Raul: CASIN ( Cod.cadastral VIII.1.45.8), afluent dr.

RAU NEGRU

C4 . HIDROLOGIA
Amplasament lucrari: Lucr rile hidrotehnice analizate in prezentul studiu de fezabilitate se situeaz
n bazinul hidrografic Olt (cod cadastral VIII.1), pe cursul prului Ca in (cod cadastral VIII.1.45.8),
afluent de dreapta a rului Negru. Amplasamentul lucr rilor hidrotehnice este pe teritoriul
administrativ al localit ilor Valea Seac , Snzieni i a municipiului Trgu Secuiesc, jude ul
Covasna. Lungimea total a sectorului de curs studiat este de 16,080km.
a). Limita bazinului de receptie
Paraul Casin (cod cadastral VIII.1.45.8) este afluent de dreapta al raului R. Negru , fiind al doilea
afluent ca marime dupa Pr.Tarlung.
Caracteristicile morfometrice sunt urmatoarele:
- Suprafata bazinului hidrografic = 482 km2
- Lungimea cursului de apa = 54 km
- Altitudinea medie a bazinului = 828 mdM
- Altitudinea maxima = 1010 m
- Altitudinea minima 545 m
- Panta medie a bazinului = 8%o
- Coeficient de sinuozitate = 1, 65
Paraul Casin izvoraste de la nord de Vf. Nemira (1648m) , de la altitudinea de 1010 m si dupa un
curs sinuos pe parcursul caruia primeste mai multi afluenti se varsa in Rau Negru aval de localitatea
Tg. Secuiesc. La vest se invecineaza cu bazinul hidrografic al raului Olt, iar la nord si est cu bazinul
hidrografic Uzul ( afl. dr. R. Trotus ). Valea, modelata intr-o mare varietate de forme se grefeaza pe
linia de contact dintre flisul cretacic si eocen. Fracturile de natura tectonica pun in evidenta mofetele
si sulfatarea din zona Balvanyos- Turia. Limita bazinului hidrografic este marcata pe harta 1:50.000.

b). Descrierea bazinul de receptie

In sectorul superior Pr. Casin isi formeaza cursul din unirea Vaii Casin propriu-zisa si
V.Margareta care izvoraste de sub Vf. Cotorca si are un bazin de receptie mai dezvoltat decat al
Casinului pana la punctul lor de confluenta. Sub denumirea de Casin isi orienteaza cursul pe directia
NE-SV si la iesirea din zona deluroasa primeste primul afluent important pe partea dreapta, Valea
Carpen. Acesta are o suprafata de bazin de 16 km2 si o lungime a cursului de apa de 8 km. Dupa
numai 1 km ( la cca 10 km de la izvoare ) Pr. Casin primeste un alt afluent , dar pe partea stanga si
anume Repatu, denumire pe care o capata dupa unirea a doua vai Repatu Mare si Repatu Mic. Acesta
are o suprafata de bazin de 16 km2 si o lungime a cursului de apa de 8 km. Peste cca. 6 km aval Pr.
Casin primeste un nou afluent pe partea stanga, Valea Borviz ( Vinului) cu aceeasi suprafata de bazin
ca primii doi afluenti si anume 16 km2. Peste 4 km primeste un afluent mai important pe partea
dreapta si anume Pr. Primejdios cu o suprafata de bazin de 80 km2 si o lungime de 14 km. Acest
parau isi formeaza la randul sau cursul din mai multi afluenti pe care ii primeste in special pe partea
stanga din dealurile care fac cumpana de ape cu Valea Oltului. Dintre acestea mentionam pe cei mai
importanti: Drumul Carului ( F= 15km2 ; L= 8 km), Pr. Despletit ( F= 21 km2 ; L = 12km),etc. In
continuare Pr. Casin primeste o serie de afluenti, in special pe partea dreapta cu suprafete de bazin
intre 10-13 km2 si lungimi intre 5-10 km. Acestia sunt: Bella ( F= 10 km2 ; L= 5 km) , Pr. Adanc (
F= 12 km2 ; L= 6 km), Valea Seaca ( F=10 km2 ; L= 5 km), Cetatea de Piatra ( Paselnic) F= 13 km2
; L= 10 km, si Pr. Vaii ( F= 13 km2 ; L= 9 km).
Pe partea stanga la o distanta de 31 km de la izvoare pr. Casin primeste apele Pr. Cetatea ( Baia
de Piatra) care are o suprafata de bazin de 11 km2 si o lungime a cursului de apa de 5km.
Cel mai important afluent al Pr. Casin este paraul Turia, afluent de dreapta cu o suprafata de
bazin de 127 km2 si o lungime de 24 km. Acesta izvoraste din apropierea Vf. Puturos si strabate
localitatile Balbanyos si Turia dupa care se varsa in pr. Casin in apropiere de Tg. Secuiesc la o
altitudine la confluenta de 550mdM. La randul sau Turia primeste o serie de afluenti atat pe partea
stanga cat si pe partea dreapta. Acestia sunt; Boros (s) cu F= 10 km2 , L= 5 km, Pr. Pestilor, s
(Holusag) cu F= 28 km2 , L= 7 km , Valea Prunilor (dr) f= 11 km2 , L= 9 km, Pr. Muncaci(s) F= 19
km2 , L= 11 km si Caratna (s) cu F= 14 km2 si L= 8 km.
Aval de confluenta cu Turia , Pr. Casin intra in zona de subsidenta a R. Negru, nu mai primeste
afluenti si se varsa in acesta intre localitatile Tg. Secuiesc si Catalina la cota terenului 518 m.

