Memoriu

A.
PREZENTAREA GENERAL A SPAIULUI HIDROGRAFIC
ARGE VEDEA
a. Aspecte generale
I.Hidrografia
Spaiul hidrografic Arge Vedea ocup 9% din suprafaa Romniei.

Reeaua hidrografic a Argeului cuprinde 178 cursuri de ap, cu o lungime total de 4579
km, avnd o densitate medie de 0,36 km/km2.
Zona de obrie a Argeului o formeaz munii Fgra unde densitatea reelei
hidrografice este mare, depind de multe ori 1,4 km/km 2. Altitudinea medie n aceast zon
montan variaz ntre 1200 i 1000 m, astfel c i panta medie are valori mari (150 80 ).Pe
sectorul mijlociu (ntre Curtea de Arge i Geti), Argeul dreneaz mpreun cu afluenii si
zona dealurilor subcarpatice, zona colinar i de piemont cu o altitudine medie de circa 800 m,
unde densitatea reelei hidrografice este de 0,3 0,5 km / km2 i panta medie are valori de 10
15.
Sectorul cursului inferior se desfoar ntre Ioneti (Geti) i vrsare i se caracterizeaz
printr-o vale larg, cu numeroase meandre avnd o pant de scurgere ce variaz ntre 9 i 6 .
ntreaga reea hidrografic a bazinelor Vedea i Clmui se nscrie ntr-o zon cu o
densitate foarte mic ce variaz de la 0,4 km/km 2 n partea superioar a bazinelor, la 0,2 0,3
km/km2 n partea central i ajunge la 0,1 km/km2 n partea inferioar. Bazinul hidrografic al
rului Vedea are o reea format din 81 cursuri de ap ce totalizeaz 2036 km, densitatea medie
fiind de 0,37 km/km2.
Clmuiul are 10 cursuri de ap, totaliznd 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2.
n bazinul Dunrii mai exist alte 5 cursuri de ap, cu o importan redusa (lungime total
93 km).
II. Relieful
Acest spaiu hidrografic se caracterizeaz printr-o mare varietate a formelor de relief,

ncepnd cu nlimile muntoase ale Fgraului (altitudine maxim 2544 m zona de obrie
fiind la 2140 m) i terminnd cu cea mai joas treapt de relief de pe teritoriul rii - Lunca
Dunrii (altitudine minim 12 m).
Regiunea montan este situat n nord i include cele mai nalte culmi ale Carpatilor
Meridionali cu Masivul Fgraului i partea vestic a Masivului Bucegi (Leaota) desprit de
culoarul tectonic Rucr Bran. Munii ocup 8% din totalul suprafeei.
Urmeaz zona subcarpatic i colinar a Piemonturilor Cotmenei i Cndetiului (care
acoper 28% din total 6% subcarpai i 22% piemont), format dintr-o asociaie de muscele i
dealuri orientate n sens latitudinal, care includ ntre ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce
variaz ntre 1200 m n nord i 600 m n sud. Spre sud se dezvolt pe o ntindere mult mai mare
podiuri piemontane bine reprezentate care reprezint Piemontul Getic.
Sudul spaiului hidrografic este format din cmpie, care reprezint cea mai joas i mai
uniform form de relief. Sectorul cursului inferior este format dintr-o asociaie de interfluvii, vi
i terase n cadrul creia se difereniaz suprafee distincte - cmpuri, terase, lunci - respectiv
F-GA-30 1
Cmpia nalt a Dmboviei i Ialomiei, Cmpia Gvanu Burdea, Cmpia Burnazului precum i
lunca Dunrii. Suprafaa ocupat de cmpie reprezint 64% din totalul spaiului hidrografic.
Gradul de fragmentare al reliefului este de 350 450 m, iar energia maxim variaz ntre
200 300 m.
III. Geologia
Caracterul eterogen al formelor de relief se reflect i n constituia geologic, prin faptul

c ntlnim formaiuni aparinnd la 6 mari uniti geologice repartizate n zona montan, de
dealuri i de cmpie, cu o mare varietate petrografic.
Relieful munilor datoreaz aspectul greoi rocilor cristaline puternic metamorfozate, roci
care sunt reprezentate prin micaisturi i paragnaise cu interstratificaii de calcare cristaline i
amfibolite, orientate pe direcia vest est, iar mai la sud se dezvolt o fie larg de gnaise. n
nord-est apare o formaiune calcaroas (Piatra Craiului).
Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depozite paleogene i
miocene slab cutate, peste care s-au depus conglomerate i gresii eocene, nisipuri, gresii i
pietriuri mio-pliocene. Depresiunile intracolinare sunt alctuite din conglomerate, nisipuri i
pietriuri, peste care s-au depus aluviuni recente crate de formaiunile toreniale. Piemontul are o
structur monoclinal cu un fundament cristalin acoperit cu formaiuni mai noi constituite din
conglomerate fine, gresii cenuii, marne, nisipuri i pietriuri.
Cmpia este format din pietriuri i depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess i
lehm loessoid cu grosimi foarte mari, iar depozitele aluvionare sunt formate din nisipuri fine i
grosiere, argile i pietriuri (depozite de Frteti). n lunca joas a Dunrii apar i formaiuni
organice.
Deci, predominanta acestui spaiu hidrografic este structura silicioas, ntre care apar mici
formaiuni calcaroase i organice -acestea mai ales n lunca joas a Dunrii (vezi fig.2.4).
IV. Utilizarea terenului
Aa cum este normal, modul de utilizare al terenului este influenat att de condiiile fizico
geografice, ct i de factorii antropici.
n cadrul spaiului hidrografic Arge-Vedea predomin terenurile arabile, care reprezint
55,36% din total. Pe locurile urmtoare se situeaz zonele mpdurite, care acoper 18,12% i
culturile perene cu 16,32%. Gradul de mpdurire variaz de la 26,9% n bazinul Arge, la 9,4% n
bazinul Vedea.
Celelalte categorii ocup suprafee mult mai mici. Astfel, aezrile umane reprezint
7,21%, iar pe un ultimul loc se regsesc apele i zonele umede cu numai 0,95% (vezi fig.2.3).
F-GA-30 2
b. Resursele de ap in anul 2011
Resursele teoretice de ap de suprafa din spaiul hidrografic Arge-Vedea sunt de 3.593

milioane m3/an. Acestea sunt distribuite total inegal ntre bazinele hidrografice (Arge 1.960,
Vedea 363 i Clmui 42). Apa de suprafa reprezint circa 66% din totalul resurselor
teoretice din acest spaiu hidrografic (3.593 milioane m3/an).
Avnd n vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arge (circa 70% - ceea ce
reprezint un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/an), acesta dispune i de cele mai mari resurse
utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/an. ntregul bazin hidrografic al Argeului are un
grad nalt de utilizare a resurselor de ap, indicelele specific de utilizare fiind de cca. 600
m3/locuitor/an numai din surse de suprafa. Acest lucru este favorizat i de prezena unor
importante orae care concentreaz mari consumatori industriali i cu o populaie numeroas:
municipiile Bucureti, Piteti, Cmpulung i Curtea de Arge.
Bazinul hidrografic Vedea este ntr-o situaie opus, avnd resurse de suprafa reduse i nu
dispune de lucrri hidrotehnice; acest fapt implic c asigurarea alimentrilor cu ap s fie fcut
n exclusivitate din surse subterane.
Situaia se prezint similar i n bazinul hidrografic Clmui, unde resursele de ap de
suprafa sunt reduse, iar prin predominarea formaiunilor cu granulometrie mare i mijlocie a fost
posibil acumularea de rezerve de ap mai mari n subteran. Aceste date sunt sintetizate n
urmtorul tabel:
Resurse utilizabile potrivit

Resurse teoretice gradului de asigurare al
(mil.m3/an) bazinului hidrografic
(mil.m3/an)
Bazinul hidrografic Arge
Ape de suprafa 1960,000 1671,654
Ape subterane 696,000 536,112
Total 2656,000 2207,766
Bazinul hidrografic Vedea
Ape de suprafa 363,000 40,500
Total 535,000 190,500
Bazinul hidrografic Dunre (inclusiv Clmui)
Ape de suprafa 42,000 29,125
Total 402,000 380,025
Spaiul hidrografic Arge-Vedea-Dunre
Ape de suprafa 2365,000 1741,279
Ape subterane 1228,000 1037,012
Total 3593,000 2778,291
F-GA-30 3
CARACTERIZAREA HIDROLOGICA SI HIDROGEOLOGICA A ANULUI 2011
1.Precipitatii
Regimul pluviometric al anului 2011 a fost analizat pe baza datelor inregistrate la
pluviometrele celor 61 de statii hidrometrice si la cele 12 pluviometre automate din bazinul
hidrografic Arges-Vedea.
Pe ansamblu, anul se caracterizeaza ca un an cu regim pluvio deficitar, cu sume anuale
cuprinse intre 785 l/mp la sh. Voina si 350 l/mp la sh. Slobozia, aceastea fiind sub valorile
multianuale. Comparand cu media anuala multianuala, in anul 2011 s-a inregistrat un procent de
doar 80% din aceasta. La nivelul bazinului hidrografic s-au inregistrat valori procentuale cuprinse
intre 52% la sh Podul Dambovitei si 106% la sh Crangu.
Distributia anuala a precipitatiilor a fost inegala. Valorile lunare, anotimpuale, sezoniere,
dar mai ales cele anuale comparativ cu mediile lunare i anotimpuale au prezentat abateri n sens
pozitiv i negativ (sau cantitativ, excedentare sau deficitare).
Pe cele 4 anotimpuri, cantitatile de precipitatii cu cea mai mare pondere au cazut
vara (43%) si primavara (29%).
Fig. nr. 1 Repartizia cantitatilor de precipitatii pe anotimpuri
Primele 8 luni ale anului s-au apropiat de normal, insa urmatoarele au fost sarace in
precipitatii. Astfel, in intervalul ianuarie august, s-a masurat peste 85% din cantitatea anuala de
precipitatii cazuta la toate statiile hidrometrice. Sumele lunare inregistrate au fost cuprinse intre
197 l/mp (iunie la sh Balilesti) si 5,2 l/mp (noiembrie, la sh Namaiesti). Au fost analizate valorile
lunilor caracteristice, ianuarie si iulie, pe intreg bazinul comparativ cu mediile lunare multianuale
aferente.
Astfel, in luna ianuarie, luna considerata ca avand cele mai mici cantitati de precipitatii, in
jumatatea de nord s-a caracterizat cu valori sub mediile lunare multianuale si peste aceste valori in
partea de S-SE.
Luna iulie, recunoscuta ca fiind luna cu cele mai mari precipitatii, in anul 2011 s-a
apropiat de mediile lunare multianuale in jumatatea de nord a spatiului hidrografic. Abaterile mari
s-au semnalat in sud, unde valorile inregistrate au depasit valorile lunare multianuale.
Pe ansamblu, lunile cu cele mai mari cantitati de precipitatii, peste 100,1 l/mp, au fost mai,
iunie si iulie. Aceste cantitati s-au semnalat preponderent in jumatatea de nord a spatiului
hidrografic Arges-Vedea, insa si partea de sud a inregistrat valori peste 100 l/mp in luna iulie.
Maxima anuala lunara a fost de 197 l/mp (sh Balilesti in iunie). Luna cu cele mai mici cantitati de
precipitatii a fost luna noiembrie cu o maxima de 5,2 l/mp. In aceasta luna la 50 % din statiile
F-GA-30 4
hidrometrice cantitatile inregistrate au fost sub 1 l/mp, iar la 6 statii din partea de sud a bazinului
nu au fost deloc.
Fig. nr. 2. Repartitia cantitatilor de precipitatii in luna ianuarie
Fig. nr. 3. Repartizia cantitatilor de precipitatii in luna iulie
Luna cu cele mai mai multe zile cu precipitatii a fost luna mai (26 zile) iar cele mai putine
(7 zile) s-au semnalat in lunile septembrie si noiembrie.
Analizand distributia precipitatiilor pe sezoane (sezonul cald: 1 aprilie - 30 septembrie,
sezonul rece 1 octombrie - 31 martie),situatia se prezinta astfel:
Fig. nr. 4. Repartitia cantitatilor de precipitatii pe sezoane
F-GA-30 5
Maxima in 24 de ore a fost de 70.3 l/mp si s-a inregistrat la sh Crangu in 10 august.
La inceputul anului, stratul de zapada a avut valori maxime cuprins intre 25 si 40 cm, fiind
prezent pana in a doua decada a lunii martie in zana montana (23.03.2011 sh Voina), iar prima
zapada de la sfarsitul anului s-a semnalat in a doua jumatate a luni decembrie, in zona montana (8
cm la sh Voina).
Comparand cu anii din urma, se constata ca anul 2011 prezinta cele mai mici precipitatiii
din ultimii 5 ani pe intreg bazinul hidrografic. Valori apropiate ale sumelor anuale s-au mai
inregistrat in anii 2007 si 2008, ani in care a fost declarata stare de seceta. Comparativ cu anul
2008, in 2011 se remarca un deficit substantial de precipitatii pentru partea de nord a bazinului
hidrografic si un usor surplus pentru jumatatea de sud.
Comparativ cu anul precedent, 2010, cantitatile de precipitatii inregistrate in zonele de
deal si munte sunt la jumatate. (tabel 1 si grafic 3). Astfel, cea mai mare diferenta fata de anul
precedent se remarca la sh Voina (mai putin cu 837.6 l/mp). Si pentru restul statiilor hidrometrice
din aceste zone diferentele variaza intre 250 si 750 l/mp. Se remarca si faptul ca fata de anii cu
deficit (2007 si 2008) precipitatiile sunt reduse, diferentele fiind substantiale si in acest caz (
491.7 l/mp la sh Voina, - 289 l/mp la sh Bradet, - 298 l/mp la sh Bahna Rusului, valori comparate
cu cele din anul 2008).
Tabel nr.1.
Precipitatii (l/mp)
Statia hidrometrica
2011 2010 2009 2008 2007
Voina 785 1622.6 1250.7 1276.7 1235
Rausor Pod 581,7 1112.7 1043.6 965 922.3
Bradet 527,1 1193 883 816.4 979
Bahna Rusului 643 1386 1028 941.1 1287
Ciumesti 488,4 741.4 784.0 654 641.2
Malu cu Flori 589 1024.8 1013.7 949 803.7
Aref 600 1311 886 950 1142.2
Podu Dambovitei 527 1106.5 1361 951.3 914.8
Figura 5: Graficul precipitatiilor anuale (2011-2007) in partea de nord bazinului Arges-Vedea
Si pentru partea de sud a bazinului hidrografic anul 2011 prezinta diferente mari fata de
anul precedent, insa procentual diferentele sunt mai mici decat cele inregistrate in jumatatea de
nord. Valoric, cea mai mare diferenta este de -372.7 l/mp la sh Ciobani
F-GA-30 6
. Spre deosebire de statiile hidrometrice din nord, cantitatile de precipitatii ale anului 2011 sunt
superioare anului 2008.
In concluzie deficitul de precipitatii in anul 2011 a fost mai pregnanat in jumatatea de
nord a spatiului hidrografic Arges-Vedea.
Tabel nr. 2
Precipitatii (l/mp)
Statia hidrometrica
2011 2010 2009 2008 2007
Ciobani 497,3 870 654.6 521.4 700
Tatarastii de Sus 422 701.3 460.4 335.6 424
Crangu 530 706.5 539.2 430 633
Buzesti 490 730.8 493.7 456.4 678
Teleormanu 543 689.6 638.5 436.7 605
Furculesti 518.4 654.2 517.5 355.5 662
Alexandria 520 626.2 550.8 415 547
Slobozia 345 619.5 509.4 328.7 359
Vidra 395 663 589 335 395.3
Figura 6: Graficul precipitatiilor anuale (2011-2007) in partea de sud a bazinului Arges-Vedea
2.Scurgerea de suprafata
Repartitia asimetrica a precipitatiilor, in sensul prezentei acestora in prima parte a anului si

lipsa acestora spre sfarsitul anului, cat si in sensul unor cantitati totale mai mici, cu precadere in
partea de nord a spatiului hidrografic, se regaseste in scurgerea de suprafata care prezinta aceleasi
caracteristici, si anume situarea aproape de valorile normale in primele luni si diminuarea
valorilor debitelor incepand cu luna septembrie, atat fata de cele din anul precedent cat si fata de
debitele medii lunare multianuale
Scurgerea medie anuala:
Comparativ cu media multianuala, la nivelul tuturor statiilor hidrometrice din spatiul
hidrografic Arges-Vedea analizate, anul 2011 se caracterizeaza drept un an cu scurgere de
F-GA-30 7
suprafata sub valoarile medii multianuale. Valorile procentuale ale debitelor medii anuale cu cea
mai mare pondere sunt cuprinse intre 50% si 70% din media anuala multianuala.
Cele mai mici valori ale debitelor anuale comparativ cu cele multianuale se inregistreaza
in zona sudica, in bazinul hidrografic Vedea. Cea mai mica medie anuala s-a inregistrat la sh
Vartoapele, 0.083 mc/s, (reprezinta 19.9% din media multianuala). Un procent sub 50% se
regaseste la statii hidrometrice din partea de nord a bazinului: sh Ciobani - 40.1%, Buzesti -
39.3%. Exceptie face raul Teleorman care se afla la polul opus, aici inregistranduse un debit
anual la sh Teleormanu (2.95 mc/s) ce reprezinta 88.6% din valoarea multianuala.
Valorilor debitelor anuale inregistrate in bazinul Arges au avut procente din media
multianuala cuprinse intre 50%-70%, cel mai mare procent fiind de 90.7% la sh Aref iar cel mai
mic a fost semnalat la sh Gura Barbulrtului, 45.9%.
Variatia scurgerii apei in timp, in decursul unui an, prezinta anumite elemente
caracteristice ce reprezinat, de fapt regimul scurgerii. Acesta este influentat de o serie de factori
determinanti: precipitatii, temperatura, structura geologica.Repartitia inegala a precipitatiilor
inregistrate in spatiul hidrografic Arges-Vedea se regaseste in scurgerea de suprafata care prezinta
aceleasi caracteristici. Ca o concluzie generala, precipitatiile inregistrate in primele luni ale anului
au fost mai insemnate si implicit valorile lunare ale scurgerii in prima parte a anului 2011 se afla
mai aproape de valorile lunare multianuale. Pentru lunile de la finalul anului (septembrie-
decembrie) ca urmare a cantitatilor foarte reduse de precipitatii inregistrate, se constata o scurgere
cu mult sub valorile multianuale.
In luna ianuarie, cu o cantitate de precipiatii medie pe bazin de 30-35 l/mp, debitele medii
au fost peste valoarea debitului mediu lunar multianual in bazinul Arges si sub valoarea acestuia
la statiile hidrometrice din bazinul Vedea unde procentele inregistrate au fost intre 45-75% din
mediile lunare multianuale. In bazinul Arges cel mai mare procent s-a inregistrat la sh Arefu
(213%), dar si la restul statiilor hidrometrice procentele au fost intre 130% - 180%.
In luna februarie precipiatiile au fost mai reduse (25 l/mp) fapt ce se regaseste in valoarea
debitelor. Scurgerea in bazinul Vedea a fost tot inferiara atat scurgerii lunare multianuale cat si
celei din luna precedenta, iar in bazinul Arges debitele au fost apropiate de cele multianuale, fiind
mai scazute decat in ianuarie.
Prima luna de primavara a adus si mai putine precipiatii (cca 21 l/mp), distributia fiind
inegala: cca 30 l/pm in zona de nord a bazinului si cca 10 l/mp in sud. Raspunsul scurgerii lichide
a fost apropiat de luna precedenta (pentru bazinul Vedea mentinerea debitelor lunare la cca 50%
din valorile multianuale, iar pentru bazinul Arges in jurul valorilor lunare multianuale).
Pentru luna aprilie se constata o usoara tendinta de scadere a debitelor, numeroase statii
hidrometrice continua sa inregistreze debite sub procentul de 50% din valoarea debitului lunar
multianual. Cel mai mic debit s-a inregistrat tot la sh Vartoapele (0.070 mc/s fata de 0.649 mc/s-
MLMA-10.8%), la care se mai adauga sh Buzesti, sh Slobozia, sh Ciobani. Nu au fost statii
hidrometrice ce sa inregistreze depasiri ale debitului mediu lunar multianual. Cea mai apropiata
valoare a fost consemnata la sh Arefu, in partea de nord a bazinului hidrografic Arges (97.8% din
MLMA).
Luna mai a adus cantitati insemnate de precepitatii (apropiate de normalul perioadei), cca
95l/mp. fiind cuprinse intre 45 l/mp (sh Furculesti) si 160 l/mp (sh Voinesti). Ca urmare, in
aceasta luna, comparativ cu cea precedenta, scurgerea lichida a inregistrat cresteri la toate statiile
hidrometrice din bazin. Procentele de crestere pentru fiecare statie au fost diferite functie de
cantitatile de precipitatii inregistrate, insa au variat intre 10 si 20. Putem remarca depasirea
MLMA la sh Arefu (122%).
Tabel 3. Statiile hidrometrice cu cele mai mici debite medii in luna mai
Nr. Statia hidrometrica MLMA Media lunii %
crt (mc/s) Mai 2011 (mc/s)
F-GA-30 8
.
1. Ciobani 1.84 0.772 42.0
2. Vartoapele 0.314 0.084 26.8
3. Mioveni 3.31 1.50 45.3
3. Buzesti 1.73 0.722 41.7
4. Voina 4.62 2.33 50.4
5. Badeni 1.89 0.844 44.6
Prima luna de vara a adus o cantitate medie de precipitatii de cca 79 l/mp si scaderea
debitelor medii lunare care au fost sub cele lunare multianuale cu 35-45% in partea de nord a
bazinului si cu 50-60% in jumatatea de sud. La sh Vartoapele in aceasta luna s-a inregistrat doar
15.7% (0.042 mc/s) din debitul mediu multianual.
A doua luna de vara a inregistat cea mai mare cantitate de precipitatiep medie pe bazin, 96
l/mp, insa cresterile de debit tot nu reusesc sa se apropie de valorile medii multianuale.
Diferentele fata de acestea au valori cuprinse intre 81% (sh Priboieni) si 3% (sh Bughea).
In luna august cantitatile de precipitatii cazute in prima parte a lunii (cca 45 l/mp),
suprapuse peste cele din luna anterioara, au generat in bazinul Vedea debite medii peste valorile
lunare multianuale. La sh Vartoapele debitul inregistrat 0.244 mc/s reprezinta 262% din MLMA.
Peste aceasta valoare am avut si debitele de la sh Teleormanu (188%), Alexandria (151%), Crovu
(189%). Pentru bazinul Arges debitele s-au pastrat la valori de 35-40% din MLMA. Cel mai mic
debit a fost la Gura Barbuletului (14 % din MLMA).
Pentru urmatoarele luni se mentine caracterisctica generala, cea a debitelor sub valorile
medii multianuale lunare. Spetembrie este o luna saraca in pp, 10 l/mp cantitatea medi pe bazin.
In zona de sud au fost 4 statii hidrometrice unde nu s-au semnalat precipitatii, alte 7 al avut sul 1
l/mp. Cantitati mai insemnate, cca 40 l/mp, au fost in zona montana din NE-ul bazinului
hidrografic. Debitele sunt reduse, fiind la cca 50% din valorile MLMA.
A doua luna de toamna aduce ceva mai multe precipitatii (35 l/mp media pe bazin) insa nu
se reflecte in scurgere. Se inregistreaza valori extrem de reduse de debit 3.16% din MLMA la sh
Gura Barbuletului si 3.5%din MLMA la sh Vartoapele. S-a inregistat chiar si fenomenul de secare
la sh Dobresti, raul Carcinov. Pentru restul statiilor debitele au variat intre 20% si 60% din
MLMA.
Cea mai secetoasa luna a anului a fost noiembrie, luna in care s-au masurat precipitatii de
doar 1.5 l/mp, valoare medie pe bazin. In aceasta luna debitele au coborat sub 50% din MLMA
F-GA-30 9
pentru jumatatea de nord a bazinului, cea mai mica valoare fiind 0.010 mc/s (1.8% nin MLMA) la
sh Gura Barbuletului. Pentru zona de sud debitele au fost cuprinse intre 50% si 70%.
Tabel 4. Statiile hidrometrice cu cele mai mici debite medii in luna

