Fenomene úi procese hidrice de risc

ANALIZA VIITURILOR SPONTANE FORMATE IN

DATA DE 18 IUNIE 2006 PE CURSURILE MICI DE APĂ
DIN BAZINUL MIJLOCIU AL ARIEùULUI
V. ARGHIUù

ABSTRACT. - Analysis of 18 July 2006 flash-floods in the small river from

the middle basin of the Arieú River. The June 2006 flash-floods happened
through a series of small basins in the neighbourhood of the village of Baia de
Arieú can be considered as phenomena of high intensity, on many small rives,
water being up rising to 2 meters. In addition, one can add the high speed of water
and thus one can make an impression on the effects generated by these events. The

7 FE
value of the material loss and the social and ecological consequences could have
been much more higher if the flash-floods had happened in spaces with high

00 O
demographic density. The previous context given, the raised potential of
destruction and the bad experience of Romania from the last years in relation to

/2 R
such manifestations imposes a change into the optics of approaching of the future
4 ST
studies of flood risk, through close attention to vulnerable spaces towards flash
floods.
r. A
N T

1. ConsideraĠii generale
I, CA

Viiturile fulger produse în data de 18 iunie 2006 în microbazinele

hidrografice din perimetrul administrativ al localităĠilor Baia de Arieú úi Sălciua
(afluenĠii Arieúului dintre Valea Sartăú úi Valea Largă) au avut caracter
.V I
ol I ù

excepĠional, pe unele dintre pârâuri observâdu-se cele mai ridicate cote din ultimii
50-100 de ani.
Cursurile de apă din regiunea afectată se încadrează unui spaĠiu de 66 km²
V R

úi au dimensiuni reduse, evidenĠiindu-se între acestea doar pârâurile Sartăú (L=6

CU

km; S=12 km²) úi Valea Largă (L=6 km; S=17 km²) (Fig.1). Acestea urmează
trasee cu pante ridicate, depăúind frecvent valoarea de 200 m/km în cazul bazinelor
hidrografice cu suprafeĠe mai reduse de 3 km².
S

Altitudinea teritoriului variază între 439 m în lunca Arieúului úi 1332 m la

RI

nord de izvoarele pârâului Brăzeúti. Eroziunea dezvoltată mai ales pe verticală úi

predominarea rocilor dure (micaúisturi úi gresii) fac ca albiile majore ale cursurilor
de apă din arealul analizat ori să lipsească, ori să aibă o lăĠime redusă. Solurile sunt
incluse mai ales clasei Cambisoluri, fiind caracterizate în stratul superior de o
textură mijlocie, care variază de la luto-nisipoasă până la luto-argiloasă.
Coeficientul de împădurire este redus, dacă Ġinem cont de faptul că acesta se
încadrează regiunii montane (34,3 %). LocalităĠile din regiune aparĠin oraúului Baia
153
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

de Arieú úi comunei Sălciua, concentrând o populaĠie de 6 454 locuitori (date

recensământ 2002).

7 FE
00 O
/2 R
4 ST
r. A
N T
I, CA
.V I
ol I ù
V R

Fig. 1. Prezentare generală a teritoriului studiat

S CU

2. Context meteorologic
RI

Până la data producerii viiturilor (18 iunie 2006), luna iunie s-a caracterizat
printr-un regim ploios, cantităĠile de apă căzute la staĠiile din regiunile învecinate
(în spaĠiul analizat nu există nici un post pluviometric) încadrându-se, în general,
între 60 úi 100 mm (Ocoliú -58,1 mm; Iara -109,4 mm). Indicele API (precipitaĠiile
căzute în perioada 13-17 iunie) indica valori medii pentru această perioadă a anului
(10-25 mm).

154
 Fenomene úi procese hidrice de risc

Ziua de 18 iunie 2006 a debutat cu temperaturi ridicate úi cer mai mult

senin. La orele dinaintea începerii ploii (13,30 -13,45), temperatura era cuprinsă
între 25°C în valea Arieúului úi 21-22 °C pe vârfurile cu altitudini de 1100-1200
m, din vecinătate. CombinaĠia dintre temperaturile ridicate úi cantitatea mare de
vapori de apă existentă în atmosferă, pe fondul unei advecĠii de aer umed dinspre
vestul úi sud-vestul Europei (Fig.2.a.), au condus, după-amiaza (perioada 13,30-
18,30), la căderea unor ploi convective foarte abundente, amplificate de un sistem
frontal care a traversat regiunea în perioada respectivă (Fig. 2.b.).

