HIDROGRAFIA ORIZONTULUI LOCAL – APELE

DIN REGIUNEA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

I. Apa subterană aparține unor complexe distincte: a) complexul de

adâncime, reprezentat de apele din stratele de Frăteşti, şi b) complexul de
mică şi medie adâncime, constituit din apele acumulate în depozitele
aluvionare depuse de râurile Dâmboviţa şi Colentina
II.Apele curgătoare:
Citiți textul de mai jos și scrieți în caiet: a) apele curgătoare care străbat
Capitala; b) locul din care izvorăște Dâmbovița, direcția de curgere și
râul în care se varsă; c) perioada în care a fost amenajată Dâmbovița și în
ce a constat amenajarea; d) în ce a constat amenajarea râului Colentina
“ Râul Dâmboviţa are izvoarele în Munţii Făgăraş (prin Valea
Vladului) şi Munţii Leaota (prin pârâul Boarcăşu) şi după un curs,
predominant pe direcţia nord-vest–sud-est, se varsă în râul Argeş, la
Budeşti, cu un debit mediu de 13,3 m3 /s. Alimentarea râului este nivo-
pluvială (70%: 44,5% rezultă din topirea zăpezilor, iar 25,5% este apă
pluvială), cu aport subteran moderat (30%), iar regimul de scurgere se
caracterizează prin viituri mari de primăvară, vară şi toamnă şi prin
perioade cu ape foarte mici vara şi iarna. Pentru stoparea frecventelor
inundaţii (1532, 1673, 1774, 1798, 1864, 1865, 1893, 1932, 1948, 1972,
1975 şi 1979) s-au iniţiat o serie de lucrări de amenajare care au
început încă din 1775 (sub domnia lui Al. Ipsilanti, din cauza
inundaţiilor catastrofale din anul 1774). În perioada 1985-1989 au fost
proiectate şi executate lucrările de amenajare complexă a Dâmboviţei:
Acumularea Lacul Morii şi cuva de ape curate şi caseta de ape uzate.
Râul Colentina, afluent al Dâmboviţei – cu un debit mediu de 2,39
m3 /s şi o cantitate medie de aluviuni în suspensie de 0,094 kg/s – prin
lucrările de regularizare (începute în anul 1933) a fost transformat
 într-o salbă de lacuri. Dintre acestea, pe teritoriul oraşului Bucureşti se
găsesc 16 lacuri.

III. Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri. Se evidențiază:

a }Acumularea Lacul Morii. Extrageți din textul de mai jos și scrieți în
caiet principalele caracteristici ale acesteia: tipul de baraj; suprafața sa la
nuvel maxim; anotimpul în care se produce cel mai redus nivel mediu.
“ Barajul Acumulării Lacul Morii este din beton, de tip stăvilar, înalt
de 19 m, şi asigură tranzitarea debitelor regularizate prin albia
amenajată a râului, fiind prevăzut cu un descărcător de suprafaţă şi
unul de fund. Lacul, la nivel normal de retenţie are o suprafaţă de
241,6 ha şi un volum de 14,7 mil. m3 , iar la nivel maxim suprafaţa sa
poate spori până la 247 ha. Lacul este alimentat în proporţie de
aproximativ 90% din Dâmboviţa, restul fiind ape freatice şi din
precipitaţii. Ca urmare a dinamicii acestor surse de-a lungul anului şi
variaţiile de nivel sunt influenţate de succesiunea anotimpurilor:
primăvara şi vara nivelul se menţine stabil, iar iarna, cel mai scăzut”

B} Lacurile. Utilizând Wikipedia, enciclopedia liberă Categorie:Lacuri din

București, identificați și scrieți în caiet lacurile din Bucuresti,