Colegiul Naional I. L.

Caragiale, Bucureti
Prof. dr. Ioan MRCULE Fi de lucru

ORIZONTUL LOCAL APELE MUNICIPIULUI BUCURETI

Rul Dmbovia are izvoarele n munii
EXERCIIUL I
Fgra i Leaota i dup un curs, predominant pe
Citii textul din coloana din dreapta direcia nord-vestsud-est, se vars n rul Arge,
i precizai: la Budeti, cu un debit mediu de 13,3 m3/s.
a) apele curgtoare care strbat Capitala; Alimentarea rului este nivo-pluvial (70%), cu
b) locul din care izvorte Dmbovia, aport subteran moderat (30%), iar regimul de
direcia de curgere i rul n care se vars; scurgere se caracterizeaz prin viituri mari de
c) afluentul Dmboviei din regiunea primvar, var i toamn i prin perioade cu ape
Municipiului Bucureti; foarte mici vara i iarna.
d) perioada n care a fost amenajat Pentru stoparea frecventelor inundaii (1532,
Dmbovia i n ce a constat amenajarea; 1673, 1774, 1865, 1948, 1972, 1975, 1979 .a.)
e) n ce a constat amenajarea rului s-au iniiat o serie de lucrri de amenajare, care au
Colentina. nceput nc din 1775. n perioada 1985-1989 au
fost proiectate i executate lucrrile de amenajare
Seciune complex a Dmboviei: Acumularea Lacul Morii i
transversal prin cuva de ape curate i caseta de ape uzate.
canalul Dmboviei. Rul Colentina, afluent al Dmboviei cu un
debit mediu de 2,4 m3/s prin lucrrile de
regularizare (ncepute n 1933) a fost transformat
ntr-o salb de lacuri.

EXERCIIUL II
Analizai harta alturat (Hidrografia
Municipiului Bucureti) i precizai:
a) numele lacurilor de pe rul Colentina,
dinspre amonte (L. Mogooaia) spre aval;
b) numele lacurilor din Sectorul 6;
c) numrul sectorului n care se afl
L. Tineretului.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Lectur
Barajul Acumulrii Lacul Morii este din beton, de tip stvilar,
nalt de 19 m, i asigur tranzitarea debitelor regularizate prin albia
amenajat a rului, fiind prevzut cu un descrctor de suprafa i
unul de fund. Lacul, la nivel normal de retenie are o suprafa de
241,6 ha i un volum de 14,7 mil. m3. Este alimentat n proporie de
cca. 90% din Dmbovia, restul fiind ape freatice i din precipitaii.
Ca urmare a dinamicii acestor surse de alimentare, de-a lungul
anului se produc variaii de nivel: primvara i vara nivelul se
menine stabil, iar iarna, cel mai sczut.

EXERCIIUL III
Realizai, mpreun cu colegul de banc, un scurt eseu prin care s artai importana
social i economic a hidrografiei din regiunea Municipiului Bucureti.