noimbrie
Nr. MLMA Media lunii
Statia hidrometrica %
crt. (mc/s) Noiembrie 2011 (mc/s)
1. Arefu 0.158 0.031 19.7
2. Vartoapele 0.121 0.015 12.3
3. Mioveni 0.895 0.166 18.6
3. Buzesti 0.605 0.294 48.6
4. Priboieni 0.391 0.131 33.4
5. Gura Barbuletului 0.537 0.010 1.80
In ultima luna a anului debitele prezinta valori aproximativ la fel cu cele din luna
anterioara, cresteri sau scaderi survenind ca urmare a influentelor date de valoarea cantitatilor de
precipitatii inregistrate la statii. Media pe bazin a fost de 33 l/mp.
Lunile cu debite peste valoarea medie multianuala la majoritatea statiilor din bazin sunt cu
precadere cele de la inceputul anului, ianuarie si martie.
Lunile anului 2011 cu cea mai scazuta scurgere, atat pentru bazinul Arges, cat si pentru
bazinul Vedea sunt septembrie si noiembrie, cand s-au inregistrat cele mai mici valori ale debitor
medii lunare.
Putem spune ca anul 2011 este atipic, avand in vedere faptul ca fazele de regim de
scurgere cunoscute, in acest an nu se regasesc. Conditiile meteorologice au fost principalul factor
de influenta asupra scurgerii lichide.
3. Scurgerea subterana
Pentru anul 2011 s-au efectuat observatii si masuratori de niveluri la un nr. de 148 de
foraje, din care, la 40 foraje, masuratorile au fost inregistrate de sonde piezometrice, acestea
masurand si temperatura apei.
Totodata s-au efectuat masuratori de temperatura si debit la 16 izvoare (inclusiv paraul
Dambovicioara) .
Forajele si izvoarele aflate in observatii si masuratori in anul 2011 sunt repartizate pe 10
corpuri de apa conform tabelului de mai jos:
F-GA-30 10
Nr.
Nr. Din care
Nr. Nr. corp foraje / izvoare
foraje / izvoare cu sonde
crt. de apa cu observatii si
planificate piezometrice
masuratori
1 ROGWAG 1090001 -/ 9 -/6 /-
2 ROGWAG 1090020 23 / - 17 / - 5/-
3 ROGWAG 1100030 29 / - 21 / - 14 / -
4 ROGWAG 1090050 45 / - 33 / - 11 / -
5 ROGWAG 1140070 7/ - 3/- -/-
6 ROGWAG 1090080 23 / 1 15 / 1 1/-
7 ROGWAG 1090090 52 / 3 42 / 3 7/-
8 ROGWAG 1140100 6/ - 5/- -/-
9 ROGWAG 1090110 1/ - -/- -/-
10 ROGWAG 3000120 22 / 7 12 / 6 2/-
TOTAL 208 / 20 148 / 16 40 / -
Pentru aceasta caracterizare s-au analizat valoarea Nhs in luna ianuarie 2011 si in luna
decembrie 2011, s-au evidentiat maximele si minimele, si amplitudinea nivelului (diferenta dintre
Nhs maxim si Nhs minim) in anul 2011 pentru fiecare foraj la care exista masuratori suficiente. S-
au analizat si debitele in ianuarie si decembrie pentru izvoarele monitorizate.
Toate acestea au fost structurate pe fiecare corp de apa.
Corpul ROGWAG1090001 Munii Piatra Craiului
S-a monitorizat debitul paraului Dambovicioara, amonte de confluenta cu raul Dambovita
si ale altor 5 izvoare tributare Dambovicioarei (din care 4 sunt captate).
Debitul Dambovicioarei este cel mai mare (1220 l/s). Debitul cel mai mic s-a inregistrat la
izvorul Fantanele (0.122 l/s). La 5 izvoare, debitul in luna decembrie a fost mai mic decat in
ianuarie (la Dambovicioara cu 356 l/s). La izvorul Ghizela, debitul a fost acelasi in decembrie si
ianuarie 2011.
Amplitudinea cea mai mare s-a inregistrat la Dambovicioara care are si debitul cel mai
mare si a fost de 976 l/s. Celelalte au avut amplitudini cuprinse intre 0.28 si 1.88 l/s.
Procentual, debitele lunii decembrie fata de ianuarie se prezinta astfel:
- Gizela - stationeaza;
- Resteria - mai mic cu 40%;
- Fantanele mai mic cu 62%;
- Blaj mai mic cu 50%;
- Dambovicioara mai mic cu 60%;
- Galgoaie mai mic cu 38%.
Corpul ROGWAG1090020 Cmpia Titu
Pe acest corp de apa s-au monitorizat 17 foraje de observatie, din care 5 foraje au sistem de
masurare automat cu masuratori complete.
La 15 dintre ele (88%) nivelul hidrostatic mediu in decembrie a fost inferior celui din
ianuarie iar la 2 foraje (0.12%) a fost superior.
Cresterile (diferenta ianuarie-decembrie) s-au inregistrat la forajele Contesti F3 si Picior
de Munte F1 ord. II, ambele =13 cm.
Cele mai mari scaderi s-au inregistrat la forajele : Tatarani F4 = - 389 cm (cea mai mare
din ABA AV), Slobozia Moara F1 ord. II = - 160 cm, Contesti F5 = - 120 cm, Contesti F6 =
F-GA-30 11
-118 cm si Salcuta F1 ord. II = -104 cm. Celelalte foraje au avut scaderi cuprinse intre -1 si -79
cm.
Cele mai mari amplitudini s-au inregistrat la forajele : Tatarani F4 = 562 cm (cea mai mare
din ABA-AV), Slobozia Moara F1 ord. II = 192 cm, Contesti F5 = 174 cm, Contesti F6 = 168 cm,
Salcuta F1 ord II = 150 cm, Joita F1 = 144 cm. Contesti F4 = 119 cm si Contesti F2 = 109 cm.
Cea mai mica amplitudine a fost la Picior de Munte F1 ord. II = 22 cm. Celelalte foraje au avut
amplitudini cuprinse intre 52 si 82 cm.
Corpul ROGWAG 110030 Colentina
Au fost monitorizate 21 de foraje din care 14 foraje au sistem de masurare automat cu masuratori
complete.
La 5 dintre ele (24%) nivelul hidrostatic in decembrie a fost superior celui din ianuarie,
iar la 16 foraje (76%) nivelul la sfarsitul anului a fost inferior.
Cea mai mare crestere s-a inregistrat la forajul Dragomiresti-Rudeni F2 = 81 cm. Restul
forajelor au avut cresteri cuprinse intre 4 si 34 cm.
Cele mai mari scaderi s-au inregistrat la forajele: Flamanzeni F1 Ord. II = - 200 cm si
Buftea F 4 = - 115 cm. Celelalte foraje au avut scaderi cuprinse intre -6 si -87 cm.
Cele mai mari amplitudini de variatie a nivelului s-au inregistrat la forajele Joita F3 = 395
cm, Buftea F3 = 258 cm si Flamanzeni F1 ord. II = 221 cm. Cele mai mici amplitudini au fost la
Cretesti F1 ord. II = 15 cm, Militari- Giulesti F3 = 27 cm, Baneasa F4 = 46 cm si Alunisu F1 ord.
II = 50 cm. Restul forajelor au avut amplitudini cuprinse intre 54 si 181 cm.
Corpul ROGWAG 1090050 Lunca si terasele raului Arges
Au fost monitorizate 33 de foraje din care 11 cu sonde piezometrice. La 5 dintre ele (15%)
nivelul hidrostatic in decembrie a fost superior celui din ianuarie, la 27 foraje (82%) nivelul la
sfarsitul anului a fost inferior, iar la un foraj Crovu F3 (3%), nivelul a fost egal cu cel din ianuarie.
Cea mai mare crestere s-a inregistrat la forajul Potlogi F3 = 129 cm (cea mai mare din
ABA-AV). Restul forajelor au avut cresteri cuprinse intre 6 si 27 cm.
Cea mai mare scadere s-a inregistrat la Comana-Varasti F3 = -119 cm. Celelalte foraje au
avut scaderi cuprinse intre -10 si -96 cm.
Cele mai mari amplitudini de variatie a nivelului s-au inregistrat la forajele: Potlogi F3 =
186 cm, Jilava-30 Decembrie F2 si Comana-Varasti F5 = 141 cm ambele, Comana-Varasti F3 =
129 cm, Ionesti-Gura Foii F1 = 115 cm, Ionesti-Gura Foii F5 = 111 cm, Calugareni F5 = 108 cm,
Calugareni F2 = 104 cm si Darmanesti F1 = 100 cm. Amplitudinile cele mai mici au fost la Crovu
F3 = 11 cm, Ogrezeni-Tantava F1 = 26 cm Mogosani F1 = 35 cm, Ionesti F1 = 36 cm si Darvari-
Catichea F1 = 38 cm. Celelalte foraje au avut amplitudini cuprinse intre 40 si 94 cm.
Corpul ROGWAG1140070 Lunca Dunrii pe sectorul Giurgiu-Oltenia
Au fost monitorizate 3 foraje. Toate au inregistrat scaderi fata de inceputul anului.
Cea mai mare scadere a nivelului hidrostatic s-a inregistrat la Pietrosani F1 = -288 cm.
Forajele Pietrosani F4 si Pietrosani F5 au inregistrat scaderi cu -26 respectiv -28 cm.
Cea mai mare amplitudine de variatie a nivelului s-a inregistrat la forajul Pietrosani F1 =
303 cm. Dintre forajele de la Pietrosani, tot la F1 am avut amplitudinea maxima si in 2010 = 298
cm. Amplitudinea minima a fost la Pietrosani F5 = 47 cm. Pietrosani F4 a avut amplitudinea de 65
cm.
Corpul ROGWAG1090080 Piteti
Au fost monitorizate 15 foraje din care 1 cu sonda piezometrica si de temperatura. La 4
dintre ele (27%), nivelul hidrostatic in decembrie a fost superior celui din ianuarie iar la 11 foraje
(73%), nivelul hidrostatic la sfarsitul anului a fost inferior.
Cea mai mare crestere s-a inregistrat la forajul Furculesti F1 ord. II = 22 cm. Celelalte
foraje au avut cresteri cuprinse intre 4 si 12 cm.
F-GA-30 12
Cele mai mari scaderi au fost in forajele Calugareni F1 ord. II = -234 cm si Mogosesti F1
ord. II = -115 cm. Tot la Calugareni F1 ord. II s-a inregistrat cea mai mare scadere si in 2010 =
-152 cm. Restul forajelor au avut scaderi cuprinse intre -80 si -5 cm.
Cele mai mari amplitudini de variatie a nivelului s-au inregistrat la forajele Calugareni F1
ord II = 277 cm (in 210 = 201 cm, tot cea mai mare) si Mogosesti F1 ord. II = 130 cm. Cele mai
mici amplitudini au fost la Glavacioc F1 ord. II = 18 cm si Petresti-Croirori F1 ord.II = 20 cm.
Restul forajelor au avut amplitudini cuprinse intre 27 si 96 cm.
Tot pe acest corp a fost monitorizat si un izvor (Moara din Groapa).
Debitul maxim = 56 l/s in data de 3.11.2011, debitul minim = 31 l/s in data de 3.09.2011,
iar debitul mediu = 43.08 l/s. Debitul masurat in decembrie a fost mai mare decat in ianuarie cu
13 l/s (33%), acesta fiind singurul izvor monitorizat de ABA Arges-Vedea , la care debitul a
crescut. Aceasta crestere se datoreste si temperaturilor pozitive din decembrie 2011.
Amplitudinea a fost de 25 l/s.
Corpul ROGWAG1090090 Luncile rurilor Vedea,Teleorman i Clmui
Au fost monitorizate 42 de foraje din care 7 cu sonde piezometrice. La 13 dintre ele
(31%), nivelul hidrostatic in decembrie a fost superior celui din ianuarie iar la 29 de foraje (69%),
nivelul hidrostatic la sfarsitul anului a fost inferior.
Cele mai mari cresteri s-au inregistrat la forajele Ciocesti F3 = 89 cm Ciocesti F1 ord. II
= 59 cm si Serboieni Est F1 ord. II = 54 cm. Restul forajelor au avut cresteri cuprinse intre 5 si 32
cm.
Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in forajele Storobaneasa F1 ord.II = -138 cm, Lada
F2 = -97 cm, Ciocesti F1 = -92 cm si Ciuresti F2 = -84 cm. Restul forajelor au avut scaderi
cuprinse intre -1 si -79 cm.
Cele mai mari amplitudini de variatie a nivelului s-au inregistrat la forajele Ciuresti F2 =
187 cm, Lada F2 = 152 cm, Storobaneasa F1 ord. II = 145 cm, Ciocesti F3 = 103 cm si Ciocesti
F1 = 102 cm. Amplitudinile minime s-au inregistrat la Mavrodin F1 ord. II = 6 cm, Vitanesti F2
= 8 cm, Balta Sarata F1 = 15 cm, Fierbinti F1 ord. II = 16 cm si Serboieni Vest = 17 cm. La
celelalte foraje s-au inregistrat amplitudini cuprinse intre 21 si 91 cm.
Pe acest corp s-au monitorizat si 3 izvoare.
Debitele maxime au fost cuprinse intre 1.22 si 0.37 l/s, debitele minime au avut valori
intre 0.8 si 0.18 l/s, iar amplitudinile au fost cuprinse intre 0.42 si 0.17 l/s. Toate au avut debite
mai mici in decembrie fata de ianuarie cu 0.38-0.17 l/s.
Procentual, debitele in decembrie fata de ianuarie se prezinta astfel:
- Tatarastii de Sus-Dumitru Nistor mai mic cu 32%;
- Butculesti-Nanu Ilie mai mic cu 25%;
- Teleormanu-Martalogu Ion 1 - mai mic cu 65%.
Corpul ROGWAG11140100 Lunca Dunrii pe sectorul Turnu Mgurele Zimnicea
Au fost monitorizate de observatori 5 foraje. In toate, nivelul hidrostatic in decembrie a
fost inferior celui din ianuarie.
Cele mai mari scaderi s-au inregistrat la forajele Seaca F1 = -311 cm, (in 2010 tot aici a
fost nivelul cel mai scazut = -165 cm) si Seaca F2 = -153 cm. Celelalte au avut scaderi cuprinse
intre -42 si -44 cm.
Cele mai mari amplitudini de variatie a nivelului s-au inregistrat la forajele Seaca F1 =
330 cm, (in 2010 = 383 cm - tot cea mai mare) si Seaca F2 = 170 cm. Cea mai mica amplitudine a
fost la Turnu Magurele F6 = 17 cm. Celelalte au avut amplitudini cuprinse intre 70 si 49 cm.
Corpul 1090110 Municipiul Bucuresti
Pe acest corp a fost planificat pentru monitorizare un singur foraj- Bucuresti SGA, dar la
acesta nu s-au efectuat observatii si masuratori.
Corpul ROGWAG3000120 Estul Depresiunii Valahe
F-GA-30 13
ABA Arges-Vedea monitorizeaza cantitativ prin Reteaua republicana de foraje de observatie
zona de descarcare a acestui acvifer situata intre Olt si Arges. Este vorba de 12 foraje din care 2
foraje sunt monitorizate de sonde piezometrice. In toate forajele nivelul hidrostatic a fost mai
coborat in decembrie decat in ianuarie.
Cele mai mari scaderi s-au produs la Contesti F1 ord. II = -107 cm (in 2010 tot aici am avut
nivelul cel mai coborat = - 83 cm), Mosteni Est F1 ord. II = - 97 cm si Piatra Est F1 ord. II = -
88 cm. Restul forajelor au avut scaderi cuprinse intre -7 si -65 cm.
Amplitudinile maxime s-au produs la Contesti F1 ord.II = 124 cm si Mosteni Est F1 ord.II =
106 cm. Amplitudini minime s-au produs la Lisa F2 = 17 cm si Piatra F1 ord. II = 22 cm.
Celelalte amplitudini au fost cuprinse intre 97 si 57 cm.
Tot in acest corp au fost monitorizate si 6 izvoare.
Debitele maxime au fost cuprinse intre 0.33 si 1.4 l/s, debitele minime intre 0 (Priboeni-
Tarlesti in 27.07.2011) si 0.9 l/s, iar amplitudinile intre 0.09 si 1.25 l/s. Toate au avut debite mai
mici in decembrie fata de ianuarie. In procente, situatia este urmatoarea:
- Priboeni-Albotele - mai mic cu 57%;
- Priboeni-Tarlesti mai mic cu 51%;
- Furculesti-Mohora Ilie mai mic cu 0.03% - nesemnificativ;
- Furculesti-Anghel Mircea mai mic cu 0.12% - nesemnificativ;
- Alexandria, la 36 m aval de podul nou mai mic cu 0.14% - nesemnificativ;
- Ghimpati-Letca Veche III mai mic cu 0.2% - nesemnificativ.
4. Concluzii
Pe intregul spatiu hidrografic Arges-Vedea, au cazut precipitatii cu valori inregistrate
cuprinse intre intre 785 l/mp la sh. Voina pe Raul Targului si 350 l/mp la Slobozia pe raul
Dambovnic. Lunile cu cele mai mari cantitati de precipitatii s-au dovedit a fi mai, iunie si iulie.
Cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta intr-o luna a fost de 197 l/mp (iunie la sh Balilesti,
raul Bratia), iar la un numar de 5 stati hidrometrice, in luna noiembrie, nu a cazut nici un strop de
ploaie.. In acesta luna maxima lunara a fost de 5.2 l/mp la sh Namaiesti, raul Argesel.
Valoarea maxima a precipitatiilor cazute in 24 de ore a fost de 66 l/mp si s-a inregistrat la
sh Valeni in 17 iulie.
Anul 2011, pe ansamblu, se caracterizeaza din punct de vedere hidrologic ca un an
moderat, toate statiile hidrometrice inegistrand scaderi fata de media anuala multianuala. Valorile
procentuale ale debitelor medii anuale cu cea mai mare pondere sunt cuprinse intre 50% si 70%
din media anuala multianuala.
Debitul maxim inregistrat in anul 2011 a fost de 95.4 m/s, la statia hidrometrica Malu
Spart pe raul Arges, dar a fost un debit influentat de exploatarea lacurilor de acumulare.
Debitul minim inregistrat a fost de 0.005 m/s la statia hidrometrica Vartoapele, insa la
statia Dobresti, sectiunea de masurare a fost seaca de la sfarsitul lunii septembrie pana la
inceputul lunii noiembrie.
Fenomenele de iarna s-au produs pe toate raurile atat la inceputul cat si la sfarsitul anului,
gheata la mal avand un caracter predominant, perioada cu cele mai intense manifestari fiind lunile
ianuarie-martie.
Din totalul de 148 de foraje monitorizate, 29 au inregistrat cresteri (20%), 118 au
inregistrat scaderi ale nivelului hidrostatic (80%), iar un foraj, Crovu F3 a stationat (0.007%).
Cresterea cea mai mare, peste 1 m, s-a inregistrat la un singur foraj situat in corpul 5 (Potlogi F3).
Din forajele cu nivel coborat, cele mai mari scaderi, peste 1m, s-au produs 16 foraje astfel:
- 5 in corpul 2;
- 2 in corpul 3;
- 1 in corpul 5;
- 1 in corpul 7;
- 2 in corpul 8;
F-GA-30 14
- 1 in corpul 9;
- 3 in corpul 10;
- 1 in corpul 12.
Cea mai mare scadere din ABA Arges-Vedea a fost la Tatarani F4 = -389 cm, in corpul 2.
Din cele 16 izvoare monitorizare in corpurile 1, 8, 9 si 12, la 14 dintre ele, debitul in
decembrie a fost mei mic decat in ianuarie. Cele mai mari scaderi cuprinse intre 38 si 62%, s-au
produs la izvoarele din Muntii Piatra Craiului - corpul 1 si in corpul 9 (intre 25 si 65% din debitul
lunii ianuarie). In corpul 12, izvoarele din zona de campie au avut scaderi neglijabile cuprinse
intre 0.03 si 0.2%, iar cele din zona deluroasa (Piemontul Candesti), au avut scaderi importante,
51 si 57 %. La un singur izvor, Ghizela, din corpul 1, debitul din decembrie a fost egal cu cel din
ianuarie, iar la izvorul Moara din Groapa situat in corpul 8, debitul lunii decembrie a fost mai
mare cu 13 l/s (33%).
Pe ansamblu, rezervele de apa au scazut in timpul anului 2011 atat pe cursurile de ape si
izvoare cat si in foraje.
B.APE DE SUPRAFATA
I. EVALUAREA STRII ECOLOGICE SI CHIMICE A CORPURILOR
DE AP N STARE NATURAL IN ANUL 2011
Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind definita

in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate
biologice, elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele
biologice, precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici).
Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in
legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996),
se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna, buna, moderata, slaba si
proasta, definite si reprezentate astfel:
pentru starea foarte buna - valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin valori asociate
acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. Valorile
elementelor hidromorfologice si fizico-chimice ale apelor de suprafata se caracterizeaza prin
valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore;
pentru starea buna - valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin abateri usoare fata
de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore.
Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizeaza prin abateri minore fata de
valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore;
pentru starea moderata - valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata deviaza
moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice
minore;
pentru starea slaba - exista alterari majore ale elementelor biologice; comunitatile biologice
relevante difera substantial fata de cele normale asociate conditiilor nealterate zonele
nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore;
pentru starea proasta - exista alterari severe ale valorilor elementelor biologice, un numar
mare de comunitati biologice relevante sunt absente fata de cele prezente in zonele
nealterate(de referinta) sau cu alterari antropice minore.
F-GA-30 15
In spatiul hidrografic Arges-Vedea evaluarea starii ecologice s-a efectuat in bazinul
hidrografic Arges, bazinul hidrografic Vedea si respectiv bazinul hidrografic Dunare.
Evaluarea starii corpului de apa in care au existat mai multe sectiuni de monitoring s-a
realizat avand in vedere starea rezultata in urma prelucrarii datelor din toate sectiunile
reprezentative pentru caracterizarea corpului de apa analizat
Evaluarea starii corpului de apa in care nu a existat nici o sectiune de monitoring s-a
determinat avand in vedere starea corpurilor de apa la nivelul gruparii corpurilor de apa realizata
pentru scopul monitorizarii (corpurile de apa similare - care au aceeasi tipologie si aceleasi tipuri
si intensitati ale presiunilor).
Caracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din spatiul hidrografic Arges-
Vedea in conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definita pe baza starii ecologice si starii
chimice.
Starea ecologica caracterizata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii, a fost evaluata
prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa aplicabile,
luand in considerare :
Elementele biologice :
o fitoplancton
o fitobentos
o macronevertebrate bentice
o fauna piscicola
Elementele fizico-chimice generale suport:
o Conditii termice (temperatura apei)
o Conditii de oxigenare (oxigen dizolvat,CBO5,CCO-Cr)
o Salinitate (conductivitate - rauri)
o Starea acidifierii (pH)
o Conditiile nutrientilor(N-NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotal, P-PO4, P total )
Poluantii specifici - alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati
importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli,
detergenti, cianuri, PCB).
In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori
apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie a celor mai avansate tehnici analitice
folosite. In cazul poluantilor specifici nesintetici, starea ecologica foarte buna este definita prin
concentratii care raman in intervalul asociat in mod normal cu valorile de fond. Starea ecologica
buna, atat pentru poluantii specifici sintetici, cat si pentru cei nesintetici este definita prin
concentratii ce nu depasesc valorile standardelor de calitate pentru mediu stabilite de Statele
Membre; pentru poluantii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implica reducerea
concentratiilor de poluanti sub nivelul fondului natural.
Elementele hidromorfologice nu au fost luate in considerare, ele intervenind doar in
evaluarea starii ecologice foarte bune, situatie neintalnita pe nici un corp de apa in spatiul
hidrografic Arges-Vedea.
F-GA-30 16
Starea chimica
Evaluarea starii chimice a unui corp de apa se face pe baza substantelor prioritare avand in
vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a mediului in domeniul apei
(Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1038/2010.
In cazul starii chimice clasificarea se face astfel:
stare chimica buna (B)
stare chimica proasta (P)
Starea chimica buna a apelor de suprafata, se traduce ca fiind starea chimica atinsa de un
corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru
mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS -
SCM) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite, pentru a se asigura o
protectie a sanatatii umane si a mediului. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate
valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica
buna. In evaluarea starii chimice, substantele prioritare prezinta relevanta, iar valorile standardelor
de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite in HG 1038/2010, anexa 2, tabel 3.
La evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu standardele de calitate pentru
mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC, atat pentru valoarea medie
cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise.
Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. Orice depasire a
standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare
buna.
In anul 2011 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de
apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS),
in urma screeningului efectuat in 2009 .
Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au
fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din
EQS(standardul de calitate) ,nu au fost monitorizate in 2011, le-am incadrat in stare chimica buna.
Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa in care nu a existat nici o sectiune de monitoring
s-a determinat avand in vedere starea chimica a corpurilor de apa la nivelul gruparii corpurilor de
apa realizata pentru scopul monitorizarii (corpurile de apa similare - care au aceeasi tipologie si
aceleasi tipuri si intensitati ale presiunilor).
Determinarile au fost efectuate de Laboratorul National de Calitatea Apelor Bucuresti
pentru substantele prioritare pentru care sunt implementate metode de analiza.
In evaluarea starii chimice a corpurilor de apa de suprafata nu am luat in considerare
rezultatele analizelor pentru: Hexaclorbutadiena si Benz-(ghi)-perilen si Indeno-1,2,3(cd)-piren
si (+) endosulfan deoarece din Limita de Quantificare a metodelor de determinare a acestor
substante prioritare, este mai mare decat EQS (standardelor de calitate mediu).
a. SUBSISTEMUL RURI
F-GA-30 17
1.Aspecte generale
Bazinul hidrografic Arges

