Deşertul Namib

de Calancia Delia, Olaru Ana, Tanasa Stefania

 Aşezare geografică
Namibul este un deșert de coastă din Africa de
Sud. Numele Namib este de origine africană și
înseamnă „loc vast”. Conform numelui, Namibul
se întinde pe mai mult de 2.000 de kilometri
(1.200 de mile) de-a lungul coastei atlantice ale
Angolei, Namibiei și Africei de Sud, extinzându-
se spre sud de la râul Carunjamba din Angola,
prin Namibia și până la râul Olifants din
Western Cape, Africa de Sud. Este situat pe
tropicul Capricornului, între meridianele de 10 şi
20 de grade.
 Modul de formare

Din cauza diferentelor de temperatura,

majoritatea rocilor crapa si se transforma in nisip
fenomen rezultat in urma dezagregarii.
Din cauza vânturilor ce suflă din estul
continentului, traversând Africa, se pierde
umezeala.
Deoarece Desertul Namib se sfârşeşte brusc
chiar pe ţărmul oceanului există curentul oceanic
Benguelei din care nu se evaporă apa, masele de
aer de deasupra fiind deci uscate.
 Clima deşertului Namib
Temperaturile de-a lungul coastei sunt stabile și, în general,
variază între 9-20 °C (48-68 °F) anual, în timp ce
temperaturile mai în interior sunt variabile - temperaturile
diurne de vară pot depăși 45 °C (113 °F), în timp ce nopțile
sunt reci sau foarte reci. Din cauza acestui fapt pietrele
încălzite trosnesc în frig, iar în întuneric se aud “împuşcături”
ascuţite. Ceața care provine în larg din ciocnirea curentului
rece Benguela și aerul cald din zona Ecuatorului creează o
centură de ceață care învăluie frecvent părți din deșert.
Regiunile de coastă pot experimenta peste 180 de zile de
ceață deasă pe an.

Precipitaţiile medii anuale sunt, în general, de aproximativ

0,5 milimetri pe coastă, crescând în interior până la 51
milimetri. Cu toate acestea, au existat ani în care nu a plouat
deloc, iar rarele ploi au apărut ca furtuni de scurtă durată.
Structura geologica

Sudul Namibului cuprinde o mare

dună vastă, cu unele dintre cele mai
înalte și spectaculoase dune din
lume, variind în culori de la roz la
portocaliu viu. În zona Sossusvlei,
mai multe dune depășesc 300 de
metri înălțime. Complexitatea și
regularitatea modelelor dunelor au
atras atenția geologilor de zeci de
ani, dar rămâne de neînțeles.
 Forme de relief
Dunele: O dună este un deal de nisip care se
formează atunci când combinația forțelor vântului
și/sau a curenților de apă permite acumularea de
nisip: vântul ridică nisipul acumulat din mare și îl
poartă spre interior, până când întâlnește un
obstacol care va forța nisipul să se aseze, cu
particule de nisip stivuite una peste alta până se
formează o movilă.

Dunele sunt apoi supuse mișcării continue și

redimensionării în funcție de direcția și puterea
vântului.

altitudinea maximă: 2573m, mt. Königstein

Resurse naturale
Deşertul Namib joacă un rol foarte important
din punct de vedere economic prin prisma
faptului că principalele produse de export
sunt diamantele. Prin comparaţie cu alte
locuri de pe Glob zăcămintele namibiene
conţin cea mai mare cantitate de diamante,
a căror calitate le face adecvate pentru
producţia de bijuterii. Anual, se extrag
diamante cu o valoare totală de un milion de
carate. De asemenea, bogăţia de resurse
minerale include uraniu, metale neferoase şi
preţioase.
Flora
Caracteristic pentru deșertul Namib
este welwitschia mirabilis, o plantă
rară ciudată, a cărei rădăcină se
înfige vertical până la 25 m pentru a
obține apă din straturile
impermeabile adânci. Tulpina
subterană este groasă de circa 130
cm, iar la suprafața solului prezintă
un crater de frunze stelate de 1 – 3
m lungime, care se târăsc pe jos ca
niște panglici deșirate. Lumea
vegetala din Deșerul Namib
cuprinde și arborele tolba (Aloe),
Europhobia, Accacia și altele.
Fauna
Exista un număr mare de
insecte perfect adaptate la
condițiile dure ale deșertului:
insecte de tipul "gândacul care
stă în cap". Multe alte vietăți
și-au găsit un loc de
supraviețuire chiar și în acest
mediu foarte ostil. In Deșertul
Namib pot fi întâlnite o mulțime
de mamifere de la elefantul
africane până la girafă sau
antilopa oryx (simbolul
Namibiei) sau chiar zebra de
munte.
Rezervatia naturala nationala Naukluft