7 FE
00 O
/2 R
4 ST
r. A
a b
N T

Fig. 2. Harta geopotenĠialului de la nivelul de 500 hPa/mb (a) úi Harta distribuĠiei

I, CA

presiunii atmosferice úi a principalelor formaĠiuni frontale (b) - 18 iunie 2006,

ora 00 GMT (sursa: http://www.wetterzentrale.de)
PerturbaĠia frontală a avut potenĠial de precipitare relativ redus, fapt
.V I
ol I ù

evidenĠiat de cantităĠile reduse de precipitaĠii căzute în cea mai mare parte a Ġării,
scoĠând astfel în evidenĠă importanĠa factorilor locali în generararea unor
cantităĠilor atât de mari de precipitaĠii (convecĠia termică dezvoltată pe versantul
V R

sudic al Muntelui Mare).

CU

Înregistrările precipitaĠiilor la posturile pluviometrice locale nu au reuúit să

surprindă fidel repartiĠia spaĠio-temporală a acestora, cele mai mari cantităĠi fiind
consemnate la Baia de Arieú (11,4 mm) úi Poúaga (12 mm), situate la periferia
S

nucleului convectiv care a afectat regiunea, după cum ulterior s-a observat pe
RI

hărĠile radar. În aceste condiĠii, s-a apelat la hărĠi radar (sursa -radarul Doppler de
la Bobohalma), care redau mult mai exact distribuĠia fenomenului, atât la nivel
spaĠial (2 km rezoluĠie), cât úi temporal (orar). Urmărind succesiunea de hărĠi din
ziua respectivă, s-a observat că ploaia a început în jurul orei 13,30 úi a durat până la
ora 18,30, fenomenul având intensitatea maximă în perioada 15,15-16,30.
Nucleul principal al celulei convective a afectat o suprafaĠă de aproximativ
120-150 km². Pe întreaga durată a desfăúurării ploii (circa 5 ore), izolat, la nord úi
155
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

nord-est de Baia de Arieú (pe teritoriul satelor Sartăú úi Brăzeúti), cantităĠile de apă
precipitate au depăúit 120-140 mm. In aceleaúi locaĠii aproximativ 100- 125 mm
(80-90 %) din cantitatea totală a căzut într-o perioadă de circa 2,5-3 ore, ceea ce
corespunde, în conformitate cu datele de măsurători locale, unor probabilităĠi de
depăúire cuprinse între 0,5- 0,2 %.

3. Caracterizarea spaĠio-temporală a răspunsului hidric la

acĠiunea factorului declanúator

Fenomenele meteorologice descrise anterior au avut ca efect formarea de

viituri spontane pe mari suprafeĠe din spaĠiul administrativ al localităĠilor Baia de
Arieú úi Sălciua, caracterizate printr-o concentrare rapidă a scurgerii úi o creútere
bruscă a cotelor apelor.

7 FE
Metodologie. Pentru estimarea debitelor maxime atinse în timpul viiturilor
s-a recurs la cercetări expediĠionare, în condiĠiile în care în spaĠiul analizat nu

00 O
funcĠionează nici o staĠie hidrometrică. În acest scop, au fost selectate úase bazine
hidrografice în cadrul cărora, pe cursurile principale de apă, în sectoare

/2 R
reprezentative, au fost alese mai multe secĠiuni de măsurători (Fig.1., Tabelul 1).
4 ST
Tabelul 1. Caracteristicile morfometrice ale cursurilor de apă selectate úi ale bazinelor
r. A
hidrografice aferente, amonte de secĠiunile de măsurători
N T

Nr. F Hmed Ib Ir
Cursul de apă Localitatea
crt. (km²) (m) (m/km) (m/km)
I, CA

1 Valea lui Negoiu Brăzeúti 2,28 827 431 256

2 Valea Matri Sălciua 6,33 850 313 137
3 Valea Largă Sălciua 16,2 777 204 102
.V I

4 Valea Sartăú (Frântura) Sartăú 8,40 959 313 159

ol I ù

5 Afluent dreapta Sartăú Sartăú 0,313 686 341 311

6 Afluent stânga Arieú Sartăú 0,284 662 428 354
V R
CU

În sectoarele respective, pe baza urmelor lăsate de viituri, a fost

determinată panta úi au fost reconstituite nivelurile maxime, în funcĠie de care s-au
efectuat ridicări topografice în scopul obĠinerii secĠiunii active (Fig.3).
S

Debitele maxime au fost calculate prin metoda hidraulică clasică, care Ġine
RI

cont de suprafaĠa secĠiunii udate úi viteza medie a curentului la nivelul maxim

atins.
Q Z ˜V
unde :
Q – debitul lichid (m³/s) ;
Z – suprafaĠa secĠiunii transversale (m²) ;
V – viteza medie a apei (m/s).