n cadrul bazinului hidrografic Arge au fost evaluate 127 de corpuri de apa de suprafa
naturale ruri din care 49 corpuri de ap au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 78
de corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de ap.Numarul de sectiuni de monitorizare, pe cele 49 de corpuri de apa, este 56.
n urma evaluarii datelor obinute, au rezultat urmtoarele:
- 70 corpuri de apa (55.12%) sunt n stare ecologic bun;
- 57 corpuri de apa(44.88%) sunt n stare ecologic moderat.
Starea ecologic a corpurilor de ap naturale ruri in bazinul hidrografic Arge
Din punct de vedere al numrului de km, starea ecologic a fost evaluat pentru un numr
total de 2965.15 km, repartiia pe lungimi n raport cu starea ecologic este urmtoarea:
- 1522.33 km (52.35%) n stare ecologic bun;
- 1412.82 km (47.65%) n stare ecologic moderat.
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaia pentru cele 49 de corpuri de apa naturale -
rauri, evaluate n urma monitorizrii se prezint astfel:
- 28 (57.14%) corpuri de ap n stare ecologic bun;
- 21 (42.86%) corpuri de ap n stare ecologic moderat.
Repartiia lungimii totale a corpurilor de ap monitorizate (1678.9 km):
Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c din totalul corpurilor de ap naturale-

ruri evaluate, in bazinul hidrografic Arges, obiectivul de calitate reprezentat de starea
ecologic bun nu a fost atins de 57 de corpuri de ap, reprezentnd 44.88% din totalul
corpurilor de ap naturale rauri din bazin, respectiv 1412.82 km, reprezentnd 47.65 %
km de ru pentru care s-a evaluat starea ecologic.
Elemente biologice
Evaluarea strii corpurilor de ap naturale rauri din Bazinul Hidrografic Arge s-a
efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton dup caz), macronevertebrate bentice
i ihtiofaun.
F-GA-30 18
Din cele 49 de corpuri de apa naturale- rauri monitorizate, 17 corpuri de apa (34.69%) s-au
ncadrat n starea foarte bun, 18 corpuri de apa (36.74 %) s-au ncadrat n starea bun si 14
corpuri de apa (28.57%), n starea moderat.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate si
evaluate 49 de corpuri de apa naturale - rauri, corpuri ce s-au ncadrat astfel: 30 corpuri de apa
(61.22%) n stare bun i 19 corpuri de apa (38.78%) n stare moderat.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, au fost monitorizate i evaluate 49 de corpuri
de apa naturale- rauri, corpuri ce s-au ncadrat astfel: 23 corpuri de apa (46.94%) n stare foarte
bun i 26 corpuri de apa (53.06%) n stare bun.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa de suprafata naturale (rauri) din bazinul hidrografic
Arges este reprezentata in fig. de mai jos, indicand ca din 127 corpuri de apa naturale- rauri:
- 96 corpuri de apa (75.59%) sunt n stare chimica bun;
- 31 corpuri de apa (24.41%) sunt n stare chimica proasta.
Starea chimica a corpurilor de apa naturale rauri in bazinul hidrografic Arges
Din punct de vedere al numrului de km, starea chimica a fost evaluat pentru un numr
total de 2965.15 km, repartiia pe lungimi n raport cu starea chimica este urmtoarea:
- 2427.66 km (81.87%) n stare chimica bun;
- 537.49 km (18.13%) n stare chimica proasta.
Din cele 49 corpuri de apa naturale- rauri monitorizate, 43 s-au identificat ca fiind n stare
chimic bun (87.76%) celelalte 6 aflndu-se n stare chimic proast (12.24%).
Repartiia lungimii totale a corpurilor de ap monitorizate (1678.9 km) este urmatoarea:
Starea chimic proast este determinat de depirile concentraiei maxim admisibile
(EQS CMA) sau/si a mediei aritmetice la Hg, atrazin, simazin, octilfenoli, triclormetan.
n cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 43 de corpuri de apa de suprafa

naturale - ruri, din care 14 corpuri de ap au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 29
F-GA-30 19
de corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de ap. Numarul de sectiuni de monitorizare, de pe cele 14 de corpuri de apa, este 14.
n urma evalurii au rezultat urmtoarele:
- 7 corpuri de ap (16.28%) n stare ecologic bun;
- 36 corpuri de ap (83.72%) n stare ecologic moderat.
Starea ecologic a corpurilor de ap naturale ruri n bazinul hidrografic Vedea
Din punct de vedere al numrului de km, starea ecologic a fost evaluat pentru un numr
total de 1686.36 km. Repartiia pe lungimi n raport cu starea ecologic este urmtoarea:
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaia pentru cele 14 de corpuri de apa evaluate n
urma monitorizrii se prezint astfel:
- 1 (7.14%) corp de ap n stare ecologic bun;
- 13 (92.86%) corpuri de ap n stare ecologic moderat.
Repartiia lungimii totale a corpurilor de ap monitorizate (847.18 km) este urmatoarea:
Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c din totalul corpurilor de ap naturale

-ruri evaluate in bazinul hidrografic Vedea, obiectivul de calitate reprezentat de starea
ecologic bun nu a fost atins de 36 de corpuri de ap, reprezentnd 83.72% din totalul
corpurilor de ap naturale rauri din bazin, respectiv 1267.73 km, reprezentnd 75.18 %
km de ru pentru care s-a evaluat starea ecologic.
Elemente biologice
Evaluarea strii corpurilor de ap naturale rauri din Bazinul Hidrografic Vedea s-a
efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton dup caz), macronevertebrate bentice
i ihtiofaun.
Din cele 14 de corpuri de apa monitorizate, 4 (28.58%) s-au ncadrat n starea foarte
bun, 5 (35.71 %) s-au ncadrat n starea bun si 5 (35.71%), n starea moderat.
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate si
evaluate 14 de corpuri de apa rauri, corpuri ce s-au ncadrat astfel: 1 (7.14%) n stare bun i
13 (92.86%) n stare moderat.
F-GA-30 20
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, au fost monitorizate i evaluate 14 de corpuri
de apa rauri, corpuri ce s-au ncadrat astfel: 13 (92.86%) n stare foarte bun i 1 (7.14%) n
stare bun.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa de suprafata naturale (rauri) din bazinul hidrografic
Vedea este reprezentata in fig. de mai jos, indicand ca din 43 corpuri de apa:
Starea chimica a corpurilor de apa naturale rauri in bazinul hidrografic Vedea
total de 1686.36 km. Repartiia pe lungimi n raport cu starea ecologic este urmtoarea:
Toate cele 14 corpuri de ap monitorizate au fost evaluate ca fiind in stare chimica bun ,
respectiv toti cei 847.18 km in stare chimica buna.
Bazinul hidrografic Dunare
n cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost evaluate 6 corpuri de apa de suprafa

naturale ruri, din care 1 corp de ap a fost evaluat pe baza datelor de monitorizare (1 sectiune
de monitorizare), iar 5 corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura
de grupare) a corpurilor de ap.
n urma evalurii au rezultat urmtoarele:
-toate cele 6 corpuri de apa (100%) sunt in stare ecologica moderata.
Din punct de vedere al numrului de km, starea ecologic a fost evaluat pentru un
numr total de 171.53 de km ruri , ei fiind in stare ecologica moderata.
n cadrul bazinului hidrografic Dunre, a fost evaluat pe baza datelor de monitorizare 1
corp de ap natural ru. n urma evalurii, cei 64,75 km monitorizai se ncadreaz n stare
ecologic moderat.
F-GA-30 21
Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c obiectivul de calitate reprezentat de
starea ecologic bun nu a fost atins in toate cele 6 corpuri de apa din bazinul hidrografic
Dunare, respectiv in toti cei 171.53 km, reprezentnd km de ru pentru care s-a evaluat
starea ecologic.
Elemente biologice
Evaluarea strii corpurilor de ap naturale rauri din Bazinul Hidrografic Dunare s-a
efectuat pe baza analizelor de fitoplancton si macronevertebrate bentice.
Singurul corp de apa monitorizat s-a incadrat n starea moderat.
Singurul corp de apa monitorizat s-a incadrat n starea moderat.
Poluani specifici
Singurul corp de apa monitorizat s-a incadrat n starea foarte buna.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice toate cele 6 corpuri de ap naturale rauri au fost
evaluate ca fiind in stare chimica bun (100%).
Din punct de vedere al numarului de km, starea ecologica a fost evaluata pentru un numar
de 171.53 km, ei incadrandu-se in starea chimica buna.
2.Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa

monitorizate
Corpul de ap RW10.1.8_B1(CICANESTI (BANESTI)) este corp de apa natural si are

lungimea de 13.62 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca seciune de
monitorizare seciunea amonte Barasti, care are prevazute urmatoarele tipuri de monitoring : S
si R.
Elemente biologice:
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitobentos) corpul de
ap se ncadreaz n starea ecologica buna.
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de ap se ncadreaz n
starea ecologica buna.
Urmare aplicrii celei mai defavorabile situaii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-
chimici generali, corpul de apa se ncadreaz n starea ecologic moderata,elementele
determinante ale starii apartinand grupei nutrienti.Starea finala a elementelor fizico-chimice
generale s-a imbunatatit(buna) datorita recalcularii prin aplicarea percentilei de 75 sau 50.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de apa s-a ncadrat n starea ecologica
foarte buna.
Evaluarea integrat a elementelor de calitate monitorizate au ncadrat apa n starea
ecologica buna.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a ncadrat n starea chimica buna.
F-GA-30 22
Corpul de ap RW10.1.10_B1 (VALEA IASULUI) este corp de apa natural si are lungimea de
12.17 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare
seciunea amonte confl. Arges, care are prevazute urmatoarele tipuri de monitoring : S, O(N),
ZV.
Elemente biologice:
Din punct de vedere al elementelor biologice (pesti,nevertebrate bentice si fitobentos) corpul
de ap se ncadreaz n starea ecologica foarte buna.
determinante ale starii apartinand grupelor oxigenului si nutrientilor.Starea finala a elementelor
fizico-chimice generale s-a imbunatatit(buna) datorita recalcularii prin aplicarea percentilei de 75
sau 50.
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.14_B1 (VALSAN :izvor-intrare ac.VALSAN) este corp de apa natural si

are lungimea de 21,69 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca seciune de
monitorizare seciunea amonte ac. Valsan care are prevazute urmatoarele tipuri de monitoring :
S, R , IH.
Elemente biologice:
ap se ncadreaz n starea ecologica foarte buna.
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.14_B2 (VALSAN : av ac VALSAN- am cf ROBAIA) este corp de apa

natural si are lungimea de 25,66 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca
seciune de monitorizare seciunea Bradetu (amonte statie tratare) care are prevazute
urmatoarele tipuri de monitoring :S,CBSD,P,IH,HS.
Elemente biologice:
Din punct de vedere al elementelor biologice (pesti, nevertebrate bentice si fitobentos)
corpul de ap se ncadreaz n starea ecologica buna.
F-GA-30 23
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.14_B3 (VALSAN : am cf ROBAIA - cf ARGES) este corp de apa

seciune de monitorizare seciunea Amonte confl. Argescare are prevazute urmatoarele tipuri de
monitoring :S, CBSD, IH,IC.
Elemente biologice:
determinante ale starii apartinand grupei oxigenului.Starea finala a elementelor fizico-chimice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.16_B1 (BASCOV) este corp de apa natural si are lungimea de 34,94 km.
Este ncadrat n categoria tipologic RO04a i are 2 seciuni de monitorizare: seciunea
Draganu care are prevazut monitoring de tip S, CBSD, IH, IC si amonte confl. Arges cu
monitoring de tip S, CBSD, O(SO,N).
Elemente biologice:
Poluani specifici
foarte buna.
F-GA-30 24
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17_B2 (RAUL DOAMNEI :av ac BACIU -loc SLATINA si afluentii)

este corp de apa natural si are lungimea de 45,71 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO01a
i are ca seciune de monitorizare seciunea Bahna Rusului care are prevazut monitoring de tip
S, IH, IC si EIONET.
Elemente biologice:
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17_B3 (RAUL DOAMNEI:loc SLATINA- intrare ac MARACINENI)

este corp de apa natural si are lungimea de 56,38 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO05a
i are 2 seciuni de monitorizare: Darmanesticare are prevazut monitoring de tip S, ZV, IH si
Ciumesti cu monitoring de tip S, O(N), ZV, IH, EIONET.
Elemente biologice:
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8_B1 (RAUL TARGULUI:izvor-intrare ac Rausor) este corp de apa

seciune de monitorizare seciunea Voina care are prevazut monitoring de tip S, P, IH, IC.
Elemente biologice:
F-GA-30 25
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a ncadrat n starea chimica proasta,
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate pentru concentratia maxima
admisa la cloroform(CMA=3.2g/l).
Corpul de ap RW10.1.17.8_B2 (RAUL TARGULUI:av ac Rausor-loc Campulung) este corp

de apa natural si are lungimea de 18,99 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca
seciune de monitorizare seciunea Voinesti care are prevazut monitoring de tip S, ZV.
Elemente biologice:
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.5_B1 (BUGHEA) este corp de apa natural si are lungimea de 31,79
km. Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are 2 seciuni de monitorizare:amonte
Bughea de Sus care are prevazut monitoring de tip S, R, IH, IC si amonte confl. Targului cu
monitoring de tip S si ZV.
Elemente biologice
F-GA-30 26
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.7_B1 (DRAGHICI) este corp de apa natural si are lungimea de

16,36 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare seciunea
amonte Draghici care are prevazut monitoring de tip S, R.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.8_B1 (BRATIA:izvor - loc Berevoiesti si afluentii) este corp de apa

natural si are lungimea de 66,34 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca seciune
de monitorizare seciuneaamonte statie hidro, situata pe afluentul Rausor,care are prevazut
monitoring de tip S, R si IH.
Elemente biologice:
corpul de ap se ncadreaz n starea ecologica foarte buna.
Poluani specifici
foate buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.8_B2 (BRATIA:loc Berevoiesti -cf Targului) este corp de apa

F-GA-30 27
de monitorizare seciunea amonte confl. Targului, care are prevazut monitoring de tip S, ZV si
IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.10_B1 (Argesel:izvor - loc. NAMAESTI) este corp de apa natural si

are lungimea de 22,29 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca seciune de
monitorizare seciunea amonte priza pastravarie, care are prevazut monitoring de tip S, R si
IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.10.1_B1 (MAZGANA) este corp de apa natural si are lungimea de

11.48 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare seciunea
amonte confluenta Argesel, care are prevazut monitoring de tip S.
Elemente biologice
F-GA-30 28
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate pentru concentratia medie
anuala la atrazin (MA: 0.711 g/l).
Corpul de ap RW10.1.17.8.10_B2 (Argesel:loc. NAMAESTI - cf Targului) este corp de apa

de monitorizare seciunea Mioveni, care are prevazut monitoring de tip S,O(N),ZV si IH.
Elemente biologice
de ap se ncadreaz n starea ecologica buna.
starea ecologica moderata.
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementul determinant fiind N-NH4: 1.853 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.12_B1 (VALEA MARE) este corp de apa natural si are lungimea de
12,85 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare seciunea
amonte confl. Doamnei, care are prevazut monitoring de tip S, O(N), ZV si IH.
Elemente biologice
de ap se ncadreaz n starea ecologica buna.
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind N-NH4: 0.510 mgN/l, N-NO2=0.109 mgN/l,
P-PO4=0.312 mgP/l.
Starea chimica
F-GA-30 29
Corpul de ap RW10.1.18_B1 (VALENI) este corp de apa natural si are lungimea de 8,29
km.Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare seciunea
amonte confl. Arges, care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si IH.
Elemente biologice
de ap se ncadreaz n starea ecologica foarte buna.
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind N-NO2=0.086 mgN/l, N-NO3=3.957 mgN/l,
P-PO4=0.441 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.20_B1 (RANCACIOV) este corp de apa natural si are lungimea de 23,36
km.Este ncadrat n categoria tipologic RO04a i are 2 seciuni de monitorizare: amonte Valea
Corbului care are prevazut monitoring de tip S, R, IH,IC si amonte confl. Arges cu monitoring
de tip S.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitoplancton) corpul de
chimici generali, corpul de apa se ncadreaz n starea ecologic moderata, elementele
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.21_B1 (CARCINOV : izvor-am ev TOPOLOVENI) este corp de apa

de monitorizare seciunea Priboieni, care are prevazut monitoring de tip S, ZV si IC.
Elemente biologice
Poluani specifici
F-GA-30 30
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.21_B2 (CARCINOV :am ev Topoloveni-cf Arges) este corp de apa

natural si are lungimea de 3,16 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO04a i are ca seciune
de monitorizare seciunea amonte confl. Arges, care are prevazut monitoring de tip S, O(N), ZV
si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1_B3 (ARGES:av.ac.Golesti-intr.ac. Zavoiu Orbului) este corp de apa

natural, al treilea corp de apa de pe raul Arges, si are lungimea de 36.48 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea Cateasca care are
prevazute urmatoarele tipuri de monitoring : S, O(N), ZV, IH, IC, EIONET.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (pesti,nevertebrate bentice si fitoplancton)
corpul de ap se ncadreaz n starea ecologica moderata.
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind pestii si fitoplanctonul.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.22_B1 (Budisteanca si afluentii) este corp de apa natural si are lungimea
de 49,21 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare
seciunea amonte confl. Arges, care are prevazut monitoring de tip S.
F-GA-30 31
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice) corpul de ap se
ncadreaz n starea ecologica foarte buna.
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1_B4 (ARGES:av ac Zavoiu Orbului-intrare ac frontala Ogrezeni) este

corp de apa natural, al patrulea corp de apa de pe raul Arges si are lungimea de 48.59 km.Este
ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea amonte pod
km 36 Autostrada Bucuresti-Pitesti care are prevazut monitoring de tip S.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1_B5 (ARGES:av.ac.Ogrezeni-intr.ac. Mihailesti) este corp de apa

natural, al cincelea corp de apa de pe raul Arges si are lungimea de 19.13 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea amonte priza Crivina
care are prevazut monitoring de tip: S, P, ZV, IH, EIONET.
Elemente biologice
F-GA-30 32
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23_B1 (NEAJLOV:izvor-cf NEAJLOVEL II si afluentii) este corp de

apa natural, primul corp de apa de pe raul Neajlov si are lungimea de 65,84 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO19a i are ca seciune de monitorizare seciunea amonte conf. Neajlov,
situata pe afluentul Neajlovel, care are prevazut monitoring de tip S si O(SO,N).
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (pesti si nevertebrate bentice) corpul de ap se
ncadreaz n starea ecologica moderata.
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind pestii, O2: 4.12 mg O2/l, CBO5: 26.896 mg
O2/l, CCO-Cr: 81.404 mg O2/l, N-NH4: 2.635 mgN/l, N-NO2:0.053 mgN/l, Ntotal: 7.029 mgN/l P-
PO4: 2.956 mgP/l, P tot : 3.633 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23_B2 (NEAJLOV:cf NEAJLOVEL II - VADU LAT) este corp de apa

natural, al doilea corp de apa de pe raul Neajlov si are lungimea de 61,33 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are 2 seciuni de monitorizare: seciunea DJ 611(Gaesti-Selaru)-
pod sat Brosteni, care are prevazut monitoring de tip S si HS si sectiunea Vladut amonte
confl. Neajlov, care are prevazut monitoring de tip S si HS.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind CBO5: 14.881 mg O2/l, CCO-Cr: 69.904 mg
O2/l, N-NH4: 1.183 mgN/l, N-NO2: 0.243 mgN/l, N-NO3: 3.827 mgN/l, Ntotal: 6.330 mgN/l, P-
PO4: 0.529 mgP/l, P tot : 0.838 mgP/l.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate pentru concentratia maxim
admisa la Hg (CMA=0.68 g/l).
F-GA-30 33
Corpul de ap RW10.1.23.8_B2 (DAMBOVNIC:am ev SNP PETROM (ARPECHIM) am.
cf Gligan) este corp de apa natural, al doilea corp de apa de pe raul Dambovnic si are lungimea
de 21,96 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare
seciunea Suseni care are prevazut monitoring de tip S, O(SO,N) si IH.
Elemente biologice
ap se ncadreaz n starea ecologica moderata.
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 10.122 mg O2/l, CCO-
Cr: 49.995 mg O2/l, pH: 8.58, N-NO2:0.114 mgN/l, P-PO4: 0.399 mgP/l.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate pentru concentratia medie
anuala la simazin (MA:1.16 g/l) si a concentratiei medie anuale cat si a concentratiei maxim
admise la atrazin (MA: 16.734 g/l ;CMA: 33.45g/l).
Corpul de ap RW10.1.23.8_B3 (DAMBOVNIC:am cf Gligan-cf Neajlov) este corp de apa

