DELTA DUNĂRII ŞI PLATFORMA

CONTINENTALĂ A MĂRII NEGRE

La finalul lecţiei elevii vor fi capabili să:

 să utilizeze limbajul specific în prezentarea şi expicarea realităţii geografice;

 să utilizeze termenii geografici într-un limbaj propriu, în contexte noi:
aluviuni, grinduri, ostroave, sedimente etc.;
 să indice pe hartă braţele Dunării între care se formaeză Delta şi principalele
grinduri;
 să enumere câteva lacuri deltaice;
 să prezinte în cuvinte proprii platforma continentală a Mării Negre.

Aşezare geografică şi vecini:

 Delta Dunării este situată în partea de est a țării, la vărsarea Dunării în
Marea Neagră.
 Ea începe în dreptul localității Pătlăgeanca, unde Dunărea se bifurcă în
brațul Chilia (spre nord-est) și brațul Tulcea (spre sud-est), care, la rândul
lui, în aval de orașul Tulcea, se desparte în brațul Sulina și brațul Sfântu
Gheorghe.
 Se învecinează în E cu Marea Neagră, în N şi N-E cu Ucraina şi în V şi S-V
cu Podişul Dobrogei.

Modul formării:
 Delta s-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre, umplut cu aluviuni,
prin acțiunea combinată a fluviului și a mării.
 La formarea deltei au contribuit o serie de factori, precum:
o cantitatea mare de aluviuni transportată de fluviu;
o mareea slabă a Mării Negre;
o curenții litorali;
o panta redusă a platformei continentale.
Elemente componente ale reliefului şi altitudinea:
 Relieful Deltei Dunării este dezvoltat pe roci sedimentare: succesiuni de
argine, nisipuri fine, pietriş, strate de loess şi la partea superioară -
numeroase aluviuni.
 Relieful Deltei Dunării cuprinde atât forme pozitive (grinduri şi ostroave),
cât şi forme negative (braţe, canale, gârle etc.).
 Formele pozitive de relief sunt: grindurile şi ostroavele - forme de uscat.
 Grinduri: mici ridicături de teren, cu formă alungită, rezultate din
depunerile aluvionare, aflate de-a lungul malurilor;
 După modul de formare, grindurile pot fi:
o continentale: (Chilia şi Stipoc) sunt vechi porţiuni de uscat, rămăşiţe
ale terenului predeltaic;
o fluvio-maritime: (grinduri transversale) reprezintă suprafeţe
nisipoase lunngi (de până la 20 km) formate de acumularea nisipului
pe linii de ţărm active. Acestea sunt: Letea, Caraorman, Ivancea şi
Sărăturile. Pe aceste grinduri, se formează dunele de nisipi - sub
acţiunea vântului;
o fluviale: (longitudinale) formate prin acumularea aluviunilor pe o
parte şi pe alta a braţelor principale sau a gârlelor;
 Ostroave: insule formate în urma procesului de acumulare.
 Formele negative de relief (acoperite de apă) sunt: atât braţele principale
cât şi cele secundare, gârle, mlaştini, bălţi, ghioluri sau lacuri deltaice
(Fortuna, Isac, Puiu, Roşu) şi numeroase canale;
 Altitudinea: cea medie este de 0,5 m, iar cea maximă este de 12,4 m pe
grindul Letea.

Braţele principale sunt:

 Chilia: cel mai lung, având şi cel mai mare debit, are 104 km;
 Sulina: cel mai scurt şi navigabil, are 71 km;
 Sf. Gheorghe: are 112 km.
Delta Dunării - rezervaţie a biosferei:
 Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind
clasificată ca rezervație a biosferei și ca parc național - arie protejată;
 Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le
găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, Delta Dunării constituie un
adevărat muzeu al biodiversităţii, cu o valoare inestimabilă pentru
patrimoniul natural universal.
 Delta oferă condiţii favorabile de vieţuire pentru numeroase specii de plante
(nuferi, ciulini de baltă, salcie, viţa sălbatică etc.) şi animale (colonii de
pelicani, de cormorani; sturioni, scrumbia de Dunăre, buhaiul de baltă,
broasca râioasă etc).

PLATFORMA CONTINENTALĂ A MĂRII NEGRE

 Este o suprafață slab înclinată (câmpie submersă) din bazinul Mării Negre
care face legătura între uscat și abruptul continental.
 Este o veche câmpie, acoperită de apele mării la sfârșitul Pleistocenului
(perioadă geologică din Cuaternar).
 Se desfășoară până la adâncimea de 180–200 m. Pe suprafața ei se află
sedimente.
 Deține resurse de hidrocarburi.