Barajul si CHEMP Surduc

Barajul Surduc
Amplasata pe raul Gladna, afluent al raului Bega acumularea Surduc a fost realizata
de catre AN Apele Romane pentru acoperirea consumului de apa potabila si
industriala a municipiului Timisoara si a localitatilor de pe traseu si irigarea unor
terenuri agricole din judetul Timis.

Proiectarea barajului a avut la baza numeroase studii de teren de specialitate, solutia
aleasa de baraj din anrocamente cu masca de beton, impunandu-se fata de alte
solutii tehnice bazate pe realizarea unui tip de baraj din beton.

Morfologic, amplasamentul se poate considera foarte favorabil. In zona barajului,
relieful are un pronuntat caracter montan, cu versanti abrupti, albia avand latimi de
pana an 200 m. Imediat in amonte, valea se deschide brusc, ajungand la latimi de
1500 2000 m, iar versantii au un caracter colinar cu pante line anchizand o
depresiune de cca 600 ha.

Acest lucru a permis realizarea unei acumulari cu volum util mare an comparatie cu
volumul de umplutura din baraj, respectiv 417 m apa/ m anrocamente, fata de 85
la Lotru, 65 la Fantanele, 52 la Gura Apelor, 40 la Valea lui Iovan sau 13 la Siriu.

Geologic, amplasamentul acumularii se anscrie an aria de raspandire a sisturilor
cristaline clorito-sericitoase, puternic fisurate la suprafata si degradabile la contactul
cu apa, acoperite cu un strat panonian de pietrisuri, argile si nisipuri.
Acumularea Surduc are un volum de 51 mil m, care se realizeaza prin captarea
raului Gladna si aducerea printr-o aductiune secundara de 4.032 m a apelor din
cursul superior al raului Bega. Rolul acumularii este de a regulariza debitele pe care
le descarca din nou an raul Bega, asigurand astfel un debit constant la Timisoara
unde este captat pentru necesitatile orasului.

Pentru realizarea umpluturilor an timpul executiei barajului, galeria de deviere s-a
amplasat la suprafata an albia majora, paralela cu raul, an final an interiorul ei,
amplasandu-se cele doua goliri de fund.
Depunerile an baraj s-au realizat an straturi de 80 cm, compactate prin 8 treceri ale
compactorului lis. Pentru evitarea degradarii anrocamentelor an contact cu apa,
corpul barajului a fost protejat cu un sistem general de drenaj care sa conduca apa
an avalul barajului. Pentru aceasta, pe toata suprafata de fundatie s-a depus un strat,
de 1,10 m grosime, de anrocamente sortate andeplinind functia de dren. Aceiasi
solutie s-a aplicat si sub masca de beton de la paramentul amonte, iar paramentul
aval a fost acoperit cu un strat vegetal.

Depunerile an corpul barajului au fost zonate, pentru fiecare zona din baraj
determinandu-se an cariera locul de exploatare.
Etansarea frontului de retentie s-a realizat cu o masca de beton armat din dale de 60
cm grosime la baza si 30 cm la coronament. Etansarea rosturilor dintre dale s-a
realizat cu banda PVC tip O 35.
Etansarea an profunzime s-a realizat printr-un sir principal de foraje de 15 25 m
adancime (102 foraje cu L=1760 m). Pentru acoperirea zonelor cu fisuratie puternica,
s-au mai prevazut doua siruri amonte si aval (48 foraje cu L=700 m), acolo unde
forajele principale au prezentat pierderi mai importante Sirul de drenaje realizat an
paralel a confirmat functionalitatea injectiilor.
Golirile de fund amplasate an galeriile de deviere sunt formate din doua conducte
metalice cu =1400 mm, echipate cu gratar conic peste care se poate monta un
batardou clopot pentru interventie, vana fluture de revizie si vana conica de serviciu
pentru reglarea debitului. Debitul instalat al fiecarui fir este de 17 m/s. Pentru
asigurarea debitelor necesare la consumatori s-a adoptat solutia de compensare a
debirelor minime a raului Bega, an loc de alimentare directa cu o priza speciala din
baraj, debitul furnizandu-se prin golirile de fund.
Pentru descarcarea debitelor de ape mari s-a adoptat o solutie mixta; pana la
asigurarea de 1%, atenuarea se realizeaza prin goliri de fund, iar peste, prin
deversorul lateral de surafata. Acesta amplasat la malul drept, are un front de
deversare de 6 m, prag lat, care se continua cu un canal rapid cu panta de 26,
disipator de energie si debusarea an albia naturala.
Principalele dimensiuni ale barajului sunt: analtimea maxima 35,00 m; lungimea la
coronament 130 m; panta parament amonte 1 : 1,5; parament aval 1 : 1,4;
volumul barajului 125000 m.
Lucrarile de executie a barajului s-au desfasurat antre anii 1975 1978. Galeria de
aductiune secundara Bega Gladna este an curs de executie.
CHEMP Surduc
An anul 1984 s-a decis ca volumul regularizat de apa pe care acumularea Surduc al
asigura pe raul Bega, sa fie valorificat energetic antr-o CHEMP, amplasata an aval,
langa localitatea Surduc.
Pentru aceasta, una dintre golirile de fund s-a prelungit cu o conducta din tuburi
prefabricate de beton armat precomprimat (tip Sentab), cu =2 m si Lt=1990 m pana
an amplasamentul CHEMP. Centrala este echipata cu cu 2 hidroagregate Francis cu
ax orizontal de 0,85 MW fiecare, la un debit instalat de 3 m si cadere de 39 m.
Centrala a fost pusa an functiune an anul 1986.