natural, al treilea corp de apa de pe raul Dambovnic si are lungimea de 79.14 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea Uiesti care are prevazut
monitoring de tip S, O(N), ZV, IH si EIONET.
Elemente biologice
ap se ncadreaz n starea ecologica moderata .
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 7.54 mg O2/l, CCO-Cr:
25.216 mg O2/l, N-NO3: 4.39mgN/l, Ntotal: 5.58 mgN/l, P-PO4: 0.203 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23.8.6_B1 (JIRNOV) este corp de apa natural si are lungimea de 40.1
amonte confluenta Dambovnic(loc. Gratia) care are prevazut monitoring de tip S si ZV.
Elemente biologice
F-GA-30 34
Poluani specifici
buna.
O2/l, N-NO2:0.161 mgN/l, N-NO3: 6.622mgN/l, Ntotal: 7.078 mgN/l, P-PO4: 0.221 mgP/l.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate a concentratiei medie anuale
cat si a concentratiei maxim admise la octilfenoli (MA: 0.226 g/l ;CMA: 0.226 g/l).
Corpul de ap RW10.1.23_B3 (NEAJLOV: VADU LAT - INTRARE BALTA COMANA) este

corp de apa natural, al treilea corp de apa de pe raul Neajlov si are lungimea de 45,05.Este
ncadrat n categoria tipologic RO10a i are 2 seciuni de monitorizare: Vadu Lat care are
prevazut monitoring de tip S, O(SO,N), IH si Iepuresti cu monitoring de tip S, O(N) si IH .
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, N-NO 3:4.696 mgN/l, Ntotal:
5.88 mgN/l, P-PO4: 0.326 mgP/l, P tot : 0.511 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23.10_B1 (BALARIA) este corp de apa natural si are lungimea de 18,28
amonte confl.Neajlov care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind O2: 3.305 mg O2/l, CBO5: 16.925 mg O2/l,
CCO-Cr: 44.64 mg O2/l, P-PO4: 0.233 mgP/l.
Starea chimica
F-GA-30 35
Corpul de ap RW10.1.23.11_B2 (CALNISTEA: (cf RAIOSUL (ILEANA) - cf NEAJLOV)
este corp de apa natural si are lungimea de 26,33 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO10a
i are ca seciune de monitorizare seciunea Calugareni care are prevazut monitoring de tip S,
O(SO,N) si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CCO-Cr: 27.888 mg O2/l, N-
NO3:4.795 mgN/l, Ntotal: 5.715 mgN/l, P-PO4: 0.23 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23.11.8_B1 (GLAVACIOC:izvor-am ev Apa Serv Videle) este corp de

apa natural si are lungimea de 70,66 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO06a i are ca
seciune de monitorizare seciunea Baciu care are prevazut monitoring de tip S, O(SO,N).
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
Cr: 46.220 mg O2/l, conductivitatea: 1656S/cm, P-PO4: 0.218 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23.11.8_B2 (GLAVACIOC:am ev Apa Serv Videle-cf Calnistea) este

corp de apa natural si are lungimea de 42,87 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO06a i
are ca seciune de monitorizare seciunea Ghimpati care are prevazut monitoring de tip S,
O(SO,N).
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
F-GA-30 36
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, O2: 3.755 mg O2/l, CCO-Cr:
28.18 mg O2/l, N-NO2:0.065 mgN/l, N-NO3:4.643 mgN/l, Ntotal: 6.198 mgN/l, P-PO 4: 0.419
mgP/l, P tot : 0.563 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23.11.8.4_B1 (MILCOVAT (MILCOV)) este corp de apa natural si are

lungimea de 47,69 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO06a i are ca seciune de
monitorizare seciunea amonte confl. Glavacioc care are prevazut monitoring de tip S,
O(SO,N) si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, O2: 2.994 mg O2/l, CCO-Cr:
35.427 mg O2/l, P-PO4: 0.260 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.24_B1 (SABAR:izvor-derivatie POTOP/ARGES SI AFLUENTII este

corp de apa natural si are lungimea de 32,18 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO19a i
are ca seciune de monitorizare seciunea Glambocata care are prevazut monitoring de tip S .
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind conductivitatea: 9590S/cm, N-NH4: 0.51
mgN/l, N-NO2:0.119 mgN/l.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate pentru concentratia maxima
admisa la Hg(CMA=0.713/lg/l).
F-GA-30 37
Corpul de ap RW10.1.24.8_B2(CIOROGARLA: am ev Vital Gaz-cf SABAR) este corp de
seciune de monitorizare seciunea amonte conf. Sabar care are prevazut monitoring de tip S,
O(SO,N), ZV, IH si IC.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, P-PO4: 0.180 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.24_B2(SABAR:derivatie POTOP/ARGES- VARTEJU) este corp de

apa natural, al doilea corp de apa de pe raul Sabar, si are lungimea de 97,3 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea Tantava care are
prevazut monitoring de tip S, O(N), ZV si IH.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitoplancton) corpul
de ap se ncadreaz n starea ecologica moderata.
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.24_B3(SABAR: VARTEJU - cf ARGES) este corp de apa natural, al

treilea corp de apa de pe raul Sabar, si are lungimea de 35,47 km.Este ncadrat n categoria
tipologic RO10a si are 2 seciuni de monitorizare: Varteju care are prevazut monitoring de tip
S, O(SO,N), ZV, IH si Vidra cu monitoring de tip S, O(SO,N), ZV, IH, IC, EIONET.
Elemente biologice
de ap se ncadreaz n starea ecologica moderata.
Poluani specifici
F-GA-30 38
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO 5: 6.223 mg O2/l, CCO-
Cr: 26.292 mg O2/l, N-NO3: 3.671 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B2(DAMBOVITA :av ac Pecineagu-am cf Valea Badenilor) este

corp de apa natural, al doilea corp de apa de pe raul Dambovita, si are lungimea de 94,34 km.Este
ncadrat n categoria tipologic RO01a si are 1 seciune de monitorizare: Podu Dambovitei care
are prevazut monitoring de tip S, IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25.3_B1 (DAMBOVICIOARA) este corp de apa natural si are lungimea

de 12,37 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO01b i are ca seciune de monitorizare
seciunea iesire chei care are prevazut monitoring de tip S, R, HS si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25.4_B1 (VALEA CHEII (RUDARITA)) este corp de apa natural si are
lungimea de 12,81 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO01b i are ca seciune de
monitorizare seciunea iesire chei care are prevazut monitoring de tip S, R si IH.
F-GA-30 39
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B3 (DAMBOVITA :am cf Valea Badenilor-am cf Aninoasa) este

corp de apa natural, al treilea corp de apa de pe raul Dambovita, si are lungimea de 34,11 km.Este
ncadrat n categoria tipologic RO05a si are 2 seciuni de monitorizare: 1.5 km aval conf. Valea
lui Coman(iesire com. Cetatuia) care are prevazut monitoring de tip S, HS si Malu cu Flori,
cu monitoring de tip S.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B5 (DAMBOVITA : av ac Vacaresti-am nod hidrotehnic

Brezoaiele) este corp de apa natural, al cincelea corp de apa de pe raul Dambovita si are
monitorizare seciunea Brezoaiele care are prevazut monitoring de tip S, IC.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
F-GA-30 40
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25.16_B2 (ILFOV :av ac Ilfoveni-am derivatie Mircea Voda) este corp
de apa natural si are lungimea de 6,4 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO06a i are ca
seciune de monitorizare seciunea amonte derivatie Mircea Voda care are prevazut monitoring
de tip S.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CCO-Cr: 30.755 mg O2/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25.17_B1 (COLENTINA:izvor-intrare ac GHIMPATI (COLACU))

este corp de apa natural si are lungimea de 17,61 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO06a
i are ca seciune de monitorizare seciuneaColacu care are prevazut monitoring de tip S, O(N).
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
Cr: 33.737 mg O2/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1_B2 (VEDEA:CONFLUENTA VEDITA - AMONTE CONFLUENTA

COTMEANA) este corp de apa natural si are lungimea de 20,95 km.Este ncadrat n categoria
F-GA-30 41
tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea Buzesti care are prevazut
monitoring de tip S, IH, IC si EIONET.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementuldeterminant fiind N-NO3: 3.57 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.5_B2 (PLAPCEA:cf Plapcea Mica-cf Vedea) este corp de apa natural si
monitorizare seciunea Sinesti care are prevazut monitoring de tip S,O(N), IH si IC.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (pesti, nevertebrate bentice si fitoplancton)
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind N-NO3: 4.516 mgN/l, Ntotal: 5.087 mgN/l,
P-PO4: 0.207 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.6_B1 (COTMEANA:izvor-av Poiana Lacului) este corp de apa natural si

monitorizare seciunea aval Poiana Lacului care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
F-GA-30 42
ecologica buna.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.6_B3 (COTMEANA:cf Bumbuieni-cf Vedea) este corp de apa natural si

monitorizare seciunea Ciobani care are prevazut monitoring de tip S, O(N), IH si IC.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (pesti, nevertebrate bentice si fitoplancton)
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementul determinant fiind N-NO3: 4.149 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1_B3 (VEDEA:CONFLUENTA COTMEANA - AMONTE EVACUARE

ROSIORI DE VEDE) ) este corp de apa natural si are lungimea de 56,04 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciuneaValeni care are prevazut
monitoring de tip S, O(N), IH si IC.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementul determinant fiind N-NO3: 4.184 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1_B4 (VEDEA:AMONTE EVACUARE ROSIORI DE VEDE - CONFL.

PARAUL CAINELUI) este corp de apa natural si are lungimea de 24,25 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciuneaaval evac. SC Urbis SA
Rosiori de Vede care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si IH.
Elemente biologice
F-GA-30 43
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 6.838 mg O2/l, N-NH4:
1.119 mgN/l, N-NO2: 0.274 mgN/l, N-NO3: 3.952 mgN/l, Ntotal: 5.568 mgN/l, P-PO4: 0.236
mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.11_B2 (BRATCOV: ac Maldaieni - cf Vedea) este corp de apa natural si

monitorizare seciuneaamonte conf. Vedea care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind CCO-Cr: 33.628 mg O2/l, P-PO4: 0.762
mgP/l, P tot: 0.928 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.12_B1 (BURDEA si afluentii) este corp de apa natural si are lungimea de
146,91 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO20a i are ca seciune de monitorizare
seciuneaamonte conf. Vedea care are prevazut monitoring de tip S si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
O2/l, N-NO2: 0.076 mgN/l, P-PO4: 0.409 mgP/l.
Starea chimica
F-GA-30 44
Corpul de ap RW9.1.13_B1 (PARAUL CAINELUI si afluentii) este corp de apa natural si are
monitorizare seciuneaamonte conf. Vedea care are prevazut monitoring de tip S si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind O2: 5.792 mg O2/l, CBO5: 13.796 mg O2/l,
CCO-Cr: 35.620 mg O2/l, P-PO4: 0.365 mgP/l.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a ncadrat n starea chimica buna
Corpul de ap RW9.1_B5 (VEDEA:CONFL. PARAUL CAINELUI - AMONTE EVACUARE

ALEXANDRIA) este corp de apa natural si are lungimea de 10,94 km.Este ncadrat n categoria
tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciuneaamonte Alexandria care are
prevazut monitoring de tip S, O(N), IH si IC.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO 5: 7.924 mg O2/l, CCO-
Cr: 32.652 mg O2/l, N-NH4: 1.148 mgN/l, N-NO2: 0.134 mgN/l, N-NO3: 3.188 mgN/l, P-PO4:
0.223 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1_B6 (VEDEA:AMONTE EVACUARE ALEXANDRIA - AMONTE

CONFL. TELEORMAN) este corp de apa natural si are lungimea de 21,45 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciuneaamonte conf.
Teleorman care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si IH.
Elemente biologice
F-GA-30 45
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CCO-Cr: 55.916 mg O 2/l, N-
NH4: 1.572 mgN/l, N-NO2: 0.187 mgN/l, N-NO3: 3.437 mgN/l, P-PO4: 0.268 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.15_B2 (TELEORMAN: am ev Costesti-am cf NEGRAS) este corp de

seciune de monitorizare: sectiuneaaval Costesti care are prevazut monitoring de tip S,
O(G,SO,N) si IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind, O2: 2.77 mg O2/l, CBO5: 39.6 mg O2/l,
CCO-Cr: 93.846 mg O2/l, N-NH4: 18.736 mgN/l, N-NO2: 0.167 mgN/l, Ntotal: 29.492 mgN/l, P-
PO4: 2.883 mgP/l, P tot : 3.116 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.15_B3 (TELEORMAN :am cf Negras-cf VEDEA este corp de apa

natural si are lungimea de 101,32 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca
seciune de monitorizare:amonte conf. Vedea cu monitoring de tip S, O(N), IH, IC.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
Cr: 31.736 mg O2/l, P-PO4: 0.231 mgP/l, P tot : 0.521 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.15.8_B1 (TELEORMANEL SI AFLUENTII) este corp de apa natural si

are lungimea de 44.63 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO06a i are ca seciune de
F-GA-30 46
monitorizare seciunea amonte conf. Teleorman care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si
IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 133.980 mg O2/l,
CCO-Cr: 231.548 mg O2/l, P-PO4: 0.648 mgP/l, P tot : 0.687 mgP/l..
Starea chimica
Corpul de ap RW14.1.31_B3 (CALMATUI: av cf Calmatui sec -intrare ac Suhaia este corp

de apa natural si are lungimea de 64,75 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca
seciune de monitorizare seciuneaComuna Lisa care are prevazut monitoring de tip S, O(N) si
IH.
Elemente biologice
Poluani specifici
foarte buna.
Cr: 46.07 mg O2/l, N-NH4: 0.853 mgN/l, N-NO2: 0.225 mgN/l, N-NO3: 4.607 mgN/l, Ntotal:
Starea chimica
b.SUBSISTEMUL LACURI NATURALE
F-GA-30 47
Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de ap de
suprafa lacuri naturale n bazinul hidrografic Arge
n bazinul hidrografic Arge a fost identificat un singur corp de ap - lac natural: Lacul
natural Balta Comana.
Lacul Balta Comana este lac situat in zona de campie, la altitudinea de 30 m, are
substratul silicios, adncimea medie este de 1,6 m si o suprafaa de 118 ha.Este incadrat in
categoria tipologica ROLN02.
Lacul are 3 sectiuni de monitorizare: intrare lac zona fotica cu monitoring de tip S, O(N),
ZV, HS si CBSD, mijloc zona fotica cu monitoring de tip S, O(N), ZV, IH, HS si CBSD, si iesire
lac zona fotica cu monitoring de tip S, O(N), ZV, HS si CBSD.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton, fitobentos si nevertebrate
bentice) corpul de ap se ncadreaz n starea ecologica moderata, elementele determinante
fiind nevertebratele bentice, fitoplanctonul si fitobentosul.
starea ecologica moderata, elementele determinante fiind P-PO4: 0.276 mgP/l, P tot : 0.350
mgP/l.
Poluani specifici
buna.
ecologica moderata, elementele determinante fiind nevertebratele bentice, fitoplanctonul,
fitobentosul, P-PO4: 0.276 mgP/l, P tot : 0.350 mgP/l.
Starea chimica
n cadrul bazinului hidrografic Vedea nu au fost identificate corpuri de ap lacuri

naturale, conform criteriilor Directivei Cadru Ap.
n cadrul bazinului hidrografic Dunare nu au fost identificate corpuri de ap lacuri

naturale, conform criteriilor Directivei Cadru Ap.
II.EVALUAREA POTENTIALULUI ECOLOGIC SI A STARII

CHIMICE A CORPURILOR DE AP PUTERNIC MODIFICATE SI
ARTIFICIALE IN ANUL 2011
F-GA-30 48
a.SUBSISTEMUL RURI CAPM-uri si CAA
1. Aspecte generale
Corpurile de apa desemnate puternic modificate si corpurile artificiale sunt clasificate in

functie de potentialul ecologic si starea chimica.
Valorile elementelor biologice de calitate la potential ecologic maxim (PEM) reflecta, pe
cat posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apa de suprafata comparabil, date
fiind conditiile fizice ce rezulta din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului
de apa. Definitia releva faptul ca valorile biologice ale PEM (a) depind de conditiile
hidromorfologice ale PEM si (b) pot fi diferite de acelea ale oricarui tip de corp de apa de suprafata
natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este in totalitate comparabil.
Directiva Cadru Apa defineste conditiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea
compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apa care rezulta din caracteristicile artificiale
sau puternic modificate ale corpului de apa din momentul in care au fost luate toate masurile de
reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea mai buna apropiere de
continuitatea ecologica, in special cu privire la migrarea faunei si la locurile adecvate (habitate)
pentru depunerea icrelor si reproducere.
Masurile de reducere la care se face referire in definitia conditiilor hidromorfologice ale PEM se
limiteaza la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului si
folosintei/folosintelor care sunt dependente de caracteristicile modificate.
Caracterizarea potentialului ecologic pentru corpurile puternic modificate si artificiale (rauri, lacuri
de acumulare) din spatiul hidrografic Arges-Vedea are la baza aplicarea principiului celei mai
defavorabile situatii dintre elementele biologice si fizico-chimice relevante.
Potentialul ecologic caracterizat pe baza principiului celei mai defavorabile situatii, a fost
evaluat prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa
aplicabile, luand in considerare :
o fitoplancton
o fitobentos
o macronevertebrate bentice
o fauna piscicola
o Conditii de oxigenare (oxigen dizolvat,CBO5,CCO-Cr)
o Salinitate (conductivitate)
detergenti,cianuri, PCB).
Pentru corpurile de apa de tip CAPM caracterizarea potentialului ecologic si a starii chimice s-
a realizat cu un grad de confidenta mediu.
F-GA-30 49
Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa puternic
modificate (rauri) si artificiale a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor
de apa naturale.
Evaluarea starii chimice s-a realizat urmand aceeasi metodologie ca si in cazul celorlalte
categorii de corpuri de apa.
1.1.Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice a corpurilor de

ap de suprafa puternic modificate ruri
n cadrul bazinului hidrografic Arge au fost evaluate 26 corpuri de ap puternic

modificate-rauri, din care 18 corpuri de ap au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 8
corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de ap.Numarul de sectiuni de monitorizare pe cele 26 de corpuri de apa este 20.
- 8 corpuri de apa (30.77%) sunt n potential ecologic bun;
- 18 corpuri de apa (69.23%) sunt n potential ecologic moderat.
Potenialul ecologic al corpurilor de ap puternic modificate-rauri n bazinul hidrografic Arge
Din punct de vedere al numrului de km, potenialul ecologic a fost evaluat pentru un
numr total de 684.57 km. Repartiia pe lungimi n raport cu potentialul ecologic este urmtoarea:
- 206.85 km (30.22%) s-au ncadrat n potenialul ecologic bun;
- 477.72 km (69.78%) s-au ncadrat n potenialul ecologic moderat.
Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaia pentru cele 18 de corpuri de apa evaluate n
urma monitorizrii se prezint astfel:
- 6 (33.34%) corpuri de ap n potenial ecologic bun;
- 12 (66.66%) corpuri de ap n potenial ecologic moderat.
Repartiia lungimii totale a corpurilor de ap monitorizate (559.91 km):

- 177.96 km (31.78%) n potenial ecologic bun;
- 381.95 km (68.22%) n potenial ecologic moderat.
Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c obiectivul de calitate, reprezentat de
potenial ecologic bun, nu a fost atins de 18 corpuri de ap din bazinul hidrografic Arges
F-GA-30 50
reprezentnd (69.23%) din totalul corpurilor de ap puternic modificate - rauri din bazin,
respectiv 477.72 km (69.78%) pentru care s-a determinat potenialul ecologic.
Elemente biologice
Evaluarea potenialului ecologic corpurilor de apa puternic modificate monitorizate din
bazinul hidrografic Arge s-a efectuat pe baza analizelor de pesti, macronevertebrate bentice si
fitobentos, pentru un numr de 11 corpuri de ap puternic modificate- rauri. n urma analizei
rezultatelor, 4 corpuri de ap (22.22%) s-au ncadrat n potenialul maxim, 4 corpuri de ap
(22.22%) s-au ncadrat n potenialul bun i 3 corpuri de ap (27.27%) s-au ncadrat n
potenialul moderat. Restul de 7 corpuri de apa ce apartin tipologiei RO19 si RO20 nu au putut fi
evaluate pe baza elementelor fitoplancton si nevertebrate bentice.
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, n bazinul hidrografic Arge
au fost monitorizate si evaluate 18 corpuri de ap puternic modificate- rauri, corpuri ce s-au
ncadrat astfel: 6 (33.34%) n potenialul bun i 12 (66.66%) n potenialul moderat.
Poluani specifici
Evaluarea corpurilor de ap puternic modificate din punct de vedere al poluanilor
specifici pentru cele 18 corpuri de ap puternic modificate- rauri se prezint astfel: 7 corpuri de
ap (38.88%) s-au ncadrat n potenialul maxim, 10 corpuri de ap (55.56%) s-au ncadrat n
potenialul bun i 1 corp de ap (5.56%) s-a ncadrat n potenialul moderat.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate - rauri din bazinul hidrografic
Arges este reprezentata in fig. de mai jos, indicand ca din 26 corpuri de apa puternic modificate-
rauri:
Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate - rauri in bazinul hidrografic Arges
total de 684.57 km.Repartiia pe lungimi n raport cu starea ecologic este urmtoarea:
F-GA-30 51
Din cele 18 corpuri de apa puternic modificate-rauri monitorizate, 13 corpuri de apa
(72.22%) s-au identificat ca fiind n stare chimic bun, si 5 corpuri de apa (27.73%) n stare
chimic proast.
Din punct de vedere al numrului de km pentru corpurile de apa monitorizate, starea
chimica a fost evaluat pentru un numr de 559.91 km.Repartiia pe lungimi n raport cu starea
chimica este urmtoarea:
Starea chimic proast este determinat de depirile concentraiei maxime admisibile
(EQS CMA) la octilfenoli, , triclormetan, diclormetan, cat si a concentraiei maxime admisibile
si a mediei aritmetice (EQS MA) la ppDDT si antracen.
n cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 4 corpuri de ap puternic

modificate- rauri, din care 2 corpuri de ap au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 2
corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de ap.Numarul de sectiuni de monitorizare pe cele 2 de corpuri este 2.
Din punct de vedere al potentialului ecologic cele 4 corpuri de ap(100%) s-au ncadrat n
potenial ecologic moderat.
Din punct de vedere al numrului de km, potenialul ecologic a fost evaluat pentru
un numr total de 103.68 km care s-au incadrat n potenialul ecologic moderat.
Cele 2 corpuri de apa puternic modificate- rauri evaluate n urma monitorizrii, respectiv
cei 78.7 km rau se incadreaza in potentialul ecologic moderat.
potenial ecologic bun, nu a fost atins in niciunul din cele 4 corpuri de apa, respectiv in toti
cei 103.68 km pentru care s-a determinat potenialul ecologic.
Elemente biologice
Bazinul Hidrografic Vedea s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice si
fitoplancton pentru un numar de 2 corpuri de ap. Ele s-au incadrat in potentialul ecologic
moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Cele 2 corpuri de apa monitorizate s-au incadrat in potentialul ecologic moderat.
Poluani specifici
Cele 2 corpuri de apa monitorizate s-au incadrat in potentialul ecologic maxim.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice cele 4 corpuri de apa puternic modificate rauri, din
bazinul hidrografic Vedea, s-au incadrat in starea chimica buna.
Din punct de vedere al numrului de km, cei 103.68 de km ruri pentru care s-a
determinat potenialul ecologic, s-au ncadrat n starea chimica buna.
n cadrul bazinului hidrografic Dunre a fost evaluat 1 corp de ap puternic modificat,

ONCESTI (SALBA LACURI), corp de lungime 15,58 km. Evaluarea s-a efectuat pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) i a ncadrat corpul de ap n potenialul moderat.
F-GA-30 52
Starea chimica se incadreaza in starea chimica buna.