156
 Fenomene úi procese hidrice de risc

Pentru determinarea vitezei medii a apei s-a utilizat formula Manning :

V n 1 R 0,67 I 0,50
unde :
V - viteza medie a curentului de apă (m³/s) ;
n – coeficientul de rugozitate ;
R – raza hidraulică (m) ;
I – panta la nivelul suprafeĠei apei (m/m).

7 FE
00 O
/2 R
4 ST
r. A
N T
I, CA
.V I
ol I ù
V R
S CU
RI

Fig. 3. Profile transversale la nivelul maxim al viiturii : a. afluent stânga Sartăú;

b. Valea Largă; c. Valea Matri; d. Valea lui Negoiu

157
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

Dacă panta úi raza hidraulică sunt parametri relativ uúor de determinat, o

oarecare dificultate comportă alegerea coeficientului de rugozitate. În scopul
determinării cu cât mai mare precizie a acestuia s-a utilizat formula Cowan :
n nb  n1  n2  n3  n 4 ˜ m
unde:
n - coeficientul de rugozitate ;
nb - valoarea de bază a coeficientului de rugozitate pentru albii drepte,
netede úi uniforme, dezvoltate în spaĠii naturale ;
n1 - n4 - factori de corecĠie care Ġin cont de neregularităĠile malurilor,
variaĠia formei úi mărimii secĠiunii transversale, efectul obstacolelor úi al
vegetaĠiei ;
m - coeficientul de meandrare.

7 FE
În cazul cursurilor foarte mici de apă (0,2-10 km²), cu pietriú úi bolovăniú
în patul albiei úi cu pante úi sectoare de o complexitate ridicată pe tot traseul,

00 O
erorile care pot să apară în calculului debitului maxim prin utilizarea formulei de
mai sus pot fi relativ mari, conducând, cel mai adesea, la o supraestimare a

/2 R
debitului, prin subevaluarea coeficientului de rugozitate. Pentru a evita asemenea
4 ST
neplăceri, pentru astfel de cursuri de apă, coeficientului de rugozitate s-a
determinat cu ajutorul formulei Jarrett :
r. A
n 0,32 I 0,38 R 0,16
N T

Comparativ, pentru estimarea debitului maxim s-a utilizat úi formula

Rotnicky, cu o formă destul de asemănătoare cu ecuaĠia Manning:
I, CA

Q (0,921n 1 )ZR 0, 67 I 0,50  2,362

Puterea viiturilor a fost determinată cu formula :
Z W ˜ v (Bryant, E.A., 1991)
.V I
ol I ù

unde :
W
Z este puterea pe unitatea de suprafaĠă ( );
V R

m 2
CU

v este viteza de curgere (m/s);

W - indicator obĠinut din formula W J ˜ R ˜ I , în care J este greutatea
specifică a fluidului (N/m³), R raza hidraulică (m), iar I panta longitudinală la
S

nivelului suprafeĠei apei din albii (m/m).

RI

Caracterizarea viiturilor. Din relatările localnicilor din localitatea

Brăzeúti, nivelul apei a început să crească brusc, în jurul orelor 14,15 pe afluenĠii
de stânga ai Arieúului (ex. pârâul Bobăii), respectiv 14,45-15,15 pe cei de dreapta
(Valea lui Negoiu), în directă concordanĠă cu direcĠia de dezvoltare a sistemului
noros. Nivelul maxim, pe majoritatea cursurilor de apă, a fost atins în perioada
cuprinsă între orele 15,30 úi 16,30. În corespondenĠă cu perioada de reducere
puternică a intensităĠii ploii (17,30-17,45), úi nivelul apei în albiile pârâurilor cu
158
 Fenomene úi procese hidrice de risc

