PIPP SLATINA

Studente:
BRAN VALI
DUȚU IONELA

FIȘA DE LUCRU 25 GEOGRAFIE.

1.Răspunde cu A ( adevărat ) sau F ( fals ):

Râurile se urmăresc pe hartă de la izvor la vărsare. ___A_

Dunărea este cel mai mare fluviu din Europa. __F__

Prutul formează graniţa de vest a României.. _A___

Lacurile de acumulare sunt lacuri artificiale sau de baraj. __A__

Lacurile cu apă sărată favorizează creşterea peştilor şi dezvoltarea irigaţiilor. __F__

2 Răspunde la întrebări:

Ce înţelegi prin vreme?

Vremea reprezintă situația atmosferei (elemente, fenomene și procese) la un moment dat pe o
întindere mai mică (orizontul local, regiune) sau mai mare.Caracteristicile principale ale vremii
sunt: temperatura aerului, precipitațiile, vântul, strălucirea soarelui, norii, umiditatea, presiunea.
Care este importanţa zăpezii?
Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile
scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel optim de apă.

3. Tipuri de activităţi integrate în învăţământul primar

A. Monodisciplinare
_ este centrată pe obiectele de studiu independente, abordează un proiect sau rezolvă o
problemă prin limitarea la datele unei singure discipline.
B. Multidisciplinare.
_este considerat a fi sinonim cu pluridisciplinaritatea şi reprezintă situaţia în care o
temă/problemă ce aparţine unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor

1
discipline, acestea menţinându-şi nealterată structura şi rămânând independente unele în raport
cu celelalte.
C. Interdisciplinare.
_presupune interacţiunea deschisă între anumite competenţe sau conţinuturi independente
din doua sau mai multe discipline.
Este evident faptul că principiul de integrare acum nu mai este conţinutul, ci
competenţele transversale sau competenţele-cheie. De exemplu, ”luarea deciziilor sau rezolvarea
de probleme implică aceleaşi principii, indiferent de discipline”
D. Transdisciplinare.
-aceasta reprezintă cel mai mare grad de integrare a curriculumului, mergând până la
fuziune (cea mai complexă şi mai radicală fază a integrării).

4. Descrie Delta Dunării:

Delta Dunării este a doua ca întindere din Europa, după delta fluviului Volga. În 1990 a fost
declarată rezervaţie a biosferei.
Poziţia geografică, limite şi vecini Delta Dunării este o câmpie fluviolacustră situată în nord-
estul Podişului Dobrogei, la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Are formă de triunghi şi este
traversată de paralela de 45o latitudine nordică.
La sud de ea se întinde o câmpie litorală, în nord şi nord-est, delta se continuă pe teritoriul
Ucrainei.
Delta Dunării este cea mai nouă unitate majoră de relief din România. La formarea sa, care a
început în urmă cu 10 000 de ani, când nivelul Mării Negre a început să crească şi actualul
teritoriu al deltei a fost transformat într-un golf, au contribuit: cantitatea mare de aluviuni
transportată de Dunăre şi depusă la vărsarea în mare, mareea redusă, panta mică a platformei
continentale şi curenţii marini care au creat grinduri.
Într-o primă etapă, golful a fost transformat în liman şi deltă fluvială, prin bararea sa cu un
cordon litoral, pe aliniamentul grindurilor Letea– Caraorman. Ulterior, unele braţe dunărene au
străpuns cordonul şi a început a doua etapă – formarea deltei maritime (cu depresiuni sub nivelul
apei Mării Negre).
Relieful deltei este format din terenuri joase, acoperite cu apă (lacuri, mlaştini, braţe secundare
ş.a.) şi terenuri neinundabile (grinduri). Uscatul reprezintă până la 15% din suprafaţa unităţii,
restul fiind întinderi de apă. Ca urmare, altitudinea medie este redusă: 0,5 m. Înălţimea maximă,
de 12,4 m, se află pe dunele din Grindul Letea. Grindurile din compunerea deltei sunt de trei
tipuri:
a. grinduri fluviale (longitudinale), fâşii înguste de uscat care însoţesc braţele fluviului;
b. grinduri fluvio-maritime (transversale), create prin acţiunea conjugată a Dunării şi a Mării
Negre (Letea, Caraorman, Sărăturile);
c. grinduri continentale, resturi de uscat predeltaic (Chilia şi Stipoc).

2
5. Identificați raurile care strabat Podisul Moldovei .

Podișul Moldovei este situat în nord-estul țării, între Culoarul Moldovei și al Siretului (la vest)
și valea Prutului (la est), fiind podișul cu cea mai mare suprafață din țara noastră.
Principalele râuri sunt:
Siretul, cu afluenţii săi principali: Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Bârlad.
Prutul, cu afluenţii săi Başeul şi Jijia.