c).Clima
Bazinul hidrografic al Pr. Casin se situeaza in aria de raspandire a climatului temperatcontinental cu accente de temperaturi extreme in timpul iernii caracteristic depresiunilor . In aceste
zone, iarna se produc frecvente inversiuni de temperatura cu stagnarea maselor de aer in zonele joase
si racirea lor continua fapt ce conduce la accentuarea procesului de racire cu scaderea temperaturilor
uneori pana la 250 - 30o C. Verile sunt racoroase, cu temperaturi medii in luna iule de 17-18o C si
iernile friguroase ( temp.medie = - 5 -6o C). Precipitatiile medii anuale sunt de cca . 600 mm.
Scurgerea apei in bazinul hidrografic al Pr. Casin este controlata prin existenta unei statii
hidrometrice la Plaiesii de Jos ( sectorul superior, varf de bazin ) si o alta la Ruseni ( in apropiere de
Tg. Secuiesc) pentru sectorul inferior. La aceste statii hidrometrice se masoara zilnic nivelul apei,
debitul, temperatura apei si aerului, precipitatii, aluviuni in suspensie si se fac masuratori topo.
Pentru a evidentia mobilitatea albiei si eventualele modificari majore ale acesteia. Mentionam ca
toate aceste date sunt valabile pentru sectorul unde functioneaza statiile hidrometrice.
Fenomenul de scurgere a apei este dependent de conditiile climatice care detrmina regimul
debitelor lichide, de regimul si cantitatea de precipitatii, de producerea formatiunilor de gheata pe
rau generata de scaderea temperaturilor.
Cele mai importante modificari ale morfologiei albiei cursului de apa le genereaza viiturile, care
prin amploarea lor pot produce mari pagube materiale. Acestea se produc dupa caderea unor cantitati
importante de precipitatii in timp scurt ( averse ) sau intr-un interval mai mare de timp cand solul
atinge maximum de saturatie cu umiditate. Cantitatea de precipitatii anuale, lunare si chiar
instantanee este mai mare in varf de bazin si scade spre zona de confluenta . Acest lucru reiese si din
tabelul urmator unde este prezentata evolutia precipitatiilor la cele doua statii hidrometrie, Plaiesii de
Jos si Ruseni.
Pr. Casin St. hidrom. Plaiesii de Jos
Precipitatii 2000-2010
Anul

Suma

Pp.max

anuala

lunare

Pp.max
Data

/24 ore

Data

2000

252

64.9

VII

46.7

13 VII

2001

606

167

IX

64.9

25 IX

2002

406

94.2

VIII

25.6

2 VIII

2003

358

109

VII

18.1

2 VIII

2004

440

151

VII

29.1

26 VII

2005

563

102

40.2

19 IX

2006

488

135

VI

34.8

19 VI

2007

636

120

VIII

33.5

26 VIII

2008

715

199

VII

48.8

15 VII

2009

658

183

34.5

31 V

2010

911

193

VI

47.4

26 VI

Pr. Casin St. hidrom. Ruseni

Precipitatii 2000-2010
Anul

Suma

Pp.max

Pp.max

anuala

lunare

Data

/24 ore

Data

2000

355

73.3

VI

44.4

24 VI

2001

569

115.2

VI

24.8

5 VI

2002

479

133

VII

26

29 VII

2003

341

76.5

VII

16

4 VII

2004

314

75

VIII

16.6

5VIII

2005

730

177

VIII

95.3

7 VIII

2006

407

106

VIII

38.6

11 VIII

2007

416

102

VIII

42

26 VIII

2008

444

110

VII

25.1

22 VII

2009

329

66.5

VI

22.2

12 VI

2010

640

119

VI

28.6

26 VI

1000

Pr. Casin
Precipitatii totale anuale

900
800

Pp(mm)