bazine de recepĠie mai reduse de 1 km² a scăzut rapid. Pe cursurile de apă pe care
s-au format baraje de sedimente úi plutitori, viiturile au prezentat fluctuaĠii
importante ale debitelor úi o durată de scădere mai îndelungată (Valea lui Negoiu -
17,00-21,00). Pe multe dintre cursurile de apă din regiune nivelul apei a depăúit 2
m cotele normale.
În urma calculelor efectuate, cele mai mari debite specifice maxime au fost
obĠinute pentru cursuri de apă de dimensiuni mici úi foarte mici, cu bazinele
hidrografice dezvoltate aproximativ în partea central-vestică a regiunii studiate (în
localităĠile Brăzeúti úi Sartăú úi vecinătatea acestora), în corelaĠie directă cu cele
mai mari cantităĠi de precipitaĠii căzute în regiune.
Pe unele cursuri de apă foarte mici (0,3-1 km²), acoperite integral de
nucleul cu intensitate maximă a ploii viiturile, au avut o probabilitate de depăúire
mai redusă de 0,5 %. In cazul pârâurilor cu bazine hidrografice mai mari de 5 km²

7 FE
probabilitatea de depăúire s-a situat în ecartul 5-10 %, în contextul în care singurele
bazine cu suprafaĠă mai ridicată sunt dezvoltate la periferia nucleului convectiv

00 O
care a afectat regiunea (Tabelul 2).

/2 R
Tabelul 2. Valorile estimate ale principalilor parametri ai viiturilor pe cursurile de apă din
4 ST bazinul mijlociu al Arieúului (18 iunie 2006)

Debitul Debitul Probabili-

r. A
Nr. Tc maxim maxim tatea de Puterea
Cursul de apă
N T

crt. (ore) estimat specific depăúire (W/m²)

(m³/s) (l/s/km²) (%)
I, CA

1 Valea lui Negoiu 0,72 78,2-85.0 34298-37280 0.02* 6082-6421

2 Valea Matri 1,06 57,3- 62,9 9052-9937 5 1952-2038
3 Valea Largă 1,69 41,5-47,5 2562-2932 8 325-374
.V I

4 Valea Sartăú (Frântura) 1,17 26,1-31,5 3107-3750 10 846-1023

ol I ù

5 Afluent dreapta Sartăú 0,37 15.5-16.6 49521-53035 0,1-0,08* 3695-3908

6 Afluent stânga Arieú 0,31 8,28-9,05 29154-31866 0,2-0,1 1308-1430
V R

*debite influenĠate de cedarea unor baraje de sedimente, plutitori sau alunecări de teren
CU

Debitele cu anumite probabilitaĠi de depăúire au fost calculate cu ajutorul

soft-ului ,,Hydrologic Risk 2007’’, prin aplicarea formulei raĠionale pentru bazinele
hidrografice mai mici de 10 km² (Diaconu, C., ùerban,P., 1994, p.184) úi a celei
S

relaĠionale pentru bazinele mai mari de 10 km² (MustaĠă, L, 1973, p.46).

RI

IntensităĠile úi cantităĠile de precipitaĠii cu anumite perioade de revenire pentru

regiunea de studiu au fost extrase din Tabel 3.37., p. 251, Diaconu, C., ùerban, P.,
1994.
Estimarea valorilor debitelor de vârf atinse în data de 18 iunie 2006 s-a
realizat pentru tot materialul scurs, existând anumite secĠiuni în cadrul cărora
debitul solid a reprezentat un procent semnificativ din debitul lichid, putând atinge
úi chiar depăúi 30 %.
159
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

Antrenarea unor mari cantităĠi de aluviuni úi plutitori în sectoarele de

confluenĠă úi îngustare a albiilor úi, izolat, surpările de teren au condus la formarea
de blocaje temporare, în spatele cărora s-au acumulat importante cantităĠi de apă
(Fig.4). Prin cedarea acestora, debitele maxime de pe unele cursuri de apă au fost
mult amplificate în aval, atingând, izolat, valori care, după estimări, sunt greu de
realizat în regim neinfluenĠat (ex. Valea Negoiu, circa 80 m³/s, debit cu
probabilitatea de depăúire de 0,02 %).
Valori similare sau chiar mai mari de debit pentru bazine hidrografice cu
caracteristici morfometrice asemănătoare Văii Negoiu au mai fost raportate în
literatura de specialitate internă úi internaĠională (pârâul Dark Gulch, statul
Colorado, S.U.A., F=2,6 km², I=126 m/km, Qmax = 96-110 m³/s, Jarett, R.D.,
1987, citat în ,,Post Flash-flood Investigations’’, 2006 ; pârâul Iedera, judeĠul
Bacău, F=2,87 km², I=76 m³/s, Qmax=127 m³/s, Rădoane, N. úi alĠii, 2006).