ap de suprafa puternic modificate ruri monitorizate
Corpul de ap RW10.1_B2 (ARGES:av. Ac Vidraru-intr.ac.Oiesti) este corp de apa puternic

modificat si are lungimea de 15.54 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO01a i are ca
seciune de monitorizare seciunea Capataneni care are prevazut monitoring de tip S si
EIONET.
Elemente biologice
Elementele biologice (nevertebrate bentice si fitobentos) nu s-au dezvoltat datoriata lipsei
conditiilor specifice.
potential ecologic bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de apa s-a ncadrat n potential
ecologic maxim.
Evaluarea integrat a elementelor de calitate monitorizate au ncadrat apa n
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.17.8.3_B1 (VALEA ROMANESTILOR) este corp de apa puternic

seciune de monitorizare seciunea Amonte confl. Targului care are prevazut monitoring de tip
S.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice ( fitobentos) corpul de apa s-a ncadrat n
potential ecologic maxim.
determinante ale starii apartinand grupelor oxigen si nutrienti.Starea finala a elementelor fizico-
chimice generale s-a imbunatatit(buna) datorita recalcularii prin aplicarea percentilei de 75 sau 50.
Poluani specifici
ecologic bun.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate, atat pentru concentratia
F-GA-30 53
medie anuala cat si pentru concentratia maxim admisa la ppDDT (MA=0,0148 g/l
;CMA=0.0.0148 g/l).
Corpul de ap RW10.1.17.8_B3 (RAUL TARGULUI:loc CAMPULUNG -cf raul DOAMNEI)

este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 36.35 km.Este ncadrat n categoria
tipologic RO05a i are 2 sectiuni de monitorizare: Apa Sarata care are prevazut monitoring
de tip S si O(N) si Clucereasa cu monitoring de tip S, P, ZV si IH.
Elemente biologice
corpul de apa s-a ncadrat n potential ecologic maxim.
determinante ale starii apartinand grupelor oxigen si nutrienti.Starea finala a elementelor fizico-
chimice generale s-a imbunatatit(buna) datorita recalcularii prin aplicarea percentilei de 75 sau 50.
Poluani specifici
ecologic bun.
Starea chimica
admisa la cloroform (CMA= 4.76 g/l).
Corpul de ap RW10.1.23.11_B1 (CALNISTEA:IZVOR - CONFLUENTA RAIOSUL

(ILEANA) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 80.17 km.Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a si are ca sectiune de monitorizare seciunea amonte Bujoreni care
are prevazut monitoring de tip S, O(SO,N).
Elemente biologice
de apa s-a ncadrat n potential ecologic moderat.
potential ecologic moderat.
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 88.731 mg O2/l,
CCO-Cr: 169.096 mg O2/l, pH: 8.935, P-PO4: 0.168 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.23.11.8.3_B1 (SERICU) este corp de apa puternic modificat si are

lungimea de 28.79 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO20a i are ca seciune de
monitorizare seciuneaamonte conf. Glavacioc care are prevazut monitoring de tip O(SO,N).
F-GA-30 54
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind CBO5: 9.949 mg O2/l, CCO-Cr:
46.376 mg O2/l, conductivitate 1856S/cm, N-NO2: 0.260 mgN/l, N-NO3: 85.472 mgN/l, Ntotal:
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.24.8_B1 (CIOROGARLA:IZVOR - AM. EV. VITAL GAZ

MAGURELE este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 47.36 km Este ncadrat n
categoria tipologic RO06a i are ca seciune de monitorizare seciuneaAutostr. Bucuresti-
Pitesti care are prevazut monitoring de tip ZV, IH.
Elemente biologice
de apa s-a ncadrat n potential ecologic bun.
chimici generali, corpul de apa se ncadreaz n potential ecologic moderat, elementele
determinante ale potentialului apartinand grupei oxigenului.Potentialul final al elementelor fizico-
chimice generale s-a imbunatatit(bun) datorita recalcularii, prin aplicarea percentilei de 75 sau 50.
Poluani specifici
ecologic bun.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.24.9_B1 (COCIOC) este corp de apa puternic modificat si are lungimea
de 28.23 km Este ncadrat n categoria tipologic i are ca seciune de monitorizare seciunea
amonte conf. Sabar care are prevazut monitoring de tip IH.
Poluani specifici
ecologic bun.
32.992 mg O2/l, conductivitate 1559 S/cm, P-PO4: 0.572 mgP/l, P tot : 0.602 mgP/l.
Starea chimica
F-GA-30 55
Corpul de ap RW10.1_B6 (ARGES:SECTOR AVAL AC. MIHAILESTI - AMONTE
CONFLUENTA DAMBOVITA este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 55.87 km
Este ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciuneaBudesti
care are prevazut monitoring de tip ZV si IH.
Elemente biologice
chimici generali, corpul de apa se ncadreaz n potentialul ecologic moderat, elementele
determinante ale potentialului apartinand grupelor oxigen si nutrienti.Potentialul final al
elementelor fizico-chimice generale s-a imbunatatit(bun) datorita recalcularii prin aplicarea
percentilei de 75 sau 50.
Poluani specifici
ecologic bun.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B6 (DAMBOVITA:AM. NOD HIDROTEHNIC BREZOAIELE -

AV. STATIA DE TRATARE ARCUDA) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de
16.15 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare
seciuneaArcuda-pod Joita care are prevazut monitoring de tip P, IH.
Elemente biologice
de apa s-a ncadrat n potential ecologic maxim.
Poluani specifici
ecologic bun.
potential ecologic moderat, elementul determinant fiind CBO5: 6.96 mg O2/l.
Starea chimica
admisa la octil-fenoli(CMA=0.303g/l).
Corpul de ap RW10.1.25.16_B3 (ILFOV : AM. DERIVATIE MIRCEA VODA -

CONFLUENTA DAMBOVITA) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 42.22
amonte conf. Dambovita care are prevazut monitoring de IH.
Elemente biologice
F-GA-30 56
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind O2: 2.95 mg O2/l CBO5: 11.37 mg
O2/l, CCO-Cr: 34.655 mg O2/l, N-NO3: 3.301 mgN/l, Ntotal: 5.65 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B7 (DAMBOVITA : AVAL STATIA DE TRATARE ARCUDA -

INTRARE AC. LACUL MORII) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 13.67
km. Este ncadrat n categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea
Dragomiresti care are prevazut monitoring de tip S.
Elemente biologice
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind CBO5: 9.84 mg O2/l, CCO-Cr: 34.24
mg O2/l, N-NO3: 3.86 mgN/l, Ntotal: 6.845 mgN/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B8 (DAMBOVITA : AVAL AC. LACUL MORII - AM. EVAC. APA
NOVA (GLINA)) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 17.49 km. Este ncadrat
n categoria tipologic RO10a i are ca seciune de monitorizare seciunea Nod Hidrotehnic
Popesti care are prevazut monitoring de tip ZV.
Elemente biologice
chimici generali, corpul de apa se ncadreaz n potential ecologic moderat, elementele
determinante ale potentialului apartinand grupei oxigenului.Potentialul final al elementelor fizico-
chimice generale s-a imbunatatit(bun) datorita recalcularii, prin aplicarea percentilei de 75 sau 50.
Poluani specifici
ecologic bun.
F-GA-30 57
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25_B9 (DAMBOVITA : AM. EVAC. APA NOVA (GLINA) - CONFL.

ARGES) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 31.53 km. Este ncadrat n
categoria tipologic RO10a si are 2 sectiuni de monitorizare: Balaceanca care are prevazut
monitoring de tip O(SO, N),IH si Budesti cu monitoring de tip O(SO, N), ZV IH si EIONET.
Elemente biologice
Poluani specifici
ecologic moderat.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind nevertebratele bentice, O2: 0.5 mg
O2/l, CBO5: 44.25 mg O2/l, CCO-Cr: 149.972 mg O2/l, , N-NH4: 11.986 mgN/l, N-NO2: 0.271
mgN/l, Ntotal: 15.630 mgN/l, P-PO4: 1.057 mgP/l, P tot : 3.834 mgP/l, detergenti 741.77 g/l,
fenoli 14 g/l.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate atat pentru concentratia
medie anuala cat si pentru concentratia maxim admisa la antracen (MA=0.201g/l;CMA=1.07
g/l ).
Corpul de ap RW10.1.25.17.3_B1 (VALEA SAULEI) este corp de apa puternic modificat si are
lungimea de 5.9 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO20a i are ca seciune de monitorizare
seciunea amonte conf. Colentina care are prevazut monitoring de tip ZV si IH.
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind O2: 4.16 mg O2/l, CBO5: 69.5 mg O2/l,
CCO-Cr: 229.564 mg O2/l, conductivitate 2326 S/cm, N-NH4: 0.774 mgN/l, N-NO2: 0.074
mgN/l, Ntotal: 9.208 mgN/l, P tot : 0.895 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.25.18_B1 (PASAREA SI AFLUENTII) este corp de apa puternic

seciune de monitorizare seciunea 150 m aval Ac. Fundeni-Frunzanesti care are prevazut
monitoring de tip S,O(SO,N) si IH.
F-GA-30 58
Poluani specifici
ecologic bun.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind O2: 4.437 mg O2/l, CBO5: 23.2 mg
O2/l, CCO-Cr: 78.754 mg O2/l, N-NH4: 1.321 mgN/l, N-NO2: 0.071 mgN/l, P-PO4: 0.226 mgP/l.
Starea chimica
admisa la diclormetan (CMA=24.41 g/l ).
Corpul de ap RW10.1.25.19_B1 (CALNAU) este corp de apa puternic modificat si are lungimea
de 31.99 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO20a i are ca seciune de monitorizare
seciuneaamonte conf. Dambovita care are prevazut monitoring de tip ZV si IH.
Poluani specifici
ecologic maxim.
50.840 mg O2/l, P-PO4: 0.342 mgP/l, P tot : 0.773 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.27_B1 (LUICA este corp de apa puternic modificat si are lungimea de
16.67 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO20a i are ca seciune de monitorizare seciunea
amonte conf. Arges care are prevazut monitoring de tip ZV si IH.
Poluani specifici
ecologic bun.
O2/l, CBO5: 8.236 mg O2/l, CCO-Cr: 48.270 mg O2/l, N-NH4: 1.433 mgN/l, P-PO4: 0.285 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1_B7 (ARGES:SECTOR AMONTE CONFLUENTA DAMBOVITA -

CONFLUENTA DUNAREA) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 29.95
Clatesti(amonte conf. Dunare) care are prevazut monitoring de tip O(SO, N), ZV IH,
IC,EIONET si TNMN.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice) corpul de apa s-a
ncadrat n potential ecologic moderat.
F-GA-30 59
Poluani specifici
ecologic bun.
O2/l, CBO5: 10.687 mg O2/l, CCO-Cr: 45.152 mg O2/l, N-NH4: 5.599 mgN/l, N-NO2: 0.14 mgN/l,
Ntotal: 9.936 mgN/l, P-PO4: 1.191 mgP/l, P tot : 1.606 mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1_B7 (VEDEA:CONFLUENTA TELEORMAN - LOCALITATEA

BUJORU) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 24.46 km.Este ncadrat n
Dunare(Bujoru) care are prevazut monitoring de tip O(N), IH, EIONET si TNMN.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitoplacton) corpul
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind nevertebratele bentice, CBO5: 7.004
mg O2/l, CCO-Cr: 47.586 mg O2/l, N-NO2: 0.160 mgN/l, N-NO3: 3.275 mgN/l, P-PO4: 0.427
mgP/l.
Starea chimica
Corpul de ap RW9.1.15.9_B2 (CLANITA: AVAL CONFLUENTA VIROSI - CONFLUENTA

TELEORMAN) este corp de apa puternic modificat si are lungimea de 54.24 km.Este ncadrat n
Teleorman care are prevazut monitoring de tip O(N) si IH.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitoplacton) corpul
Poluani specifici
F-GA-30 60
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementele determinante fiind CBO5: 6.724 mg O2/l, CCO-Cr: 36.48
mg O2/l, N-NO2: 0.122 mgN/l, P-PO4: 0.251 mgP/l.
Starea chimica

ap de suprafa artificiale ruri
n cadrul Bazinului Hidrografic Arge au fost evaluate 23 corpuri de ap artificiale, din

care 3 corpuri de ap monitorizate, iar 20 corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de
agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.
- 10 corpuri de apa (43.48%) sunt n potential ecologic bun;
- 13 corpuri de apa (56.52%) sunt n potential ecologic moderat.
Potenialul ecologic al corpurilor de ap artificiale n bazinul hidrografic Arge
Din punct de vedere al numrului de km, potentialul ecologic a fost evaluat pentru un
numr total de 202.6 km.Repartiia pe lungimi n raport cu potenialul ecologic este urmtoarea:
- 48.32 km (23.85%) n potential ecologic bun;
- 54.28 km (76.15%) n potenialul ecologic moderat.
Pentru corpurile de apa evaluate n urma monitorizrii situaia se prezint astfel:

- 2 corpuri de ap (66.66%) n potential ecologic bun;
- 1 corpuri de ap (33.34%) n potential ecologic moderat.
Repartiia lungimii totale a corpurilor de ap monitorizate (33.4 km) se prezint astfel:
- 19.56 km (58.56%) n potenial ecologic moderat;
F-GA-30 61
potenial ecologic bun, nu a fost atins de 13 de corpuri de ap, reprezentnd (56.52%) din
totalul corpurilor de ap puternic modificate - rauri din bazin, respectiv 477.72 km
(69.78%) pentru care s-a determinat potenialul ecologic.
Elemente biologice
bazinul hidrografic Arge s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice si
fitobentos(sau fitoplancton) pentru un numr de 3 corpuri de ap. n urma analizei rezultatelor,
cele 3 corpuri de apa s-au incadrat n potenialul ecologic maxim.
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, n bazinul hidrografic Arge
au fost monitorizate si evaluate 3 corpuri de ap artificiale-rauri, corpuri ce s-au ncadrat astfel: 2
corpuri de apa (66.66%) n potenialul bun i 1 corp de apa (33.34%) n potenialul moderat.
Poluani specifici
Evaluarea corpurilor de ap puternic modificate din punct de vedere al poluanilor
specifici pentru cele 3 corpuri de ap se prezint astfel: 1 corp de ap (33.34%) s-a ncadrat n
potenialul maxim si 2 corpuri de ap (66.66%) s-a ncadrat n potenialul bun.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa artificiale (rauri) din bazinul hidrografic Arges indica ca
toate cele 23 corpuri de apa se incadreaza in stare chimica buna.
Din punct de vedere al numrului de km, cei 202.6 km rau evaluati se incadreaza in starea
chimica buna.
n cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de ap artificiale rauri.

Ambele corpuri de ap au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de ap, n conformitate cu Directiva Cadru Apa.
- 1 corp de apa (50%) s-a incadrat n potential ecologic bun;
- 1 corp de apa (50%) s-a incadrat n potential ecologic moderat.
Potenialul ecologic al corpurilor de ap artificiale n bazinul hidrografic Vedea
F-GA-30 62
Din punct de vedere al numrului de km, respectiv pentru cei 5.4 km pentru care s-a
evaluat potenialul ecologic, situatia este urmtoarea:
- 5.04 km (93.33%) n potenial ecologic moderat.

potenial ecologic bun, nu a fost atins pe un corp de apa artificial rau, reprezentnd (50%)
din totalul corpurilor de ap puternic modificate - rauri din bazin, respectiv 5.04 km
(93.33%) pentru care s-a determinat potenialul ecologic.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa artificiale (rauri) din bazinul hidrografic Vedea indica ca
cele 2 corpuri de apa se incadreaza in stare chimica buna.
Din punct de vedere al lungimii de rau evaluate, cei 5.4 km rau corpuri artificiale se
incadreaza in starea chimica buna.
n cadrul bazinului hidrografic Dunare a fost evaluat 1 corp de ap artificial evaluat pe

baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap, n conformitate cu
Directiva Cadru Apa.
Corpul de apa artificial se incadreaza in potenialul ecologic moderat.
Din punct de vedere al numrului de km, potenialul ecologic a fost evaluat pentru un
numr total de 2.1 km, ei incadrandu-se n potenialul ecologic moderat.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa artificiale (rauri) din bazinul hidrografic Arges indica ca
singurul corp de apa se incadreaza in stare chimica buna.
Din punct de vedere al lungimii de rau evaluate, cei 2.01 km rau corpuri artificiale se
incadreaza in starea chimica buna.

apa de suprafata artificiale monitorizate
Corpul de ap LW10.1_B2_D (CANAL ZIGONENI - VALCELE) este corp de apa

artificial si are lungimea de 8.74 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO05aCAA si are ca
sectiune de monitorizare seciunea aval lac Zigoneni care are prevazut monitoring de tip S,
O(N), ZV si IH.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitobentos) corpul de apa s-a ncadrat n
Poluani specifici
F-GA-30 63
ecologic bun.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1.24.2_B2_D (POTOPU/ARGES) este corp de apa artificial(derivatie) si

are lungimea de 5.1 km. Este ncadrat n categoria tipologic RO06a*CAA si are ca sectiune de
monitorizare seciunea amonte desc. Arges (com.Petresti, sat Ionesti,1km, stg. DJ702G Ionesti-
Potlogeni) care are prevazut monitoring de tip S si ZV.
Elemente biologice
Poluani specifici
ecologic bun.
Starea chimica
Corpul de ap RW10.1_B5_C (AG/DB (C, DESC-CRV-ROSU este corp de apa artificial si are
lungimea de 19.56 km.Este ncadrat n categoria tipologic RO10a*CAA si are ca sectiune de
monitorizare seciunea amonte evac. Lacul Morii care are prevazut monitoring de tip S.
In evaluarea potentialului ecologic au fost luate in considerare decat elementele fizico-chimice si
poluantii specifici deoarece nu se pot recolta analize biologice.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton) corpul de apa s-a ncadrat n
Poluani specifici
ecologic maxim.
potential ecologic moderat, elementul determinant fiind CBO5: 6.865 mg O2/l.
Starea chimica
F-GA-30 64
b.SUBSISTEMUL LACURI DE ACUMULARE
1. Aspecte generale
Potentialul ecologic caracterizat pe baza principiului celei mai defavorabile situatii, a fost
evaluat prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa
aplicabile, luand in considerare :
o fitoplancton
o fitobentos
o fauna piscicola
o Conditii de oxigenare (oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr)
detergenti,cianuri, PCB).
Bazinul hidrografic Arge
n bazinul hidrografic Arge au fost identificate i evaluate 16 corpuri de ap lacuri de

acumulare, din care 14 corpuri de ap pe baza datelor de monitorizare i 1 corp de ap pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.Numarul de lacuri
monitorizate de pe cele 14 corpuri de apa tip lac este de 21.
n urma evalurii corpurilor de ap au rezultat urmtoarele:
- 7 corpuri de ap lacuri de acumulare (43.75%) se ncadreaz n potenialul
ecologic bun;
F-GA-30 65
- 9 corpuri de ap lacuri de acumulare (56.25%) se ncadreaz n potenialul
ecologic moderat.
Potenialul ecologic al corpurilor de ap puternic modificate lacuri de acumulare

n bazinul hidrografic Arge
Pentru corpurile de apa evaluate n urma monitorizrii situaia se prezint astfel:

- 6 corpuri de ap (42.86%) n potential ecologic bun;
- 8 corpuri de ap (57.14%) n potential ecologic moderat.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 14 corpuri de ap-lacuri de acumulare
monitorizate se ncadreaz astfel: 6 corpuri de ap (42.86%) se ncadreaz n potenialul bun i 8
corpuri de ap (57.14%) se ncadreaz n potenialul moderat(element determinant: fitoplancton).
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, rezultatele au evideniat faptul
c cele 14 corpuri de ap-lacuri de acumulare monitorizate se ncadreaz astfel: 9 corpuri de ap
(64.29%) se ncadreaz n potenialul bun i 5 corpuri de ap (35.71%) se ncadreaz n
potenialul moderat.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, rezultatele au evideniat faptul c cele 14
corpuri de ap-lacuri de acumulare monitorizate se ncadreaz astfel: 7 corpuri de ap (50%) se
ncadreaz n potenialul maxim i 7 corpuri de ap (50%) se ncadreaz n potenialul bun.
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate lacuri de acumulare din bazinul
hidrografic Arges este reprezentata in fig. de mai jos, indicand ca din 16 corpuri de apa puternic
modificate- lacuri de acumulare:
F-GA-30 66
Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate lacuri de acumulare
in bazinul hidrografic Arges
Starea chimic proast este determinat de depirile concentraiei maxim admisibile

(EQS CMA) pentru octilfenoli, antracen, triclormetan, diclormetan, Hg si ppDDT cat si a
mediei aritmetice (EQS-MA) pentru triclormetan.
Din cele 14 corpuri de apa puternic modificate-lacuri de acumulare monitorizate, 11
corpuri de apa (78.57%) s-au identificat ca fiind n stare chimic bun si 3 corpuri de apa
(21.43%) n stare chimic proast.
n bazinul hidrografic Vedea au fost identificate i evaluate 3 corpuri de ap lacuri de

acumulare, din care 1 corp de ap pe baza datelor de monitorizare i 2 corpuri de ap pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.
Din punct de vedere al potenialului ecologic cele 3 corpuri de ap puternic
modificate - lac de acumulare se incadreaza n potenial ecologic moderat.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, singurul corp de apa monitorizat se
ncadreaz n potenialul ecologic moderat (element determinant: fitoplancton).
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, singurul corp de apa
monitorizat se ncadreaz n potenialul ecologic moderat.
Poluani specifici
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, singurul corp de apa
monitorizat se ncadreaz n potenial bun.
Starea chimica
Starea chimica a celor 3 corpuri de apa puternic modificate-lacuri de acumulare este starea
chimica buna.
n cadrul bazinului hidrografic Dunare, au fost evaluate 5 corpuri de ap puternic

modificate - lacuri de acumulare, din care 2 corpuri de ap-lacuri de acumulare pe baza datelor de
monitorizare i 3 corpuri de ap pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a
corpurilor de ap.
F-GA-30 67
n urma evalurii cele 5 corpuri de ap puternic modificate - lacuri de acumulare s-
au ncadrat n potenial ecologic moderat.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 2 corpuri de apa monitorizate se
ncadreaz n potenialul ecologic moderat (element determinant: fitoplancton).
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 2 corpuri de apa
monitorizate se ncadreaz n potenialul ecologic moderat.
Poluani specifici
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 2 corpuri de apa
monitorizate se ncadreaz astfel: potenialul ecologic maxim - 1 corp de apa(50%) si potential
ecologic bun - 1 corp de apa(50%).
Starea chimica
Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate lacuri de acumulare din bazinul
hidrografic Dunare este reprezentata in fig. de mai jos, indicand ca din 5 corpuri de apa puternic
modificate- lacuri de acumulare:
- 3 corpuri de apa (60%) sunt n stare chimica bun;
- 2 corpuri de apa (40%) sunt n stare chimica proasta.
Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate - lacuri de acumulare

in bazinul hidrografic Dunare
Starea chimic proast este determinat de depirile nregistrate pentru Hg pentru

concentraia maxim admisibil (EQS CMA).
Din cele 2 corpuri de apa puternic modificate-lacuri de acumulare monitorizate, ambele
corpuri de apa s-au incadrat in starea chimica buna.
2.Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice a corpurilor de apa -

lac de acumulare monitorizate
F-GA-30 68
Lacul de acumulare VIDRARU este situat pe raul Arges in zona montana, la altitudinea de 830
m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA12a, are o suprafa de 870.50 ha, o adancime medie
de 155 m, lungimea barajului 307 m, timp de retentie 385 zile, natura fundului fiind silicioasa.
Lacul are folosin complex: producerea de energie electrica, alimentarea cu apa a folosinelor
din aval (populaie, industrii, irigaii), aprarea mpotriva inundaiilor, asigurarea n aval de baraj
a unui debit minim de 0,15 mc/s, agrement.
Lacul are 2 sectiuni de monitorizare:mijloc zona fotica cu monitoring de tip S, IH, IC si EIONET
si baraj zona fotica care au prevazut monitoring de tip S, IH si IC.
Elementele biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Vidraru se ncadreaz n
potenialul bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Vidraru se ncadreaz n
potenialul bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, apa lacului Vidraru se ncadreaz n
potenialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au ncadrat apa lacului
Vidraru in potenialul ecologic bun.
Starea chimica
Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan

Corpul de ap Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan, incadrat in
tipologia ROLA10, se constituie dintr-o salba de acumulari, lacurile monitorizate fiind:
Lacul Oiesti este situat pe raul Arges in zona de deal, la altitudinea de 506 m.Este incadrat
in categoria tipologica ROLA10, are o suprafa de 42.16 ha, adncimea medie 1 m,
lungime baraj 293 m i folosin complex: producerea de energie electric, alimentarea
cu ap pentru populaie a municipiului Curtea de Arges, alimentarea cu ap a unitilor
industriale racordate la reea din municipiul Curtea de Arge, piscicultur: alimentarea cu
ap a Pstrvriei Oeti.
Lacul are 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip ZV si baraj
zona fotica cu monitoring de tip ZV, IH si P.
Lacul Cerbureni este situat pe raul Arges in zona de deal.Este incadrat in categoria
tipologica ROLA10, are o suprafa de 26.5 ha, adncimea medie 9 m, lungime baraj 392 m
i folosin complex: producerea de energie electric, alimentarea cu ap pentru populaie a
municipiului Curtea de Arge, alimentarea cu ap a unitilor industriale racordate la reea
din municipiul Curtea de Arge.
Lacul are o sectiune de monitorizare: baraj zona fotica care are prevazut monitoring de tip
S,ZV si P.
Lacul Zigoneni este situat pe raul Arges in zona montana, la altitudinea de 393 m.Este
incadrat in categoria tipologica ROLA10, are o suprafa de 183.6 ha, adancimea medie 26.7
m, lungime baraj 21.1 m, timp de retenie 6 zile i folosin complex: producerea de
energie electric, alimentarea cu ap a folosinelor de gospodrire a apelor, aprarea
impotriva inundatiilor.
Lacul are 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip S, ZV si IH, si
baraj zona fotica cu monitoring de tip S, ZV.
Lacul Vlcele este situat pe raul Arges in zona montana, la altitudinea de 337 m.Este
incadrat in categoria tipologica ROLA10, are o suprafa de 442 ha, adncimea medie 22.9
F-GA-30 69
m, lungime baraj 168.6 m, timp de retentie 24 zile i folosin complex: alimentarea cu ap
a municipiului Bucureti, alimentarea cu ap a sistemului de irigaii Leordeni, tefneti,
Cteasca producerea de energie electric, atenuarea undelor de viitura.
Lacul are 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip S, ZV si IH, si
baraj zona fotica cu monitoring de tip S, ZV.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua Arges: Sector
Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se ncadreaz n potenialul bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de ap Continua Arges:
Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se ncadreaz n potenialul bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua Arges: Sector Intrare
Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se ncadreaz n potenialul bun.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au ncadrat corpul de ap
Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan in potenialul ecologic bun.
Starea chimica
neatingerea starii bune datorandu-se depasirii standardului de calitate pentru: concentratia maxim
admisa la octilfenol(CMA=0.1522g/l),antracen(CMA=0.687g/l), diclormetan(CMA=40.5g/l)
si triclormetan, cat si a mediei aritmetice(MA=10.865 g/l) pentru triclormetan.
Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Raul Doamnei)
Corpul de ap Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf.
Rul Doamnei), incadrat in tipologia ROLA10, se constituie din acumularile Budeasa si Bascov.
Lacul Budeasa este situat pe raul Arges in zona de deal, la altitudinea de 301 m.Este
incadrat in categoria tipologica ROLA10, are o suprafaa de 412.9 ha, adncimea medie 16
m, lungime baraj 130.23 m, timp de retentie 15 zile i folosin complex: asigurarea unui
debit suplimentar pentru alimentarea cu apa a localitatilor din aval, alimentarea cu apa a
municipiului Bucureti, irigarea terenurilor agricole din zona mal stang, producerea de
energie electric, atenuarea undelor de viitura.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de
tip ZV si baraj zona fotica cu monitoring de tip S, ZV, IH P si EIONET.
Lacul Bascov este situat pe raul Arges in zona de deal, la altitudinea de 285 m.Este incadrat
in categoria tipologica ROLA10, are o suprafa de 140 ha, adancimea medie 8.5 m,
lungime baraj 58.5 m, timp de retentie 1 zi i folosin complex: alimentarea cu apa a
municipiului Pitesti alimentarea cu apa a sistemului de irigaii Stefanesti, producerea de
energie electric, aprarea mpotriva inundaiilor a municipiului Pitesti.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica si baraj zona
fotica, cu monitoring de tip S, ZV si HS.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua Arges: Sector
Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Rul Doamnei) se ncadreaz n
potenialul bun.
F-GA-30 70
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de ap Continua Arges:
Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Rul Doamnei) se ncadreaz n
potenialul bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua Arges: Sector Amonte
Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Rul Doamnei) se ncadreaz n potenialul bun.
Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Rul
Doamnei) in potenialul ecologic bun.
Starea chimica
admisa la ppDDT (CMA=0.0171g/l).
Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteti) - Aval Ac. Goleti

Corpul de ap Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteti) - Aval Ac. Goleti incadrat in
tipologia ROLA10, se constituie din lacurile Prundu si Goleti. Evaluarea corpului de ap s-a
realizat pe baza datelor de monitorizare din lacul de acumulare Goleti.
Lacul Goleti este situat pe raul Arges in zona de deal, la altitudinea de 253 m.Este incadrat
in categoria tipologica ROLA10, are o suprafa de 646 ha, adncimea medie 16.5 m,
lungime baraj 630.5 m, timp de retentie 17 zile i folosin complex: asigurarea unui debit
suplimentar de apa pentru alimentarea cu apa a municipiului Bucureti, asigurarea sursei de
rezerva pentru alimentarea cu apa a AC ARPECHIM SA Piteti, alimentarea cu ap a
sistemului de irigaii Cateasca Teiu, producerea de energie electric, atenuarea undelor de
viitur.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare:mijloc zona fotica cu monitoring de
tip ZV si IH, si baraj zona fotica cu monitoring de tip S,ZV.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua:Arges- Sector
Intrare Ac. Prundu (Piteti) - Aval Ac. Goleti se ncadreaz n potenialul moderat, elementul
determinant fiind fitoplanctonul.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de ap Continua:Arges-
Sector Intrare Ac. Prundu (Piteti) - Aval Ac. Goleti se ncadreaz n potenialul bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua:Arges- Sector Intrare
Ac. Prundu (Piteti) - Aval Ac. Goleti se ncadreaz n potenialul maxim.
Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteti) - Aval Ac. Goleti in potenialul ecologic
moderat,elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Starea chimica
Lacul de acumulare ZAVOIU ORBULUI este situat pe raul Arges in zona de campie, la
altitudinea de 172 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA03, are o suprafaa de 70 ha,
adncimea medie 4.5 m, lungime baraj 94 m, timp de retenie 7 ore i folosin complex:
tranzitarea debitului de ap pe rul Arge i suplimentarea debitului de apa pe rul Dambovia
F-GA-30 71
pentru asigurarea cu ap a municipiului Bucureti, asigurarea debitului pentru irigaii, atenuarea
parial a undelor de viitura.
Lacul a fost caracterizat de o sectiune de monitorizare:mijloc zona fotica cu monitoring de tip
S,ZV si IH.
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Zavoiu Orbului se ncadreaz n
potenialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Zavoiu Orbului se
ncadreaz n potenialul bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, acumularea Zavoiu Orbului se ncadreaz n
potenialul maxim.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au ncadrat acumularea
Zavoiu Orbului in potenialul ecologic moderat,elementul determinant fiind
fitoplanctonul.
Starea chimica
Lacul de acumulare OGREZENI este situat pe raul Arges in zona de campie, la altitudinea de
100 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA02, are adancimea medie 6.1 m, lungime baraj
163 m.Are drept folosina principala de ap mbunatairea condiiilor de alimentare cu apa a
capitalei.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare:mijloc zona fotica cu monitoring de tip
S,ZV si IH, si baraj zona fotica cu monitoring de tip S,ZV.
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Ogrezeni se ncadreaz n
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Ogrezeni se
ncadreaz n potenialul moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, acumularea Ogrezeni se ncadreaz n
potenialul maxim.
Ogrezeni in potenialul ecologic moderat,elementele determinante fiind fitoplanctonul si
CBO5: 6.251 mg O2/l.
Starea chimica
Lacul de acumulare MIHILETI este situat pe raul Arges in zona de campie, la altitudinea de
40 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA02, are o suprafa de 1030 ha, adncimea medie
13 m, lungime baraj 2000 m, timp de retenie 27 zile i folosin complex: atenuarea undelor de
viitura, producerea de energie electrica i asigurarea unui debit de servitute.
Lacul a fost caracterizat 3 sectiuni de monitorizare: intermediar zona fotica(intre mijloc si coada
lac) cu monitoring de tip ZV, mijloc zona fotica cu monitoring de tip S,ZV si IH, si baraj zona
fotica cu monitoring de tip S,ZV.
F-GA-30 72
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Mihailesti se ncadreaz n
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, acumularea Mihailesti se
ncadreaz n potenialul moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, acumularea Mihailesti se ncadreaz n
potenialul bun.
Mihailesti in potenialul ecologic moderat, elementele determinante fiind fitoplanctonul si P-
PO4: 0.080 mgP/l.
Starea chimica
Lacul de acumulare RUOR este situat pe raul Raul Targului in zona montana, la altitudinea
de 906 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA12, are o suprafa de 155.5 ha, adncimea
medie 106.5 m, lungime baraj 386 m, timp de retenie 335 zile i folosin complex: alimentarea
cu ap potabil i industrial a municipiului Cmpulung i a marilor consumatori din aval (mun.
Piteti i Bucureti), producerea de energie electric, aprare mpotriva inundaiilor.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip
S,IH, si baraj zona fotica.
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Rausor se ncadreaz n
potenialul bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, acumularea Rausor se
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, acumularea Rausor se ncadreaz n
potenialul maxim.
Rausor in potenialul ecologic bun.
Starea chimica
Lacul de acumulare VCRETI este situat pe raul Dambovita in zona de deal, la altitudinea
de 237 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA10, are o suprafa de 216.5 ha, adncimea
medie 13 m, lungime baraj 412 m, timp de retenie 11 zile i folosin complex: alimentare cu
ap, aprarea mpotriva inundaiilor, irigaii, producere de energie electric, piscicultur, turism i
agrement.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip S,
IH si EIONET, si baraj zona fotica.
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Vacaresti se ncadreaz n
potenialul bun.
F-GA-30 73
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Vacaresti se
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, acumularea Vacaresti se ncadreaz n
potenialul bun.
Vacaresti in potenialul ecologic bun.
Starea chimica
Lacul de acumulare LACUL MORII este situat pe raul Dambovita in zona de campie, la
altitudinea de 85 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA02, are o suprafaa de 241.5 ha,
adncimea medie 8.5 m, lungime baraj 4075 m, timp de retenie 66 zile i folosin complex:
alimentarea cu ap a unitilor industriale, irigaii, piscicultur, producere de energie electric,
aprarea mpotriva i agrement.
Lacul are 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de tip S, ZV si baraj zona
fotica cu monitoring de tip S, ZV.
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Lacul Morii se ncadreaz n
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, acumularea Lacul Morii se
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, acumularea Lacul Morii se ncadreaz n
potenialul bun.
Lacul Morii in potenialul ecologic moderat,elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Starea chimica
Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpai (Colacu) - Confl. Dmbovia

Corpul de ap Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpai (Colacu) - Confl. Dmbovia, incadrat
in tipologia ROLA02, se constituie dintr-o salb de acumulri, evaluarea corpului in anul 2011
realizndu-se pe baza datelor obinute in cele 2 lacuri monitorizate Ciocneti i Buftea.
Lacul de acumulare Ciocneti este situat pe raul Colentina in zona de campie.Este
incadrat in categoria tipologica ROLA02, are o suprafaa de 40 ha, adncimea medie 1.6 m,
lungime baraj 170 m, timp de retenie 6 zile i folosin complex: pescuit sportiv, asanare
terenuri riverane, agricultura, agrement, piscicultur.
Lacul a fost caracterizat de o sectiune de monitorizare: baraj zona fotica cu monitoring de
tip S,ZV.
Lacul de acumulare Buftea este situat pe raul Colentina in zona de campie , la altitudinea
de 104 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA02, are suprafaa de 188 ha, adncimea
medie 5 m, lungime baraj 580 m, timp de retenie 75 zile i folosin complex: irigaii,
alimentare ap potabil (orasul Buftea), agrement, piscicultur.
tip S,O(N), ZV si IH, si baraj zona fotica cu monitoring de tip S, O(N) si ZV.
F-GA-30 74
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua Colentina: Intrare
Ac. Ghimpai (Colacu) - Confl. Dmbovia se ncadreaz n potenialul moderat, elementul
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de ap Continua
Colentina: Intrare Ac. Ghimpai (Colacu) - Confl. Dmbovia se ncadreaz n potenialul
moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua Colentina: Intrare Ac.
Ghimpai (Colacu) - Confl. Dmbovia se ncadreaz n potenialul maxim.
Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpai (Colacu) - Confl. Dmbovia in potenialul
ecologic moderat,elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO 5: 6.251 mg O2/l si
Ptotal: 0.445 mgP/l.
Starea chimica
Continua Ilfov : Salba Acumulri Udreti Ilfoveni

Corpul de ap Continua Ilfov: Salba Acumulri Udreti Ilfoveni se ncadreaz n tipologia
ROLA09 i se constituie dintr-o salb de acumulri.n anul 2011, evaluarea sa realizat pe baza
datelor de monitoring obinute n lacul Udreti.
Lacul de acumulare Udreti este situat pe raul Ilfov in zona de deal , la altitudinea de
250.5 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA09, are suprafaa de 43.18 ha,
adncimea medie 5 m, lungime baraj 766.8 m, timp de retenie 8 zile i folosin:
atenuare viituri.
Lacul a fost caracterizat de o sectiune de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring
de tip S, IH si HS.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua Ilfov: Salba
Acumulri Udreti Ilfoveni se ncadreaz n potenialul bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici general, corpul de ap Continua Ilfov:
Salba Acumulri Udreti Ilfoveni se ncadreaz n potenialul bun.
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua Ilfov: Salba
Acumulri Udreti Ilfoveni se ncadreaz n potenialul maxim.
Continua Ilfov: Salba Acumulri Udreti Ilfoveni in potenialul ecologic bun.
Starea chimica
Continua Ilfova: Izvor- Confluen Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Fcu)

Corpul de ap Continua Ilfova: Izvor- Confluen Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Fcu)
incadrat in tipologia ROLA02, se constituie din dou acumulri: Grdinari i Fcu.
F-GA-30 75
Lacul de acumulare Grdinari este situat pe raul Ilfovat in zona de campie , la altitudinea
de 56 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA02, are suprafaa de 300 ha, adncimea
medie 9.3 m, lungime baraj 504.5 m, timp de retenie 1200 zile i folosin complex:
asigurarea volumelor necesare acumulrii Fcu, atenuarea viiturilor pe Valea Ilfov,
irigaii, piscicultur.
tip S, ZV,IH, CBSD si EIONET, si baraj zona fotica cu monitoring de tip S, ZV si CBSD.
Lacul de acumulare Fcu este situat pe raul Ilfovat in zona de campie , la altitudinea de
56 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA02, are suprafaa de 60 ha, adncimea
medie 7.9 m, lungime baraj 235 m, timp de retenie 209 zile i folosin complex: asigur
in aval un debit de servitute, atenuarea viiturilor pe Valea Ilfov, piscicultur.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua Ilfova: Izvor-
Confluen Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Fcu) se ncadreaz n potenialul moderat, elementul
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de ap Continua
Ilfova: Izvor- Confluen Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Fcu) se ncadreaz n potenialul
moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua Ilfova: Izvor-
Confluen Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Fcu) se ncadreaz n potenialul bun.
Continua Ilfova: Izvor- Confluen Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Fcu) in potenialul
ecologic moderat,elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO 5: 6.251 mg O2/l si P-
PO4: 0.542 mgP/l.
Starea chimica
Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila)

Corpul de ap Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila) se ncadreaz n tipologia ROLA03 i se
constituie dintr-o salb de iazuri piscicole. n anul 2011, evaluarea sa realizat pe baza datelor de
monitoring obinute n lacul de acumulare Bila I.
Lacul de acumulare Bila I este situat pe raul Ismar in zona de campie , la altitudinea de 62
m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA03, are suprafaa de 80 ha, adncimea medie
3.5 m, lungime baraj 2000 m, timp de retenie 154 zile i folosin: piscicultur.
Lacul a fost caracterizat de o sectiune de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de
tip S,ZV si IH.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apa Continua Ismar: (Iazuri + Ac.
Bila) se ncadreaz n potenialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apa Continua Ismar:
(Iazuri + Ac. Bila) se ncadreaz n potenialul moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de apa Continua Ismar: (Iazuri + Ac.
Bila) se ncadreaz n potenialul bun.
F-GA-30 76
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au ncadrat corpul de apa
Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila) in potenialul ecologic moderat,elementele determinante
fiind fitoplanctonul, l P-PO4: 0.161 mgP/l si Ptotal: 0.232 mgP/l.
Starea chimica
admisa la Hg(CMA=0.222g/l).
Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II)

Corpul de ap Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) se ncadreaz n tipologia
ROLA02 si se constituie dintr-o salb de iazuri piscicole, evaluarea potenialului ecologic
realizndu-se pe baza datelor de monitorizare obinute n Lacul Srat.
Lacul de acumulare Srat este situat pe raul Izvoarele in zona de campie.Este incadrat in
categoria tipologica ROLA02, are suprafa de 13 ha, adncimea medie 1.4 m, lungime
baraj 110 m, timp de retenie 32 zile i folosin: piscicultura.
tip S,ZV.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de ap Continua: Izvoarele
(Ac.Piatra I Si Piatra II) se ncadreaz n potenialul moderat, elementul determinant fiind
fitoplanctonul.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de ap Continua:
Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) se ncadreaz n potenialul moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de ap Continua: Izvoarele (Ac.Piatra
I Si Piatra II) se ncadreaz n potenialul bun.
Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) in potenialul ecologic moderat, elementele
determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 8.048 mg O2/l P-PO4: 0.242 mgP/l si Ptotal: 0.331
mgP/l.
CONTINUA: CLMAUI - INTRARE AC. SUHAIA DUNRE

Corpul de apa Continua: Clmaui - Intrare Ac. Suhaia Dunre se ncadreaz n tipologia
ROLA03 si se constituie dintr-o salb de acumulri, evaluarea acestuia realizndu-se pe baza
datelor de monitorizare din lacul Suhaia.
Lacul de acumulare Suhaia este situat pe raul Calmatui in zona de campie, la altitudinea
de 24 m.Este incadrat in categoria tipologica ROLA03, are o suprafa de 972 ha, adncimea
medie 1.8 m, timp de retenie 69 zile i folosin complex: irigaii i piscicultura.
Lacul a fost caracterizat de 2 sectiuni de monitorizare: mijloc zona fotica cu monitoring de
tip S,ZV,IH,HS, si baraj zona fotica cu monitoring de tip S,ZV si HS.
F-GA-30 77
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apa Continua: Clmaui - Intrare
Ac. Suhaia Dunre se ncadreaz n potenialul moderat, elementul determinant fiind
fitoplanctonul.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apa Continua:
Clmaui - Intrare Ac. Suhaia Dunre se ncadreaz n potenialul moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de apa Continua: Clmaui - Intrare
Ac. Suhaia Dunre se ncadreaz n potenialul maxim.
Continua: Clmaui - Intrare Ac. Suhaia Dunre in potenialul ecologic moderat,
elementele determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 17.781 mg O2/l, pH:8.583 , P-PO4:
0.379 mgP/l si Ptotal: 0.445 mgP/l.
Starea chimica
CONTINUA: URLUI AC.URLUI II+SALBA IAZURI

Corpul de apa Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri se ncadreaz n tipologia ROLA02 si
se constituie dintr-o salba de iazuri piscicole, evaluarea realizandu-se pe baza datelor de
monitorizare din lacurile Roiori si Furculeti.
Lacul de acumulare Roiori este situat pe raul Urlui in zona de campie.Este incadrat in
categoria tipologica ROLA02, are o suprafa de 35 ha, adncimea medie 1.4 m, lungime
Lacul a fost caracterizat de o sectiune de monitorizare: baraj zona fotica cu monitoring de tip
S,ZV.
Lacul de acumulare Furculeti este situat pe raul Urlui in zona de campie.Este incadrat in
categoria tipologica ROLA02, are o suprafaa de 46 ha, adncimea medie 1.6 m, lungime
tip S.
Din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apa Continua: Urlui Ac.Urlui
II+Salba Iazuri se ncadreaz n potenialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apa Continua: Urlui
Ac.Urlui II+Salba Iazuri se ncadreaz n potenialul moderat .
Poluani specifici
Din punct de vedere al poluanilor specifici, corpul de apa Continua: Urlui Ac.Urlui
II+Salba Iazuri se ncadreaz n potenialul bun.
Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri in potenialul ecologic moderat,elementele
determinante fiind fitoplanctonul, CBO5: 25.391 mg O2/l, CCO-Cr: 64.902 mg O2/l pH:8.681
si Ptotal: 0.145 mgP/l.
Starea chimica
F-GA-30 78
III.MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA SECTIUNILOR DE
POTABILIZARE IN ANUL 2011
In spatiul hidrografic al ABA Arges-Vedea sunt 9 sectiuni de potabilizare, 8 in b.h. Arges si

1 in b.h. Dunare.In anul 2011, in 4 dintre aceste sectiuni s-au inregistrat depasiri ale valorilor
admise obligatorii din HG 100/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la
categoria de calitate corespunzatoare tehnologiei de tratare(A2), la urmatorii indicatori dupa cum
urmeaza:
-in sectiunea Crivina(raul Arges) la: CBO5 si Mn;
-in sectiunea Arcuda(raul Dambovita) la: CBO5 si Mn;
-in sectiunea Clucereasa(raul Targului) la: coliformi totali, coliformi fecali si streptococi
fecali;
- in priza ac. Cerbureni(raul Arges) la PAH-uri.
Datele sintetice privind sectiunile de potabilizare monitorizate in anul 2011, sunt
prezentate in tabelul 10 (G. Tabele centralizatoare).
IV.MONITORIZAREA SECTIUNILOR SITUATE IN ZONE