700
600
500
400
300
200
100
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Plaiesii de Jos

Ruseni

Anul

Cantitatea de precipitatii cazute in bazin este importanta dar pentru formarea scurgerii maxime
cel mai important parametru este intensitatea medie a ploii intr-un anumit interval de timp (min, ora).
Intensitatea medie a ploii de calcul se determina din relatia:

i=

A + B log N
S1%
=
(mm/min) unde:
n
(tc + 1)
(tc + 1) n

i = intensitatea medie aploii torentiale

S1% = intensitatea instantanee a ploii cand t _______0( mm/min)
tc = durata ploii ( egala cu timpul de concentrare) in minute
n = indicele de reductie al intensitatii in functie de durata t a ploii
tc =

L1,15
unde:
3270 H 0.38

L= lungimea raului
H = diferenta de nivel

Din studiile hidro. pentru debite maxime in bazinul hidrografic al Pr Casin se poate considera ca
intensitatea ploii maxime p1% are valoarea de 1,63 mm/min ( 97.6mm/ora) pentru bazine > 10km2 si
intre 2,15 2,20 mm/min pentru bazine mici (< 10km2 ). Acesti coeficienti au fost utilizati pentru
calculul debitelor maxime si in punctele reprezentative din sectorul in studiu.
Referitor la pierderile prin evaporatie nu se pot furniza date concrete despre aceasta zona
deoarece nu exista masuratori concrete. Oricum aceste pierderi nu sunt semnificative avand in vedere
faptul ca bazinul este acoperit cu vegetatie pe cea mai mare suprafata , iar evapotranspiratia se
situeaza sub mediile pe tara.Nu s-au semnalat pierderi importante in albia raului care sa afecteze
regimul natural al scurgerii.

d. Vegetatia si fauna
Vegetatia:
Vegetatia zonei este caracteristica muntilor josi si depresiunilor intramontane. Dealurile inalte
sunt acoperite cu paduri de foioase ; gorun ( Quercus petraea), carpen ( Carpinus betulus), in timp ce
depresiunile sunt acoperite cu paduri de stejar (Quercus robur), fag ( fagus silvatica) cu foarte putine
specii de arbusti. De-a lungul firului apei cresc plante iubitoare de umezeala si arbusti ( arini, salcii
etc).

Fauna:
In padurile de foioase raspandite in aceasta zona traiesc elemente cinegetice reprezentative pentru
aceste paduri: capriorul ( Capreolus capreolus), cerbul ( Cervus elaphus), ursul ( Ursus carpaticus),
lupul, vulpea, rasul, veverita, mistretul precum si multe pasari cantatoare.
Hidrologia sectorului este influentata in mod evident de toti factorii fizico-geografici si climatici
pe care i-am mentionat anterior. Astfel , precipitatiile , prin elementele cantitate si intensitate sunt
responsabile de producerea viiturilor care in formele lor maxime produc inundatii.
Datorita schimbarilor climatice care inevitabil afecteaza si tara noastra , regimul precipitatiilor nu
mai este cel obisnuit care se incadra in valorile multianuale . Cantitatile de precipitatii depasesc
frecvent valori de 25 l/mp/ 24 ore si chiar 40-50 l/mp/24 ore ( 48.8l/mp /15VII 2008, 47.4/26VI/2010
la Plaiesii de Jos sau 95.3/7VIII 2005 la Ruseni). Valorile anuale aproape s-au dublat in ultimii ani;
911 mm/2010 ( Plaiesii de Jos) . Cantitatile lunare se apropie frecvent de 200l/mp, ceea ce este foarte
mult ( cca.30% din valorile multianuale), lunile cu valori mari fiind iunie si iulie ( 199l/mp/VII 2008,
193l/mp/VI2010 , la Plaiesii de Jos). In zona unde se situeaza sectorul in studiu acestea variaza usor
in jurul valorii de 100l/mp. Geologia si vegetatia de asemenea influenteaza procesul scurgerii prin
gradul de perreabilitate al stratelor si prin suptrafata acoperita cu vegetatie.
e).Date referitoare la scurgerea apei si la debitele maxime
Studiul hidrologic de fata isi propune o analiza mai amanuntita a scurgerii pentru sectorul
inferior situat intre confluenta Pr. Casin cu Valea Seaca si confluenta cu R. Negru.
Trebuie mentionat faptul ca precipitatiile cazute in sectorul superior al bazinului prin
concentrarea lor pe afluenti sau in scurgerile pe versanti sunt responsabile de marimea debitelor
inregistrate in sectorul inferior de accea au fost prezentate cu tote ca se situeaza in amonte . Marimile
hidrologice au fost calculate doar pentru sectorul in studiu.
Pentru sectorul studiat , zona dintre confluenta Pr. Casin cu Valea Seaca ( aval de aceasta
confluenta ) si confluenta cu R. Negru s-au calculat debitele maxime in trei sectiuni pentru ca datele
sa reflecte cat mai bine aportul lateral adus de afluenti pe parcursul sectorului.
Pentru calculul debitelor maxime s-au folosit mai multe metode indirecte de calcul ( formula
rationala , formula reductionala a ploii orare ( H60) , metoda reductionala a ploii in 24 ore ( H24),
formula reductionala clasica B1%( parametru climatic global), metoda q200 ( bazin de referinta
200kmp). In final s-a facut medierea rezultatelor obtinute prin aceste formule si valoarea debitului sa verificat pe corelatii ( q l/sec/kmp = f ( Fkmp).
In urma calculelor s-au detrminat urmatoarele valori ale debitelor maxime
7