7 FE
00 O
/2 R
4 ST
r. A
N T
I, CA

Fig. 4. Resturi ale barajelor formate pe Valea lui Negoiu în locurile de îngustare
.V I
ol I ù

În condiĠiile expuse, este normal ca úi puterea viiturilor, de care depind

efectele negative asociate acestora, să aibă valori foarte ridicate, depăúindu-se 1000
V R

W/m² pe cursurile de apă cu bazine hidrografice mai reduse de 6 km² úi pante

accentuate úi chiar 6000 W/m² în bazinul hidrografic Valea lui Negoiu. Pentru
CU

comparaĠie, cea mai mare putere a unei viituri înregistrată în Statele Unite ale
Americii a înregistrat valoarea de 18 600 W/m² (Ousel Creek, Montana, 8 iunie
1964, Bryant, E.A., 1991).
S
RI

4. Efecte sociale, economice úi geomorfice asociate viiturilor

Din fericire, cursurile de apă cu debite foarte ridicate úi transport masiv de

material solid nu au afectat spaĠii cu o densitate mare a gospodăriilor, evitându-se
astfel pierderile de vieĠi omeneúti. Nu acelaúi lucru se poate spune, însă, despre
pagubele materiale, care au atins în regiune valori de 1 078 395 $ (Tabelul 3).

160
 Fenomene úi procese hidrice de risc

Tabelul. 3. Pagubele produse de revărsarea pârâurilor úi de scurgeri torenĠiale în perimetrul

localităĠilor Baia de Arieú úi Sălciua (18 iunie 2006)

Nr. Baia de Arieú Sălciua

Obiective
crt. Fizic Valoric ($) Fizic Valoric ($)
1 Case/anexe gospodăreúti (nr) 10/24 2 640 11 1 408
2 PodeĠe afectate (nr) 12 4 290 13 80 282
3 Drumuri (km) 20 540 000 21,62 330 445
4 Străzi (km) 0,684 6 570 - -
5 Terenuri agricole (ha) 8,25 5 620 22 2 535
6 Animale moarte (nr) 12 65 - -
7 Fântâni afectate (nr.) 2 563 10 2 817
8 Alte obiective (nr.) 9 2 568 1 98 592
Total - 562 316 - 516 079

7 FE
ùi mai evidente au fost, însă, modificările la nivel geomorfic. Ploile cu

00 O
intensităĠi deosebite căzute în ziua de 18 iunie, corelat cu faptul că afluenĠii de prim
ordin au pante foarte mari úi albii adâncite în roci predispuse la meteorizare

/2 R
(marne, micaúisturi, gresii), au favorizat eroziunea puternică úi antrenarea unor
4 ST
mari cantităĠi de material aluvial în albiile cursurilor colectoare (Fig.5).
Cea mai mare parte din aceste aluviuni s-a depus la schimbarea bruscă de
r. A
pantă, sub forma conurilor de împrăútiere. SuprafaĠa conurilor formate variază
mult, atingând dimensiuni mai mari pentru cursurile de apă cu pante ridicate, la
N T

nivelul cărora schimbarea bruscă de pantă se suprapune luncii Arieúului (Fig.6).

I, CA
.V I
ol I ù
V R
S CU
RI

Fig. 5. Efecte vizibile ale eroziunii puternice în albiile cursurilor de apă de prim
ordin din: a. Bazinul Sartăú; b. Bazinul Valea lui Negoiu (albii adâncite cu 0,3-1 m)

161
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

7 FE
00 O
/2 R
4 ST
r. A
Fig. 6. Perpectivă asupra celor mai importante conuri de împrăútire formate în data de
18 iunie 2006 în regiunea de studiu
N T
I, CA

Din observaĠiile úi măsurătorile realizate în regiune, cea mai mare formă de

relief de acest tip, cu o suprafaĠa de 3,4 ha (F bazin=2,63 km²), s-a identificat la
gura de vărsare a Văii Negoiu, în condiĠiile în care:
.V I
ol I ù

