« 

Oricât am fi de buni sau răi vreodată

oricât am fi de falşi sau de fireşti
ne regăsim sfioşi cu toţii, iată
în templul limbii noastre româneşti. «  (Corneliu Vadim Tudor)
Stimata audienta, am decis sa-mi incep discursul cu aceste versuri remarcabile in cadrul
conferintei de astazi ce are ca scop promovara si proslavirea limbei romana ca identificator
a identitatii nationala romanesti.
Idealurile fiecarui patriot trec mai departe de orizontul realitatii, mereu vor tinde spre
perfectiune si noi orizonturi. Miscarile de emancipare nationala au inceput in trecutul
neamului Romanesc, au fost lasate in negura timpului, iar noi generatiile viitoare avem
datoria morala de a le continua cursul si de a le transmine spre veacuri generatiilor.
Nenumarati autori romani au mentionat faptul ca, fara discernamant lectura a fost si
ramane puntea de legatura intre flacara nestinsa a frumosului si dorul de limba materna.
Grigori Vieru este exemplul elocvent al pilonului de rezistanta in cultura nationala. El a fost
poetul care a știut să pătrundă adânc în sufletul neamului românesc. A adus un aport
considerabil la dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe teritoriul de azi al Republicii
Moldova, pe vremuri încă inclus în fosta Uniune Sovietică. Vieru face parte din grupul
celor care au luptat pentru independența țării. Gratie poeziilor lui ca (Eminescu, Scrisoare
din Basarabia, Eu cred ca Prutul etc...) a descătușat gândirea și mintea mai multor generații.
Visul marelui poet era de a ne uni pe noi toți prin cuvânt, prin bunătate și iubire de aproape,
prin dragostea de mamă, de natură, de tot ce avem mai sfânt pe acest pământ.
Un alt autor implicat profund in viata neamului a fost Nicolae Dabija. Felul in care
acesta a promovat limba romana in operele sale este ceva demn de admirat. Un exemplu
coplesitor este personajul Mihai Ulmu din opera „Tema pentru acasa”, profesor de limba si
literatura romana in perioada guvernarii sovietice. Acesta este arestat ca dusman al
poporului, deoarece a luat asupra lui vina de a mazgali portretul lui Stalin si al inlocui cu cel
al lui Eminescu. Comportamenul si demnitatea acestui personaj ne invata ce calitati trebuie
trebuie sa posede un patriot adevat. Exemplul lui facandui pe multi sa se gandeasca asupra
valorilor si limbii nationale.
Asertiunea „Cum rar se mai poate da mana cu mana, ca unii au nunti, iar altii funeralii/
Noi, hai sa vorbim noi mereu, ilegalii,/ Oriunde afla-ne-vom, Limba romana”, subliniaza
faptul ca in epoca ce este definita de goana dupa interese proprii ,limba reprezinta templul
si unitatea unui popor. Oriunde ne vom afla in lume, ar trebui sa proslavim nenumarate-le
acte de sacrificiu facute de patriotii neamunui nostru ce au luptat si au vorbit ,,ilegal’’ limba
romana , pentru ca astazi sa sa vorbim cu mandrie legal, limba ce ne defineste ca popor.
Acestea fiind spuse, sper ca am trezit in voi flacara nationalismului si a dorintei de a
continua lupta dusa de peste 30 de ani pentru protejarea limbii romane. Limba română e
actul meu de naştere, eu sunt fiinţă sub măslinul ei, care rodeşte de două mii de ani, dreptul
meu e să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau în genunchi sub ploaia cântecelor ce
ţâşnesc din ea. (Fănuş Neagu)
Cu respect generatiilor viitoare, Ambasadorul limbii si literaturii romane.