Parcul Namib-Naukluft este un

parc național din vestul
Namibiei, situat între coasta
Oceanului Atlantic și marginea
Marelui Escarpment cuprinzand
o parte a deșertului Namib.
In acest parc national
supravietuiesc o mare colectie
de necuvantatoare precum
serpi, soparle gecko, hiene,
caracali, sacali etc.
Probleme de mediu
Lipsa de apă = principalul factor care crește
vulnerabilitatea deșertului
-evaporare și praf furtuni puternice
duc la continuarea degradării și eroziunii solurilor
marginale.
Salinitate -creșterea conținutului de săruri solubile,
ducând la formarea de mlaștini de sare, solul devenin
inutilizabil pentru plante.
Furtuni de nisip și praf - fluxul de aer ridică de la
suprafața pământului o cantitate semnificativă de resturi
fine. Nisipul și argila sunt îmbogățite cu compuși de fier,
praful devenind galben- brun sau roșu. Ele pot acoperi
sute sau mii de kilometri pătrați.
 “Diavolul deșertului“ - spirale de nisip cu mult praf, ce
ridică în aer un număr foarte mare de resturi mici la o înălțime
de câțiva zeci de metri. Tornadele depind de lipsa de nori
Cumulus care transportă ploaie..
Colmatarea= acumularea de deșeuri externe mediului
natural al obiectelor, care pentru o lungă perioadă de timp nu
se descompun și eliberează substanțe toxice.
Exploatarea și poluarea omului la exploatările miniere,
dezvoltarea de creștere a animalelor, transportul și turismul.
Reducerea în zona ocupată de plante de deșert,
epuizarea faunei.
Pierderea biodiversității.
 Măsuri de combatere a problemelor de mediu
Când ecosistemele deșertului au fost deteriorate sau distruse, cum restabilim
funcțiile ecologice, inclusiv cele de care beneficiază în mod direct oamenii? Restaurarea
deșertului este dificilă, dar posibilă.

Societatea pentru Restaurare Ecologică (SER) definește

restaurarea ecologică ca „procesul de asistență la refacerea unui
ecosistem care a fost degradat, deteriorat sau distrus” (SER 2004)
 Tehnici de restaurare a deșertului
1. Plantarea

Închiderea răsadurilor folosind adăposturi de protecție, cilindrice,

deschise în partea de sus și de jos în timpul unui proiect de plantare.

2.Gestionarea apei
3.Refacerea zonelor riverane/ izvoarelor
Surse

https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertul_Namib
https://en.wikipedia.org/wiki/Namib-Naukluft_National_Park
https://geografilia.blogspot.com/2015/02/cauzele-formarii-deserturilor.html

https://ro.ripleybelieves.com/where-is-namib-desert-1972.html

https://ro.gov-civ-guarda.pt/alexandria.html

https://ro.tutkrabov.net/articles/desertul-namib-si-motivele-pentru-formarea-sa-in.h
tml

https://sand-boarding.com/ro/types-of-dunes/.html
Proiect realizat de elevele clasei a IX-a C:
● Olaru Ana-Maria
● Calancia Delia-Ioana
● Tănasă Ştefania

Vă mulţumim pentru atenţie!