- intensitatea precipitaĠiilor a atins, pe alocuri, cele mai mari valori din regiune ;
- pe cursul de apă menĠionat s-au atins cele mai mari debite (debit estimat 78,2 -
85,0 m³/s);
V R

- bazinul include predominant micaúisturi alterate puternic în partea superioară;

CU

- panta medie bazinală indică valori foarte ridicate (431 m/km);

- pădurea, deúi ocupă mari suprafeĠe (65 % din bazin), este relativ tânără, rară úi se
concentrează în partea inferioară a văilor cursurilor de apă úi nu pe interfluvii,
S

acolo unde se dezvoltă majoritatea afluenĠilor de prim ordin;

RI

- lunca Arieúului este destul de bine dezvotată pe partea dreaptă a râului, acolo
unde se realizează confluenĠa celor două cursuri de apă (Fig.7).
Pentru cursurile de apă cu bazine de recepĠie mai reduse au fost măsurate
conuri cu suprafeĠe maxime variind între 0,16-11,6 ha, pentru pârâuri cu bazine
mai mici de 0,4 km², úi 0,52-2,39 ha, pentru bazine de recepĠie cuprinse între 0,5 úi
1,5 km².

162
 Fenomene úi procese hidrice de risc

Energia foarte mare a apei a condus la un proces acerb de eroziune a

malurilor, determinând, pe alocuri, prin subsăpare, destabilizarea maselor de roci
riverane úi formarea de alunecări-surpări. Au existat chiar porĠiuni de râuri barate
în totalitate de astfel de
fenomene, ulterior acestea
Râul Arieú cedând datorită eroziunii
Valea lui Negoiu
regresive sau presiunii apei
úi amplificând în anumite
condiĠii puterea curentului
de apă.
Eroziunea deosebită
a malurilor pe unele
sectoare a favorizat, de

7 FE
asemenea, prăbuúirea a
numeroase exemplare din

00 O
copacii riverani cursurilor

/2 R
de apă. Între aceútia,
4 ST predomină molidul (Picea
excelsa), cunoscut ca având
o susceptibilitate mai
r. A
ridicată la prăbuúire, ca
N T

urmare a rădăcinilor mai

I, CA

fragile úi mai slab fixate în

substrat (Fig.8).
Ploile deosebit de
.V I

bogate au condus, pe
ol I ù

anumite porĠiuni, la
lichefierea materialului
V R

situat deasupra rocii de bază

úi antrenarea în albiile
CU

minore odată cu acesta a

unor importante cantităĠi de
Fig. 7. Agestrul format la confluenĠa pârâului
S

Valea lui Negoiu cu Arieúul material lemnos. Factorii

RI

mai sus amintiĠi, la care se

mai adaugă úi activitatea
antropică (depozitarea temporară a buútenilor sau abandonarea resturilor rezultate
în urma fasonării copacilor pe parchetele de exploatare), coroboraĠi cu puterea
deosebită a viiturilor, au condus, pe anumite sectoare, la un debit deosebit de
material lemnos.

163
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

Viiturile úi inundaĠiile de tipul celor produse în anii 1970 în România sunt

fenomene de mare amploare, care captează media, asistenĠa internă úi chiar
internaĠională, iar, prin
mărimea pagubelor produse
úi numărul victimelor, pot fi
încadrate dezastrelor
naturale. Nu trebuie uitate,
însă, viiturile fulger care
afectează spaĠii mai restrânse
úi care, prin efectele
cumulate, pot avea cel puĠin
acelaúi impact pe termen
lung ca úi cele generate de un

7 FE
mare fenomen, cu deosebire
în regiuni precum cea

00 O
studiată, în care o bună parte
din populaĠie este vârstnică úi

/2 R
trăieúte în condiĠii de sărăcie
4 ST úi izolare. De altfel, doar
norocul a făcut ca viiturile
r. A
care au făcut subiectul
acestui articol să nu provoace
N T

victime, în contextul în care

I, CA

acestea s-au manifestat în

spaĠii slab populate. O atenĠie
deosebită trebuie acordată
.V I

stabilirii unor harĠi de risc la

ol I ù

astfel de evenimente, în
Fig. 8. Efecte negative induse covorului forestier contextul în care România se
V R

de ploile torenĠiale úi viitura excepĠională produse confruntă în ultima perioadă

în data de 18 iunie 2006 în bazinul hidrografic al de timp cu o creútere a
CU

pârâului Valea lui Negoiu frecvenĠei úi intensităĠii

viiturilor spontane, care în
fiecare an din perioada 2004-
S

2007 au generat pagube materiale foarte mari úi, mai mult decât atât, multiple
RI

cazuri de deces.

