Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data: 5.11.2019
Profesor: Udrea Ana-Maria, Moise Diana, Bîrsan Oana
Școala: Colegiul Național „Mihai Eminescu”
Clasa: a IX-a
Disciplina: Geografie
Tema/titlul lecției: Dunărea și Delta Dunării
Timp de lucru: 50 de minute
Obiective operaționale:
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili:
Să localizeze pe harta României si a Europei cursul Dunarii -O1
Să descopere principalele caracteristici ale Dunării, din punct de
vedere al formării -O2
Să enumere cele 10 state prin care trece Dunărea -O3
Să numească cele 3 brațe ale Dunării -O4
Să afle elementele caracteristice fiecărui braț -O5
Aspecte ale climei, faunei și florei Deltei Dunării -O6
Regimul hidrologic:
Din cauza așezării geografice în cadrul continentului a bazinului hidrografic
dunărean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-
continental din est și influențele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se
caracterizează prin existența unor importante variații de nivel și de debit în
cursul anului și în decursul timpului.
Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor
abundente, însă în cursul superior și mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar
în cel inferior, în mai. Creșterea debitului are loc din amonte spre aval.
Brațele Dunării:
Brațul Chilia – începe de la Cetatea Chiliei, punctul în care Dunărea se
desparte în 2 brațe: Chilia și Tulcea. Brațul Chilia se îndreaptă spre nord,
având lungimea cea mai mare (120 km). Lățimea brațului variază între
300-700 m, uneori depășind această limită. La vărsarea acestuia în
mare, se găsește o deltă secundară cu trei brațe secundare: Tataru,
Cernavodă si Babina, situate pe teritoriul Ucrainei
Brațul Sulina – Brațul cel mai scurt (64 km), regularizat si canalizat, în
urmă cu aproape un secol, este situat în mijlocul Deltei și este folosit
pentru navigația vaselor maritime în urma adâncirilor și corectărilor
unor meandre. Acest braț al Dunării este dragat continuu, servind
navigației maritime.
Brațul Sfântul Gheorghe – are un curs sinuos desfășurat pe 112 km,
înaintând spre sud-est. Sfântul Gheorghe este cel mai vechi braț. Cea mai
mare adâncime pe acest braț este de 26 de m. Și acest braț a suferit
transformări prin tăierea unui număr de șase meandre, lungimea sa
scurtându-se la 70 de km navigabili. La vărsare formează o acumulare de
nisip sub forma unor insule, Sacalinul Mic si Sacalinul Mare.
Delta Dunării
Definitie:
Delta este o formă de relief rezultată din depunerea de aluviuni, respectiv mâl
și nisip, la vărsarea unei ape curgătoare într-un lac, în mare sau în ocean, pe
un teren cu pantă lină, în condițiile lipsei mareelor și a acțiunii curenților
litorali.
Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani și continuă să crească încă și
astăzi, fiind considerată cel mai tânăr pământ românesc. Este un labirint de
lacuri și canale, ce șerpuiesc prin cea mai mare suprafață compactă de stuf din
lume și este una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă. În
momentul de față suprafață deltei este de peste 5 700 km². Din toată această
suprafață doar 10% este reprezentată de uscat. Peste 3 000 km² sunt
reprezentați de ecosisteme naturale acvatice și terestre, destinate
reconstrucției ecologice.
Clima:
Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific
stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite
grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine,
alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul
diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu cele
mai puține precipitații din România.
Flora:
Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor
umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din
totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și
plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri
(Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu,
stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și
plante agățătoare (hamei, curpen).
Fauna:
Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de
pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japse .Acesta este locul unde
milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa,
Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei
Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii
de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și
insecte.