Raul

Pr. Casin

Sectiunea

Aval confl

Supraf.

Debite de calcul

bazin

Q1%

Q2%

Q5%

Q10%

( kmp)

(mc/s)

(mc/s)

(mc/s)

(mc/s)

301

174

138

94.0

64.4

477

195

154

105

72.2

482

202

160

109

74.7

Q max ( mc/sec)

Valea Seaca
Pr. Casin

St. hidrom. Ruseni

( Tg. Secuiesc)

Pr. Casin

Confl. Rau Negru

Pentru a intelege fenomenul de concentrare a apei si de formare a scurgerii este foarte important
de cunoscut caracteristicile prezente ale albiei si parametrii acesteia . Aceste elemente le putem
furniza doar pentru sectorul apropiat de confluenta unde functioneaza statia hidrometrica Ruseni(
Tg. Secuiesc).
In continuare prezentam in sectiunea statiei hidrometrice urmatoarele date hidromorfologice:
1. Latimea raului
- la ape mici este de 8-8,5 m;
- la ape medii de 15-16m ;
- la ape mari 35-36m.;
2. Adancimea raului creste in functie de cresterea nivelului si implicit a debitului ;
- la ape mici adancimea medie este de 0,18- 0,25 m;
- la ape medii de 0,80-1,0m;
- iar la ape mari depaseste 2,5 m ( 2,5-3,0m)
3. Panta sectorului variaza intre 2%o ( ape mici ) si -12%o( ape mari) in functie de variatia
nivelului apei
4.Rugozitatea este mica in albia minora unde patul albiei este format din argila,pietris, nisip
situindu-se in jurul valorii de 0.035 si creste la ape mari pana la 0.140-0.150 datorita prezentei
vegetatiei care se dezvolta la malul stang pe cca 35% din latimea albiei.
Fractiile granulometrice de dimensiuni reduse au valori cuprinse intre 2-5 mm ( nisip, pietris )si
reprezinta 45% din latimea albiei , argila (20%o), iar suprafata acoperita cu vegetatie arboricola
(35%).
8

Mentionam ca toate aceste valori concrete se refera la sectiunea statiei hidrometrice si pot fi
extrapolate doar intr-o anumita masura pentru intreg sectorul cursului de apa aflat in studiu.( Pr.
Casin, aval confl V. Seaca pana la confluenta cu R. Negru). In general albia este stabila si nu s-au
produs eroziuni de maluri foarte importante in timpul viiturilor.
5. Viteza apei variaza in functie de marimea pantei si de rugozitate ;
- la ape mici Vmed.= 0.500-0.700m/sec
- la ape medii Vmed. = 1.0-1.2 m/sec
- la ape mari Vmed.= 1.4-1.5 m/sec
Viteza maxima la ape mari are valori cuprinse intre 2.0-2.2m/sec). Mentionam faptul ca aceasta a
scazut in ultimii ani ca urmare a dezvoltarii vegetatiei in sectiunea raului.
Raul: Casin , Aval de Plaiesii de Jos

Raul: Casin Statia hidrometrica Ruseni

Intocmit:

Verificat:

ing. Dragos Gros

ing. Viorica Sacui

10