BIBLIOGRAFIE

1. Arnaud-Fassetta, G., Cossart, E., Fort, M., (2005), Hydro-geomorphic hazards and
impact of man-made structures during the catastrophic flood of June 2000 in the Upper
Guil catchment (Queyras, Southern French Alps), Geomorphology, No. 66, p. 41–67

164
 Fenomene úi procese hidrice de risc

2. Bryant, E.A. (1991), Natural Hazards, University of Cambridge Press, Melbourne, 294 p.
3. Delrieu, G., Ducrocq, V., Gaume, E., Nicol, J., Payrastre, O., Yates, E., Andrieu, H.,
Ayral, P.A., Bouvier, C., Creutin, J.D., Livet, M., Anquetin, S., Lang, M., Neppel, L.,
Obled, C., Parent-du-Châtelet, J., Saulnier, G.M., Walpersdorf, A., Wobrock, W.
(2004), The catastrophic flash-flood event of 8-9 September 2002 in the Gard region,
France: a first case study for the Cévennes-Vivarais Mediterranean Hydro-
meteorological Observatory, Journal of Hydrometeorology, 53 p.
4. Diaconu, C., ùerban, P. (1994), Sinteze úi regionalizări hidrologice, Ed. Tehnică,
Bucureúti, p. 184; 251
5. Fetea, P., Sârb, M., Dulău, R., Hăúmăúan, T., Ciogolia, D. (2006), Viitura excepĠională
produsă în perioada 20-23 iunie în bazinul hidrografic al râului Iliúua úi impactul ei
asupra mediului, ECOTERRA, nr.10, an III, editor Facultatea de ùtiinĠa Mediului, Cluj-
Napoca, p. 26-28
6. Gaume, E. (2006), Post Flash-flood Investigations, Methodological Note, Integrated

7 FE
Flood Risk Analysis and Management Methodologies, HR Wallingford, UK, 54 p.
7. Konecsny, N., Felicia MătiuĠ (2006), Fenomene de risc asociate viiturilor propagate pe
râul Târnava Mare úi pe afluenĠi în cursul lunii august 2005, în volumul ,, Riscuri úi

00 O
Catastrofe’’, an V , nr.3, editor Victor Sorocovschi, Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj Napoca,

/2 R
p. 115-126
8. Luino F. (2005), Sequence of instability processes triggered by heavy rainfall in the
4 ST
northern Italy, Geomorphology, No. 66, p. 13-39
9. MustaĠă, L. (1973), Calculul debitelor maxime din ploi pe râurile din România, Studii
de hidrologie, XXXVI, Bucureúti, p. 46
r. A
10. Rădoane, N., Rădoane Maria, Olariu, P., Dumitriu, D. (2006), Efectele geomorfologice
N T

ale inundaĠiilor din 28-29 iulie 2004 în bazine hidrografice mici din valea Trotuúului,
I, CA

Revista de Geomorfologie, nr.6, Bucuresti.

11. Vârcol, Al. (1961), Calculul debitelor maxime folosind cercetările expediĠionare, Studii
de Hidrologie, ISCH, Bucureúti, p. 63-74
12. Wyzga Bartlomiej, Zawiejska Joanna (2005), Wood storage in a wide mountain river:
.V I

case study of the Czarny Dunajec, Polish Carpathians, Earth Surface Processes and
ol I ù

Landforms, nr. 30, p.1475–1494

13. ***(2005-2006), HărĠi radar, 18.06.2006, Centrul Meteorologic Regional Cluj, Cluj
V R

Napoca
14. ****(2006), Raport de sinteză privind apărarea împotriva inundaĠiilor, fenomenelor
CU

meteorologice periculoase, accidentelor la construcĠii hidrotehnice úi poluărilor

accidentale din judeĠul Alba în perioada 2 iunie - 10 iulie 2006, Comitetul JudeĠean
pentru SituaĠii de UrgenĠă Alba
S

15. *** (2002), Recensamantul populaĠiei úi al locuinĠelor, localităĠile Baia de Arieú úi

RI

Sălciua
16. *** (2007), http://www.wetterzentrale.de, 1.08.2007

165