portitei au fost astupati cu zeci de tone
de calcare aduse de la Capul Dolosman. Aici este o cherhana si
un popas turistic unde bineinteles se servesc numeroase
preparate din peste inclusand si celebrul bors de peste
lipovenesc. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei este rezervatie
ornitologica, intinzandu-se pe aprox. 4000 ha un potrivit pentru
existenta pasarilor obisnuite cu o salinitate mare a mediului si
este un popas pentru pasarile calatoare si, bineinteles, un motiv
in plus pentru turisti sa vina sa viziteze acest loc deosebit.
 Rosca - Buhaiova - Hrecisca
Rosca - Buhaiova - Hrecisca puncte de reper ale perimetrului
celor 12.000 de hectare localizate în depresiunea Matita din
nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o
îmbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari
colonii de pelicani, egrete, stârci, tiganusi, lopatari.

Sf. Gheorghe - Palade - Perisor - Zatoane

Sf. Gheorghe - Palade - Perisor - Zatoane se întinde în sudul
comunei Sfântu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe
litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone
mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf,
traversate de dune paralele. Lacurile Zatoane, în special, sunt
locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, stârcii
albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari. Insula Sacalin este o
insula aparuta in anul 1897, la sud de varsarea Bratului
Sf.Gheorghe avand o suprafata de aproximativ 500 ha.
Teritoriul insulei, candva fragmentat in mai multe insulite, loc
de refugiu al pasarilor, este inglobat in Rezervatia naturala
ornitologica Sf.Gheorghe-Palade-Perisor-Zatoane.
Padurea Caraorman
Padurea Caraorman inseamna in limba turca "Padurea
Neagra" nume ce provine de la vegetatia bogata si de stejarii
cu ramuri dese ce o alcatuiesc si care intind pe o suprafata de
3000 ha. Aceasta padure este formata din stejari pe un teren
de nisip de origine marina. Lianele care se gasesc in Padurea
Caraorman sunt lungi de 25 m, au o origine mediteraneana si
sunt unice in Europa dandu-i un aspect subtropical tinand
cont ca aici se mai intalnesc si alte plante agatatoare cum ar
fi: vita de vie salbatica, iedera, hameiul, curpenul. Tot aici in
aceasta padure minunata gasim arbori de diferite specii, unii
dintre ei fiind raritati in Europa si chiar in lume: stejari cu
inaltimi de peste 25 m, ulmi, salcii, plopi albi si negri, arini,
frasini pufosi. In Padurea Caraorman intalnim locuri
deosebite cum ar fi Fantana Vanatorilor unde putem vedea un
stejar vechi de 400 de ani cu o circumferinta a trunchiului de
4 m, stejar care a fost de numit Stejarul ingenuncheat
datorita ramurilor ce s-au intins pe pamant. Stejarul
ingenuncheat face parte integranta din peisajul mirific al
Padurii Caraorman si implicit din peisajul unic al Deltei
Dunarii. Padurea Caraorman este protejată de lege fiind
declarata monument al naturii.
Padurea Letea
Padurea Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de
comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu
acelasi nume, în fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de
origine mediteraneana, sub forma lianelor, între arbori specifici
- stejari brumarii (seculari de peste 25 m înaltime), gârnita, ulm,
arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica).
Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.
In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de m
de acesta, se afla dune de nisip foarte fin, care pot fi intalnite
doar in trei locuri in Europa. Herodot si Polybiu amintesc in
scrierile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ("un
banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare
de uscat cale de o zi." - Polybiu). Aceste dune de nisip din
Caraorman sunt asezate transversal pe directia de curgere a
Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din
cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-l intr-o
laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii.
Dunele de nisip de origine marina au inaltimi de pana la 7-9 m
si sunt semimobile, vantul transportand nisipul si grupandu-l in
jurul plantelor mai putenice.
 Delta Dunarii nu reprezinta un neinsemnat petic de Pamant, ea este formata
din sute de raulete si gârle, brațe si canale, lacuri si golfulețe, grinduri, lagune,
limanuri, si mlaștini.

Datorita multitudinii si diversitații

speciilor de flora si fauna, Delta
Dunarii este un adevarat muzeu in aer
liber.
BIBLIOGRAFIE:
https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/geneza-deltei-dunarii-102.html
https://ddbra.ro/wp-content/uploads/2021/10/Starea-Mediului-2020
https://www.info-delta.ro/canalul-uzlina-la-digul-de-piatra/
https://deltadunari.weebly.com/fauna.html
https://www.inyourpocket.com/danube-delta/rosca-buhaiova_155463v
http://www.prodelta.ro/atractii-delta-dunarii.htm
https://www.newlebadaresort.com/caii-salbatici-din-padurea-letea/
https://
adevarul.ro/stiri-locale/tulcea/foto-casele-traditionale-din-letea-atractie-in-1894997
.html
https://ddbra.ro/delta-dunarii-zona-naturala-cu-o-bogatie-botanica-exceptionala/