VULNERABILE IN ANUL 2011
Se aplica in sectiunile de monitorizare situate in perimetre ce au fost identificate ca zone

vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole (HG 964/2000 modificata si completata de
HG1360/2006 -Directiva 91/691/EEC), in aceste sectiuni monitorizandu-se formele de azot, in
special, cu frecventa de 12/an.
La nivelul ABA Arges-Vedea au fost monitorizate in anul 2011, 106 astfel de sectiuni de rau
si lac, rezultatele monitorizarii la finele anului 2011 fiind centralizate in tabelul urmator:
Nr. Ru/Lac Seciunea Concentraie

crt. medie anual
NO3- (mg NO3-/l)
1 Valea Iasului Amonte confl. Arges 7.218
2 Banesti(Cicanesti) Amonte Barasti 4.796
3 Arges Aval lac Zigoneni 1.569
4 Valsan Amonte confl. Arges 2.458
5 Doamnei Darmanesti 2.144
6 Bughea Amonte confl. Targului 4.221
7 Targului Voinesti 4.531
8 Bratia Amonte confl. Targului 3.342
9 Targului Clucereasa 5.322
10 Argesel Mioveni 3.059
11 Valea Mare Amonte confl. Doamnei 5.843
12 Doamnei Ciumesti 4.566
13 Valeni Amonte confl. Arges 11.267
14 Rancaciov Amonte Valea Corbului 1.958
15 Rancaciov Amonte confl. Arges 2.497
F-GA-30 79
crt. medie anual
NO3- (mg NO3-/l)
16 Carcinov Priboieni 4.866
17 Carcinov Amonte confl. Arges 4.676
18 Arges Cateasca 2.555
19 Budisteanca Amonte confl. Arges 5.423
20 Neajlovel Amonte confl. Neajlov 2.206
21 Dambovnic Suseni 1.459
22 Sabar Glambocata 1.817
23 Potop Gura Foii(am. derivatie Potop-Arges) 1.825
24 Derivatie amonte desc. Arges 1.64
Potopu/Arges
25 Neajlov DJ 611(Gaesti-Selaru)-pod sat Brosteni 11.651
26 Arges Amonte pod km. 36 Autostr. Buc.-Pitesti 1.918
27 Arges Amonte priza Crivina 2.091
28 Arges(Canal ) Amonte evac. Lacul Morii 1.145
29 Arges Budesti 2.506
30 Dambovita Brezoaiele 2.497
31 Dambovita Arcuda (pod Joita) 3.417
32 Dambovita Dragomiresti 10.241
33 Colentina Colacu 3.112
34 Ilfov Amonte confl. Dambovita 8.783
35 Pasarea 150 m aval Ac. Fundeni-Frunzanesti 1.136
36 Dambovita Balaceanca 1.76
37 Dambovita Budesti 0.305
38 Calnau Amonte confluenta Dambovita 1.291
39 Calnistea Amonte Bujoreni 1.923
40 Glavacioc Baciu 6.1
41 Sericu Amonte confl. Glavacioc 97.116
42 Jirnov Amonte confluenta Dambovnic(loc. 12.517
Gratia)
43 Dambovnic Uiesti 11.435
44 Milcovat Amonte confl. Glavacioc 7.373
45 Glavacioc Ghimpati 9.985
46 Calnistea Calugareni 10.551
47 Neajlov Vadu Lat 12.774
48 Neajlov Iepuresti 11.713
49 Balaria Amonte confl.Neajlov (Singureni) 2.882
50 Sabar Tantava 6.581
51 Sabar Vidra 6.568
52 Ciorogarla Autostr. Bucuresti-Pitesti 4.822
53 Ciorogarla Amonte confl. Sabar(Alunisu) 7.275
54 Cocioc Amonte confl. Sabar 4.093
55 Luica Amonte confl. Arges 2.904
56 Arges Clatesti 8
57 Vedea Buzesti 14.577
58 Cotmeana Aval Poiana Lacului 7.602
F-GA-30 80
crt. medie anual
NO3- (mg NO3-/l)
59 Cotmeana Ciobani 14.188
60 Vedea Valeni 15.868
61 Plapcea Sinesti 12.164
62 Teleorman Aval Costesti 6.922
63 Vedea Aval evac. Apa Serv.-Rosiori de Vede 12.261
64 Bratcov Amonte confl. Vedea 3.885
65 Burdea Amonte confl. Vedea 4.906
66 Cainelui Amonte confl. Vedea 3.554
67 Vedea Amonte confl. Teleorman 9.304
68 Teleormanel Amonte confl. Teleorman 1.18
69 Clanita Amonte confl. Teleorman 4.398
70 Teleorman Amonte confl. Vedea 7.616
71 Vedea Amonte confl. Dunare(Bujoru) 8.92
72 Oiesti mijloc lac zona fotica 1.481
73 Oiesti priza potabilizare 1.644
74 Cerbureni priza potabilizare 1.706
75 Zigoneni mijloc lac zona fotica 1.467
76 Zigoneni baraj zona fotica 1.613
77 Valcele mijloc lac zona fotica 0.787
78 Valcele baraj zona fotica 0.774
79 Budeasa mijloc lac zona fotica 1.22
80 Budeasa priza potabilizare 0.84
81 Bascov mijloc lac zona fotica 1.357
82 Bascov baraj zona fotica 0.995
83 Golesti mijloc lac zona fotica 1.375
84 Golesti baraj zona fotica 1.543
85 Zavoiul Orbului mijloc lac zona fotica 2.144
86 Ogrezeni mijloc lac zona fotica 1.339
87 Ogrezeni baraj zona fotica 1.255
88 Lacul Morii mijloc lac zona fotica 0.69
89 Lacul Morii baraj zona fotica 1.26
90 Ciocanesti baraj lac zona fotica 2.811
91 Buftea mijloc lac zona fotica 0.334
92 Buftea baraj zona fotica 1.128
93 Balta Comana intrare lac zona fotica 3.832
94 Balta Comana mijloc lac zona fotica 4.818
95 Balta Comana iesire lac zona fotica 8.257
96 Gradinari mijloc lac zona fotica 2.59
97 Gradinari baraj zona fotica 2.55
98 Facau mijloc lac zona fotica 2.612
99 Bila I mijloc lac zona fotica 2.422
100 Mihailesti intermediar(intre mijloc si coada lac)- 2.696
zona fotica
101 Mihailesti mijloc lac zona fotica 2.413
102 Mihailesti baraj zona fotica 2.608
F-GA-30 81
crt. medie anual
NO3- (mg NO3-/l)
103 Lacul Sarat baraj zona fotica 0.977
104 Rosiori baraj zona fotica 0.579
105 Suhaia mijloc lac zona fotica 2.458
106 Suhaia baraj zona fotica 2.988
Datele obtinute reprezint concentraia medie anual i se interpreteaz comparativ cu limita
maxim admis de 50 mg NO3-/l, prevazut n HG 964/2000 privind protecia apelor mpotriva
polurii cu nitrai provenii din surse agricole.
Se observa ca a fost depasita limita maxim admis de 50 mg NO3-/l, in sectiunea
Sericu-amonte confl. Glavacioc (valoare trecuta in tabel cu rosu).
V. INVENTARIEREA FAUNEI PISCICOLE IN ANUL 2011
a. SUBSISTEMUL RAURI
Bazinul Hidrografic Arges
In cadrul bazinului hidrografic Arges ihtiofauna a fost monitorizata n 16 seciuni de rau

dintre care: 10 sectiuni (56.25%) s-au ncadrat n stare foarte bun, 3 seciuni (18.75%) n stare
bun si 3 seciuni (18.75%) s-au ncadrat n stare moderat. n 1 sectiune (6.25%) indicele
EFI+ nu s-a putut aplica.
Zonele critice care necesit mbuntirea calitii apei sunt urmtoarele:
Stare moderat - 3 seciuni:
Rul Arge, seciunea Cteasca;
Rul Neajlovel, seciunea amonte confluenta Neajlov;
Raul Neajlov- DJ 611(Gaesti-Selaru) sat Brosteni.
Bazinul Hidrografic Vedea
In cadrul bazinului hidrografic Vedea ihtiofauna a fost monitorizata n 1 sectiune de

rau, sectiune care s-a incadrat in starea foarte buna.
b. SUBSISTEMUL LACURI
In anul 2011, in bazinele hidrografice Arges si Vedea, nu s-a efectuat inventarierea ihtiofaunei in
lacuri naturale sau lacuri de acumulare.
F-GA-30 82
VI. INVENTARIEREA MACROFITELOR ACVATICE IN ANUL 2011
a. SUBSISTEMUL RAURI
n Bazinul Hidrografic Arge inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe 32

corpuri de ap pe rurile:
Valsan, 3 corpuri de ap prin intermediul urmtoarelor seciuni: am ac Valsan,. Bradetu
si am. confl. Arges;
Targului, 2 corpuri de apa prin intermediul urmtoarelor seciuni:Voina si Apa Sarata.
Bratia, 2 corpuri de apa prin intermediul urmtoarelor seciuni: Rusor-am. statie hidro si
am. conf. Targului;
Carcinov, 2 corpuri de apa prin intermediul urmtoarelor seciuni:Priboieni si am. conf.
Arges;
Cte un corp de ap pe rurile: Banesti (Cicanesti) - Barasti, Bughea (am. Bughea de
Sus si am. conf. Targului,Valea Romanestilor-am. conf. Targului, Draghici-am. Draghici,
Mazgana-am. conf. Argesel, Argesel-Mioveni, Valea Mare am. conf. Raul Doamnei,
Bascov(Draganu si am. conf. Arges), Valeni-am. conf.Arges,Rancaciov-am. Valea
Corbului, Dambovicioara-iesire chei,Valea cheii-iesire chei, Derivatie Potopu/Arges-am.
descarcare Arges, Cirogarla-autostrada Bucuresti-Pitesti, Glavacioc Ghimpati,Milcovat-
am. conf. Glavacioc,Calnistea-Calugareni,Balaria-am. conf. Neajlov,Luica-am. conf.
Arges, Cocioc-am. conf. Sabar.
n Bazinul Hidrografic Vedea inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe 3

corpuri de ap pe rurile(cate un corp de apa pe fiecare rau): Vedea-Valeni, Teleorman av.
Costesti, Cotmeana Ciobani.
Din cele 32 de corpuri de ap n care s-a efectuat monitorizarea macrofitelor acvatice,
numai pe 11 corpuri s-au identificat specii de hidrofite, in seciunile: Banesti (Cicanesti) Barasti,
Bascov-am. conf. Arges, Derivatie Potopu/Arges-am. descarcare Arges, Cirogarla-autostrada
Bucuresti-Pitesti, Glavacioc-Ghimpati, Milcovat-am. conf. Glavacioc, Calnistea-Calugareni,
Balaria-am. conf. Neajlov, Luica-am. conf. Arges, Cocioc-am. conf. Sabar si Teleorman av.
Costesti .Hidrofitele sunt reprezentate de specii ca: Equiosetum fluviatile, Rumex maritimus,
Polygonum lapathifolium, Epilobium palustre, Myosoton aquaticum, Lemna trisulca,
Myriophyllum spicatum Potamogeton natans, Potamogeton crispus, Ranunculus aquatilis,
Potamogeton trichoides, Lemna minor, Butomus umbellatus, Salvinia natans, Elodeea
canadensis,Elodea nuttallii, Potamogeton rodosus, ct i alge filamentoase .
Dintre helofite au fost identificate urmtoarele specii: Alisma plantago-aquatica, Myosotis
scorpioides, Galium palustre, Lysimachia nummularia, Agrostis stolinifera, Polygonum
lapathifolium, Thelypteris palustris, Myosotis scorpioides, Equisetum arvense, Juncus effuses,
Carex sp, Veronica beccabunga, Myosoton aquaticum, Echinochloa crus-galli, Veronica
beccabunga, Lythrum salicaria, Epilobium palustre, Mentha longifolia, Cyperus longus,
Ranunculus trichophyllus, Scirpus maritimus, Rumex aquaticus Rumex maritimus, Calystegia
sepium, Phragmites sp. si Typha sp.
F-GA-30 83
b. SUBSISTEMUL LACURI
n Bazinul Hidrografic Arge macrofitele acvatice au fost inventariate n 4 lacuri de

acumulare:Mihailesti, Bila I, Facau si Gradinari si 1 lac natural Balta Comana.Inventarierea
s-a realizat in zona de mijloc a lacurilor, malurile avand panta mica, formata din material
anorganic fin, structura substratului fiind din material anorganic fin, cu exceptia Ac. Mihailesti
unde malurile sunt din beton, iar tipul sedimentului este nisip.
Acumularea Bila I are malurile cu panta mica format din material anorganic fin,
sedimentul este alcatuit din material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt formate din zone
cultivate. Transparenta Secchi a fost de 60 cm.Inventarierea s-a realizat in zona de mijloc, in 3
unitati de inventariere.Hidrofitele identificate sunt reprezentate de speciile Myriophyllum
spicatum, Ceratophyllum demersum a caror biomasa vegetala a fost frecventa in 2 dintre unitatile
inventariate si ocazionala in cea de-a treia, Lemna minor ocazionala in 2 unitati inventariate si
frecventa in a treia unitate. Helofitele identificate sunt Phragmites sp, Typha sp, Butomus
umbellatus. Dintre acestea Phragmites sp. are biomasa vegetala frecventa,Typha sp. are in 2
sectoare biomasa vegetala ocazionala si intru-unul biomasa frecventa, iar Butomus umbellatus
are biomasa vegetala rara intr-un sector si ocazionala in celelalte 2.
Acumularea Facau are malurile formate din material anorganic fin , cu panta mica ,
structura sedimentului este material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt reprezentate de zone
cultivate. Transparenta a fost de 65 cm. Inventarierea s-a realizat in zona de mijloc.Aici intalnim
specii mai numeroase de hidrofite : Potamogen natans( biomasa vegetala ocazionala in 2 unitati
de inventariere si rara in a treia), Myriophyllum spicatum( frecventa in 2 sectoare si ocazionala in
al treilea), Ceratophyllum demersum (biomasa vegetala frecventa), Salvinia natans, Trapa natans
(biomasa vegetala ocazionala in 2 unitati de inventariere si frecventa in a treia), Lemna minor
( biomasa vegetala rara in 2 unitati de inventariere si ocazionala in a treia), Nymphoides peltata
( biomasa vegetala ocazionala in 2 sectoare si rara in al treilea).In ceea ce priveste helofitele
inventariate si acestea au variat ca specii: Phragmites sp, Typha sp, Butomus umbellatus, Iris
pseudocarus, toate au fost regasite ocazional in primul sector inventariat, in celelalte 2 sectoare
biomasa acestora variind de la rara la frecventa ( Phragmites sp. in a treia unitate inventariata ).
Acumularea Gradinari prezinta maluri din material anorganic fin, cu panta mica.
Sedimentul este reprezentat de material anorganic fin, iar terenurile limitrofe sunt cultivate.
Discul Secchi indica o transparenta de 50 cm in zona de mijloc unde s-a realizat inventarierea. S-a
observat un echilibru intre cele 2 categorii de macrofite, fiind identificate cate 3 specii din fiecare
categorie : Lemna minor, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum ( hidrofite ),
Butomus umbellatus, Typha sp., Phragmites sp.( helofite ).Deasemena s- a constatat o distribuire
uniforma atat a hidrofitelor ( Lemna minor si Myriophyllum spicatum au biomasa vegetala
ocazionala in toate unitatile inventariate , iar Ceratophyllum demersum este frecvent in toate cele
3 sectoare), cat si a helofitelor (Butomus umbellatus si Phragmites sp. au biomasa vegetala
ocazionala , iar Typha sp. este frecventa in 2 sectoare si ocazionala in al treilea sector.)
Acumularea Mihailesti prezinta maluri betonate, iar tipul sedimentului este nisip.
Terenurile adiacente sunt de tip urban.Transparenta Secchi este de 80 cm. Au fost inventariate
macrofite acvatice in zona de mijloc. Si aici putem vorbi despre o distribuire uniforma a
macrofitelor , insa varietatea speciilor este redusa astfel ca s-au identificat 2 specii de hidrofite :
Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum , biomasa vegetala fiind ocazionala in prima
unitate de inventariere, frecventa in a doua unitate si ocazionala (Ceratophylum) si frecventa
(Myriophylum ) in cea de-a treia unitate inventariata. Helofitele inventariate sunt Typha sp. si
Phragmites sp. a caror biomasa vegetala a fost ocazionala in prima unitate inventariata, frecventa
in a treia unitate , iar in a doua unitate a fost ocazionala la Phragmites sp. si frecventa la Typha sp.
F-GA-30 84
Lacul natural Balta Comana prezinta maluri cu panta mica formate din material
anorganic fin. Substratul are o structura reprezentata de material organic fin. Terenurile limitrofe
sunt reprezentate de padure. Inventarierea s-a realizat in zona de mijloc .Transparenta a fost de 40
cm. Hidrofitele identificate sunt reprezentate de o mare varietate de specii distribuite uniform in
toate cele trei unitati inventariate . Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Lemna
minor, Lemna trisulca, Salvinia natans , Stratiotes aldoides, Trapa natans sunt specii a caror
biomasa vegetala a fost in general frecventa, Nymphoides natans avand in a treia unitate
inventariata biomasa vegetala abundenta.
Helofitele inventariate au fost reprezentate de speciile Phragmites sp. ( biomasa vegetala
abundenta in toate cele trei unitati inventariate ), Typha sp. ( biomasa vegetala abundenta in 2
unitati de inventariere si frecventa in cea de-a treia unitate) si Butomus umbellatus ( biomasa
vegetala rara in 2 sectoare inventariate si ocazionala in al treilea sector) .
C . APE SUBTERANE
EVALUAREA STRII CHIMICE A CORPURILOR DE AP SUBTERAN
N ANUL 2011
1. Aspecte generale
1.1. Numarul total de corpuri de apa delimitate

Pe teritoriul Administraiei Bazinale de Ap Arge - Vedea au fost identificate, delimitate
i descrise un numr de 11 corpuri de ap subteran ( ROAG01, ROAG02, ROAG03, ROAG05,
ROAG07, ROAG08, ROAG09, ROAG10, ROAG11, ROAG12, ROAG13 ).
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut numai pentru zonele n care exist
acvifere semnificative ca importan pentru alimentri cu ap.n restul arealului, dei exist
condiii locale de acumulare a apelor n subteran, acestea nu se constituie n corpuri de ap
conform Directivei Cadru 60 /2000 /EC.
Identificarea i delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut pe baza urmtoarelor
criterii: geologic, hidrodinamic i starea corpului de ap ( calitativ i cantitativ ).
Criteriul geologic, intervine nu numai prin vrsta depozitelor purttoare de ap, ci i prin
caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea i proprietile lor de a nmagazina apa.
Au fost delimitate i caracterizate astfel corpuri de ap de tip poros i carstic-fisural.
Criteriul hidrodinamic acioneaz n special n legtur cu extinderea corpurilor de ap.
Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai pn la limita bazinului hidrografic, care
corespunde liniei de cumpn a acestora, n timp ce corpurile de adncime se pot extinde i n
afara bazinului.
Starea corpului de ap, att cea cantitativ ct i cea calitativ, a constituit obiectivul
central n procesul de delimitare, evaluare i caracterizare a unui corp de ap subteran.
Codul corpurilor de ape subterane ( ex:ROAG01 ) are urmtoarea structur:
RO=codul de ar; AG=spaiul hidrografic Arge-Vedea; 01=numrul corpului de ap n cadrul
spaiului hidrografic Arge-Vedea.
F-GA-30 85
Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 aparin tipului poros, fiind acumulate
n depozite de vrst cuaternar i romanian pleistocen inferioar, iar un corp aparine tipului
carstic-fisural, dezvoltat n depozite de vrst jurasic-cretacic.Cele mai multe corpuri de ap
subteran, i anume 7 (ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 i
ROAG10), au fost delimitate n zonele de lunci i terase ale Argeului i afluenilor si, Vedei si
afluentilor si, Clmuiului, precum i ale Dunrii fiind dezvoltate n depozite aluviale, poros-
permeabile, de vrst cuaternar. Corpul de ap ROAG01 (Munii Pdurea Craiului), se dezvolt
n zona montan i este de tip carstic-fisural, fiind dezvoltat n roci dure, reprezentate prin calcare,
conglomerate, gresii etc.
Alte trei corpuri, i anume ROAG11 (Bucureti-Slobozia), ROAG12 (Estul Depresiunii
Valahe) i ROAG13 (Bucureti), sub presiune, sunt cantonate n depozite pleistocen-superioare i
romanian-pleistocen inferioare i au o importan economic semnificativ.
1.2. Numarul total de foraje monitorizate in anul 2011
Din punct de vedere cantitativ
Totodata s-au efectuat masuratori de temperatura si debit la 16 izvoare (inclusiv paraul
Dambovicioara) .
Forajele si izvoarele aflate in observatii si masuratori in anul 2011 sunt repartizate pe 10
corpuri de apa conform tabelului de mai jos:
Din care
Nr. corp Nr. foraje / izvoare Nr. foraje / izvoare cu
Nr. crt. cu sonde
de apa planificate observatii si masuratori
piezometrice
1 ROAG01 -/ 9 -/6 /-
2 ROAG02 23 / - 17 / - 5/-
3 ROAG03 29 / - 21 / - 14 / -
4 ROAG05 45 / - 33 / - 11 / -
5 ROAG07 7/ - 3/- -/-
6 ROAG08 23 / 1 15 / 1 1/-
7 ROAG09 52 / 3 42 / 3 7/-
8 ROAG10 6/ - 5/- -/-
9 ROAG11 1/ - -/- -/-
10 ROAG12 22 / 7 12 / 6 2/-
TOTAL 208 / 20 148 / 16 40 / -
Din punct de vedere calitativ
Pentru urmarirea calitatii corpurilor de apa subterana, in anul 2011, la nivelul ABA Arges-
Vedea, s-au prelevat probe de apa din 150 de foraje/izvoare(149 foraje i 1 izvor ), cu frecventa
de 1-2 probe/an, fiind efectuate determinari de:
- indicatori fizico-chimici generali(pH,temperatura, oxigen dizolvat, azotati, azotiti,
amoniu, fosfati, conductivitate, cloruri, sulfati, bicarbonati, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier,
mangan;
-substante prioritare/prioritar periculoase( metale:arsen, cadmiu, plumb, mercur, nichel,
cupru, zinc, crom si pesticide numai daca au fost identificate in urma screeningului)
F-GA-30 86
Distributia forajelor/izvoarelor monitorizate pe cele 11 corpuri de apa subterana este
urmatoarea:
Denumire Corp de apa Cod corp Numar foraje/izvoare

Denumire Corp de apa de apa
Cod corp monitorizare
Numar 2011
foraje/izvoare
1.3. Muntii Piatra Craiului de apa
ROAG01 monitorizare
1 2011
Campia Titu
Bucuresti-Slobozia(Nisipurile Mostistea) ROAG02
ROAG11 15
Colentina
Estul Depresiunii Valahe(Formatiunile de Candesti si Fratesti) ROAG03
ROAG12 16
41
Lunca si terasele r.Arges ROAG05 23
Bucuresti(Formatiunea de Fratesti) ROAG13 6
Lunca Dunarii(Giurgiu-Oltenita) ROAG07 4
TOTAL ABA ARGES-VEDEA 150
Pitesti ROAG08 24
Luncile si terasele raurilor Vedea,Teleorman si Calmatui ROAG09 26
Lunca Dunarii(Tr Magurele-Zimnicea) ROAG10 3
Rezultatele incadrarii corpurilor de apa in starea chimica corespunzatoare
Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa subterana se realizeaza conform cerintelor

Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protectia apelor subterane
impotriva poluarii si deteriorarii transpusa n legislatia nationala prin HG 53/2009 si a Ordinului
137/2009 care stabileste valorile de prag pentru corpurile de apa subterana.
In Ordinul 137/ 26. 02. 2009, au fost aprobate valori de prag, pentru fiecare corp de apa.
Pentru corpul de apa ROAG 01, au fost aprobate valori de prag pentru urmatorii indicatori: NH4,
Cl, SO4, As, Hg, Pb, Cd, NO2 si PO4, ale caror limite au fost comparate cu valorile determinate
in forajele respective.
Pentru corpurile de ape subterane ROAG 02, ROAG 03 , ROAG 05, ROAG 07,ROAG 10,
ROAG 11 Si ROAG 13 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2 , Cd,
Pb si PO4.
Pentru corpurile de ape subterane ROAG 09 si ROAG 12 s-au aprobat valori de prag pentru
indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2 , As, Hg , Cd, Pb si PO4.
In HG 53/2009 sunt stabilite standardele de calitate pentru azotati si pesticide totale.
Pentru evaluarea starii calitative (chimice) a corpurilor de ape subterane, in anul 2011, s-a
utilizat Metodologia preliminara de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape
subterane (elaborata de INHGA) parcurgandu-se urmatoarele etape:
s-a calculat pentru fiecare punct de monitorizare (foraj, izvor) concentratiile medii anuale
pentru fiecare indicator determinat (una, doua sau mai multe analize);
pentru fiecare punct de monitorizare, s-a comparat concentratia medie anuala pentru toti
indicatorii care au stabilite valori de prag/standarde de calitate, cu valoarea prag sau
standardul de calitate .
daca nu exista depasiri la niciun indicator, in niciun punct de monitorizare, atunci corpul
de apa subterana va fi considerat in stare calitativa (chimica) buna;
in cazul in care exista cel putin un indicator pentru care concentratia medie anuala este mai
mare decat valoarea de prag/standardul de calitate, se procedeaza astfel:
daca numarul punctelor de monitorizare in care se constata depasiri ale valorilor
prag/standardelor de calitate reprezinta mai putin de 20 % (20%) din numarul total al
punctelor de monitorizare, se considera c acel corp de apa subterana se afl in stare
calitativa (chimica) buna; se mentioneaza indicatorii care prezinta depasiri , punctele de
monitorizare cu depasiri si valorile depasite;
F-GA-30 87
daca numarul punctelor de monitorizare cu valori depasite este mai mare de 20% (>20%)
din numarul total al punctelor monitorizate, se considera ca acel corp de apa subterana se afla
in stare calitativa (chimica) slaba, cu urmatoarele exceptii (situatii particulare):
1. In cazul corpurilor de apa subterana monitorizate prin mai multe puncte de
monitorizare, se vor avea in vedere urmatoarele:
a. uniformitatea distributiei punctelor de monitorizare pe suprafaa corpului, precum
si, in cadrul acestora, distributia punctelor cu depasiri
- daca punctele de monitorizare cu depasiri nu sunt distribuite relativ uniform pe
suprafata corpului de apa subterana, ci se grupeaza intr-o anumita zona, iar pe restul
suprafetei corpului de apa punctele de monitorizare nu au valori depasite, se va
considera ca acel corp de apa subterana are stare calitativa buna;
b. existenta surselor de poluare pentru indicatorii care prezinta depasiri
- daca nu exista, sau nu se cunosc, surse de poluare care sa justifice depasirile sau daca
datele istorice infirma existenta acestor depasiri, atunci corpul de apa se poate
considera in stare calitativ bun.
2. In cazul corpurilor de apa subterana monitorizate prin unul sau doua puncte de
monitorizare (situatie valabila pentru majoritatea corpurilor de apa subterana din zonele
montane, monitorizate prin izvoare), daca se constata lipsa unor surse de poluare, evaluarea
starii calitative (chimice) a corpului de apa se va face dupa o analiza atenta a rezultatelor
inregistrate in sirul de valori anterioare; corpul de apa va fi considerat in stare calitativa
(chimica) buna, iar valoare depasita se va considera ca avand caracter local.
Incadrarea celor 11 corpuri de apa subterana in starea chimica, aplicand metodologia mai
sus prezentata, pentru anul 2011 este urmatoarea:
Nr. Denumire corp de apa subterana Codul corpului de Starea chimica

Crt. apa in anul 2011
1 Muntii Piatra Craiului ROAG01 Buna

2 Campia Titu ROAG02 Buna
3 Colentina ROAG03 Buna
4 Lunca si terasele r.Arges ROAG05 Slaba
5 Lunca Dunarii(Giurgiu-Oltenita) ROAG07 Buna
6 Pitesti ROAG08 Slaba
7 Luncile si terasele raurilor Vedea,Teleorman si Calmatui ROAG09 Slaba
8 Lunca Dunarii(Tr Magurele-Zimnicea) ROAG10 Buna
9 Bucuresti-Slobozia(Nisipurile Mostistea) ROAG11 Buna
10 Estul Depresiunii Valahe(Formatiunile de Candesti si Fratesti) ROAG12 Slaba
11 Bucuresti(Formatiunea de Fratesti) ROAG13 Buna
2.Evaluarea strii chimice a corpurilor de ap subteran cu detaliere pe

fiecare corp de apa
Corpul de apa subteran ROAG01- Muntii Piatra Craiului
1.Descrierea generala a corpului de apa
F-GA-30 88
Corpul de ape subterane din Munii Piatra Craiului este de tip carstic-fisural, fiind
acumulat n calcare, conglomerate gresii i marne de vrst jurasic-cretacic din cadrul zonei
cristalino-mezozoice.
Depozitele jurasic-cretacice se dispun discordant peste isturile cristaline precambrian
superior-paleozoice (din alctuirea Seriei de Leaota) i sunt parial neacoperite, parial acoperite
de sol sau de diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (eluviale, deluviale, coluviale,
aluviale, fluviale etc.). Munii Piatra Craiului prezint o structur de sinclinal cu direcia NNE-
SSV, afectat de dou sisteme de falii: unul cu falii transversale i altul cu falii longitudinale.
Depozitele jurasic-cretacice acvifere au infiltraia eficace de 315 472,5 mm/an, gradul de
protecie fiind puternic nesatisfctor. Cantitatea medie anual de precipitaii a fost n perioada
1961 2000 de 900 mm. Debitele izvoarelor sunt cuprinse ntre 0,38 i 800 l/s.
n partea de est a masivului Piatra Craiului se menioneaz captrile de ape carstice din
zonele Prpstii-Gura Rului i Topliele Domnilor, debitele captate fiind folosite pentru
alimentarea cu ap a oraului Zrneti i a unor localiti din aval.
2. Evaluarea strii chimice a corpului de ap
In anul 2011 calitatea apei din corpul de ap subteran ROAG01 a fost urmrit prin
monitorizarea unui izvor.
Indicatorii care determin starea corpului de ap sunt: Azotai (NO 3- ), Amoniu (NH4+),
Cloruri (Cl-), Azotii (NO2-) i ortofosfai (PO43-).
Nu s-au nregistrat depiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la niciunul dintre
indicatorii de calitate. Avnd n vedere cele mai sus menionate precum i faptul ca acest corp
este situat ntr-o zon montan lipsit de presiuni antropice, se consider corpul de ap subteran
ROAG01 ca fiind n stare calitativa(chimica) buna.
Alti indicatori monitorizati
Conform Manualului de Operare pentru 2011, in corpul de apa ROAG01, au mai fost
monitorizai o serie de parametri fizico-chimici, care nu intr in evaluarea strii chimice, deoarece
nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, CBO5,CCOCr;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, bicarbonai;
Metale: Cu, Zn.
Corpul de apa subterana ROAG02 - Campia Titu

Corpul de tip poros permeabil, de vrst cuaternar se dezvolt n zona nord- estic a
rului Arge.
Situat ntre rul Arge i rul Siret, cmpia de divagare are aspectul unui vast inut
depresionar care nsoete marginea extern a cmpiei piemontane de nord-est. Aici micrile de
subsiden de la sfritul Cuaternarului au determinat nnecarea luncilor i teraselor sub aluviunile
recente ale rurilor.
Geomorfologic, ea apare ca o zon de lunc lat de 10-30 Km, cu o reea hidrografic
destul de deas, cu numeroase cursuri prsite i pante foarte reduse.
Sub aspect litologic, depozitele aluvionare sunt constituite din toat gama de materiale
aluvionare, mergnd de la nisipuri fine cu intercalaii argiloase la pietriuri i bolovniuri (spre
zona de dealuri).
Acviferul freatic cantonat n nisipurile i pietriurile acestor depozite se gsete situat, n
general, la adncimi reduse (de 1-5 m).
F-GA-30 89
Ca urmare a siturii nivelului piezometric aproape de suprafaa, n timpul precipitaiilor
abundente i n timpul creterii nivelului apei din ruri, nivelul apelor freatice crete i el,
producnd nmltinirea sau srturarea terenurilor agricole.
Datorit naturii argiloase a terenurilor de la suprafa precum i pantei reduse,
fenomenele de bltire la suprafa sunt foarte frecvente i de lung durat (de 2-3 luni).
Stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determin apariia n aceast zon pe anumite
sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat n general la adncimi reduse de pn la 1-1,5 m.
Granulometria stratului acvifer sezonier fiind mai fin (silturi nisipoase argiloase)
determin o circulaie foarte lent pe orizontal, care totodat favorizeaz procesele de
evapotranspiraie.
Stratul acvifer este alimentat n cea mai mare parte din afluxul subteran provenit din
cmpia piemontan sau din izvoarele ce apar la contactul cu aceast zon.
Alimentarea din precipitaii este foarte redus acolo unde stratul acvifer este acoperit de
loessuri argiloase i mai intens n zonele n care depozitele stratului acvifer apar la suprafa,
situaii foarte frecvente n aceast zon.
Mineralizaia apelor din aceast unitate hidrogeologic este n general ridicat.
Din punctul de vedere al contextului geologic, n care se dezvolt i se alimenteaz corpul
de ap, acesta are condiiile naturale de a corespunde din punct de vedere calitativ.
Formaiunile acvifere sunt rezultatul eroziunii Carpailor Meridionali alctuii n special
din isturi cristaline i roci carbonatice, ce determin caracterul bicarbonatic i mineralizarea
relativ sczut a apelor.
Analizele chimice efectuate pe apa prelevat din unele foraje de observaie pun n
eviden o variaie relativ restrns a chimismului. Apa corpului de ap subteran este bicarbonat
calcic cu o mineralizaie sczut.

Pe corpul de apa subterana ROAG02 au fost monitorizate 5 foraje de observatie apartinand
retelei hidrogeologice nationale.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apa sunt: Azotati (NO 3- ), Amoniu (NH4+),
Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Azotiti (NO2-) si ortofosfati (PO43-).
Nu s-a inregistrat nici o depasire a valorilor prag/standardelor de calitate, motiv pentru
care se considera corpul de apa subterana ROAG02 ca fiind in stare calitativa(chimica) buna.
monitorizati in anul 2011, o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea starii
chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, sodiu, potasiu, calciu, magneziu,
duritate totala, bicarbonati;
Metale: Fe, Mn, Cu.
Corpul de apa subterana ROAG03 Colentina
F-GA-30 90
Corpul este de tip poros permeabil, cantonat n depozitele Pleistocenului superior
(Pietriurile de Colentina). Acviferul freatic constituit din pietriuri i nisipuri se dezvolt n
interfluviul Arge-Dmbovia-Sabar-Pasrea .
Pe msura deplasrii ctre nord se remarc o reducere a orizontului de pietriuri i nisipuri,
astfel nct la nord de linia Otopeni-Stefneti-Afumai acest orizont nu mai poate fi identificat.
Depozitele superficiale trec pe rapid ntr-un nisip fin ruginiu i apoi ntr-un nisip rocat cu
numeroase resturi organice. In adncime, granulometria nisipurilor se mrete, acestea trecnd n
general la pietriuri. Intregul orizont acvifer prezint o sedimentare n lentile, ale cror dimensiuni
cresc ctre patul stratului indiferent dac materialul este constituit din nisip fin sau pietri grosier.
Acestea dovedesc c pietriurile din baz s-au depus ntr-un regim torenial.
Pietriurile de Colentina sunt intercalate ntre depozitele loessoide i reprezint aluviunile
vechi ale rului Arge.
Conform datelor unor foraje spate n acest orizont acvifer, pe dreapta Dmboviei, argila
care acoper nisipurile cu pietriuri nu are dezvoltare continu rmnnd, pe alocuri, sub form de
lentile.
Pe o linie cu direcia NV-SE, care trece prin centrul oraului Bucureti, acest orizont are o
uoar nclinare, patul acestuia plasndu-se de la cota de 42 m n nord-vestul capitalei la cota de
32 m, n sectorul est-sud-est.
Diagramele Piper i Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale apei unor foraje de
monitorizare pun n eviden caracterul bicarbonat calcic-magnezian al apei i variaia relativ
restrns a chimismului.
In zona oraului Bucureti, Pietriurile de Colentina sunt puternic poluate cu substane
toxice i mai ales cu substane organice provenite din reeaua de canalizare deteriorat a oraului.
In primul rnd, apa din acest orizont acvifer nu corespunde normelor bacteriologice avnd
coninuturi importante de bacili-coli i germeni banali. In al doilea rnd, concentraiile de NO2,
NH4, NO3 i substane organice depesc limitele admise de standardul naional de potabilitate.

Pe corpul de apa subterana ROAG03 au fost monitorizate 16 foraje de observatie
apartinand retelei hidrogeologice nationale.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apa sunt: Azotati (NO 3- ), Amoniu (NH4+),
Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Azotiti (NO2-) si ortofosfati (PO43-), Cadmiu, Plumb si Pesticide
totale.
S-au inregistrat depasiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la azotati pentru
3(18,8%) din cele 16 foraje monitorizate, si anume:
Cernica F2
Dragomiresti-Rudeni F1
Otopeni F1A.
Avand in vedere cele mai sus mentionate se considera corpul de apa subterana ca fiind
in stare calitativa (chimica) buna.
monitorizati in anul 2011, o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea starii
chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:
bicarbonati;
Metale: Fe, Mn, Ni, Cr, Cu, Zn, Hg, As;
Micropoluanti: tetracloretilena.
F-GA-30 91
Corpul de apa subterana ROAG05/ Lunca si terasele raului Arges

Corpul de ap subteran este de tip poros permebil i se dezvolt n depozitele de vrst
cuaternar din lunca i terasele rului Arge.
In zona dealurilor subcarpatice miocene i de fli, apele freatice cantonate n aluviunile
grosire (nisipuri, pietriuri, bolovniuri) ale luncii i teraselor rului Arge sunt dependente de
ru, nivelul lor piezometric variind ntre 1-5 m, apa fiind de bun calitate.
Freaticul din luncile i terasele rului Arge prezint un grad ridicat de vulnerabilitate pe
cursul superior al rului, nefiind protejat de un strat acoperitor impermeabil sau semipermeabil.
In cursul mediu i inferior sectoarele n care acviferul freatic are o bun protecie
alterneaz cu sectoare neprotejate n funcie de condiiile morfohidrografice ale albiei rului i de
panta de scurgere. In aceste dou sectoare se poate considera c acviferul este parial protejat
mpotriva polurii, prin existena unui strat de argile, silturi argiloase sau nisipuri siltice, care nu
depesc 4-5 m grosime dect pe unele terase mai nalte.
Surse punctiforme de poluare, fr a afecta esenial acviferul freatic, sunt depozitele
menajere neamenajate precum i polurile industriale.
Predomin apele bicarbonatat calcice, dar apar i ape clorosodice, precum i ape de amestec.

Pe corpul de apa subterana ROAG05 au fost monitorizate printr-un numar de 23 foraje de
observatie.
Indicatorii care determina starea corpului de apa sunt: Azotati (NO 3- ), Amoniu (NH4+),
Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Azotiti (NO2-) , ortofosfati (PO43-), Cadmiu, Plumb si Pesticide totale.
S-au inregistrat depasiri ale valorilor prag/standardelor de calitate pentru 7(30,4%) din
cele 23 foraje monitorizate, si anume:
1 foraj pentru ortofosfati: Vadu-Lat F2
1 foraj pentru amoniu: Comana-Varasti F5
2 foraje pentru azotati: Mogosani F1, Darmanesti F1
3 foraje pentru cloruri: Gaesti F1, Domnesti-Mihailesti F4 si
Jilava- 30 Decembrie F1
Avand in vedere cele mai sus mentionate se considera corpul de apa subterana ca fiind
in stare calitativa(chimica) slaba.
Conform Manualului de Operare pentru 2011 pe corpul de apa ROAG05, au mai fost
monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea starii chimice, deoarece
bicarbonati;
Metale: Fe, Mn,Cu ,Ni, Zn, Cr, Ba;
Corpul de apa subterana ROAG07/ Lunca Dunarii pe sectorul Giurgiu-Oltenita
1. Descrierea generala a corpului de apa

Corpul de ap subteran este de tip poros permeabil i se dezvolt n depozitele de lunca
ale Dunrii n sectorul Zimnicea Oltenia (fig.1.6).
F-GA-30 92
Acest corp de ap subteran freatic se dezvolt pe o suprafa redus, situat la nord de
lunca Dunrii, care este tipic subzonei de descrcare a Formaiunii de Frteti din cmpul
Burnas.
In acest sector al Dunrii, lunca are limi variabile cuprinse ntre 3-10 Km. Acviferul
freatic este constituit din pietriuri i bolovniuri uneori cu intercalaii de nisipuri fine i medii cu
grosimi de 5-15 m. Debitele obinute din acest acvifer au valori cuprinse ntre 2-16 l/s/foraj.
In cuprinsul acestui sector apele freatice din lunc sunt nepotabile datorit mineralizaiei
totale i coninutului de fier care depesc limitele admise de standardul de potabilitate.
Pe corpul de apa subterana ROAG07 in anul 2011 au fost monitorizate 4 foraje de
observatie.
Cloruri (Cl-), Azotiti (NO2-) si ortofosfati (PO43-).
Local s-a inregistrat o depasire mica a valorii prag pentru ortofosfati(de 0,7 mg/) si anume
in forajele:Pietrosani F1(0,721 mg/l) si Pietrosani F5(0,797 mg/l).
Avand in vedere ca depasirea este locala, se considera corpul de apa subterana ROAG07 ca
fiind in stare calitativa(chimica) buna.

Conform Manualului de Operare pentru 2011,in sem I, in corpul de apa ROAG07, au mai
fost monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea starii chimice,
deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn.
Corpul de apa subterana ROAG08 / Pitesti

Corpul este de tip poros permeabil cantonat n nisipurile care se dezvolt la vest de rul
Arge i include aproape n ntregime spaiul ocupat de Cmpia Vlsiei i parial Cmpia Gvanu-
Burdea.
Aceast unitate hidrogeologic, cu aspect de cmpie, este slab fragmentat, fiind
segmentat n interfluvii largi de ctre vile adncite care prezint terase localizate pe partea
stng a acestora.
Mineralizaia total a apelor variaz ntre 100 mg/l i 1000 mg/l ajungnd uneori pn la
3000 mg/l i sunt de tipul bicarbonatat- calcice.
Complexul de marne situat deasupra stratului acvifer confer acestuia o bun protecie
mpotriva polurii de la suprafa.
Apele sunt bicarbonat calcice i magneziene, slab mineralizate. Variaia chimismului
apelor este relativ sczut, diagramele Piper i Schoeller reliefnd o variaie a concentraiei n
calciu i magneziu, n prezena relativ constant mic a sulfailor.
Importante surse de poluare sunt reprezentate de poluarea din surse agricole i

industriale. Astfel, valori depite se nregisteaz, n principal, la indicatorul NH 4 i n proporie
mult mai mic la NO3 i NO2.
Principalii poluatori industriali sunt: Petrom Piteti, Arpechim Piteti i Avicola Mihileti.
F-GA-30 93
Alte surse de poluare sunt reprezentate de depozitele menajere neamenajate de la
Piteti, precum i de activitatea antropic desfurat n localitile din zon.

In 2011 calitatea apei din corpul de apa subterana ROAG08 a fost monitorizata in 24
foraje de observatie.
Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Azotiti (NO2-) si ortofosfati (PO43-), Plumb, Cadmiu si pesticide
totale.
Depasiri valorilor prag/standardelor de calitate au fost inregistrate pentru 8 foraje(33%):
7 foraje pentru azotati: Izvoru F1 si F2, Petresti-Croitori F1,
Brosteni F1, Morteni F1, Valea Ciresului F1, Teiu Vale F1;
4 foraje pentru azotiti: Izvoru F1 si F2, Puntea de Greci F1 si
Teiu Vale F1
Astfel ca se considera corpul de apa subterana ROAG08/Pitesti ca fiind stare
calitativa(chimica) slaba.
Conform Manualului de Operare pentru 2011 pentru corpul de apa ROAG03, au mai fost
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu,
magneziu;
Metale: Fe, Mn, As,Hg, Zn, Ni, Cu, Cr, Ba;
Corpul de apa subterana ROAG09/Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui
Corpul de ap subteran de tip poros permeabil este dezvoltat n lunca i terasele rurilor Vedea i
Teleorman i este de vrst cuaternar (fig.1.8).
Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri i pietriuri) cu
grosimi de 1,5-10 m.
In esul aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric situat la adncimi cuprinse ntre
2-10 m, fiind constituit din nisipuri cu pietriuri i lentile de argil. Debitele obinute prin forajele
de captare sunt de circa 1-6 l/s/foraj.
Terasele rurilor, constituite din pietriuri, bolovniuri i nisipuri sunt acoperite de o
ptur destul de groas de loess, iar debitele sunt de aproximativ 0,2-2 l/s/foraj.
Stratul acoperitor este constituit din silturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate
atinge 30 m n zonele de interfluvii.
Direcia de curgere este aproximativ nord sud n cursul superior pentru ca la intrarea n
cmpia Gvanu Burdea s-i schimbe direcia de curgere spre SE, iar la intrarea n zona cmpiei
nalte a Burnasului s-i reia cursul nord-sud.
Permeabilitatea depozitelor acvifere freatice are valori cuprinse ntre 20-100 m/zi, valori
ce cresc treptat spre zonele de terase i lunci. Valori mai mici (sub 20 m/zi) se remarc pe
interfluviile din cmpiile Boianu, Burdea, estul cmpiei Vedea.
Transmisivitile au valori cuprinse ntre 50-500 m2/zi (cu valori mai mari pn la 1000
2
m /zi la sud de Roiori de Vede).
F-GA-30 94
In cadrul bazinului Clmui, posibilitile de alimentare cu ap din acviferele freatice sunt
foarte mici, astfel nct trebuie s se recurg la stratele acvifere de adncime.
In general, luncile i terasele acestui bazin hidrografic apar ca deficitare n ape freatice,
att cantitativ, ct i calitativ.

In cadrul corpului de apa subterana ROAG09 au fost monitorizate 26 foraje de observatie.
Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Azotiti (NO2-) ,ortofosfati (PO43-), Plumb, Cadmiu si Pesticide totale.
S-au inregistrat depasiri ale valorilor prag/standardelor de calitate dupa cum urmeaza:
3 foraj pentru amoniu: Peretu F1, Ciobani F1, Vitanesti F2
4 foraje pentru azotati: Alexandria F4, Serboieni F1,
Ciocesti F1 si F3
In concluzie se considera corpul de apa subterana ROAG09 ca fiind in stare
calitativa(chimica) slaba, 26,9 % din forajele monitorizate prezentand depasiri .
Conform Manualului de Operare pentru 2011, pentru corpul de apa ROAG07, au mai fost
bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Cu, Cr, Ba;
Corpul de apa subterana ROAG10/Lunca Dunarii (Turnu Magurele-Zimnicea)

Acest corp de ap subteran se dezvolt n depozitele poros permeabile din lunca Dunrii pe
sectorul Turnu Mgurele Zimnicea.
In cuprinsul acestui sector se afl balta Suhaia alimentat de rul Clmui.
Lunca are limi variabile cuprinse ntre 2-6 Km.
Acviferul freatic este cantonat n pietriuri, bolovniuri i nisipuri fine siltice. Debitele
obinute prin pompare au variat ntre 1,5-12 l/s/foraj, pentru denivelri cuprinse ntre 0,1-2,0 m.
Apele sunt potabile cu excepia subzonei Suhaia-Zimnicea, care are n exces fier, cloruri i
o duritate ridicat.

In 2011 in cadrul corpului de apa subterana ROAG10 au fost monitorizate 3 foraje de
observatie.
Cloruri (Cl-), Azotiti (NO2-) ,ortofosfati (PO43-) , Plumb, Cadmiu si pesticide totale.
Nu s-a inregistrat nici o depasire a valorilor prag/standardelor de calitate, motiv pentru care
se considera corpul de apa subterana ROAG10 ca fiind in stare calitativa(chimica) buna.
F-GA-30 95
Conform Manualului de Operare pentru 2011, pentru corpul de apa ROGWAG10, au mai
Metale: Fe, Mn, Hg, As, Ni, Cu, Cr, Zn, Ba;
Corpul de apa subterana ROAG11/ Bucuresti-Slobozia(Nisipurile Mostistea)

Acest corp de ap subteran este de tip poros permeabil, cantonat n acviferul de medie
adncime, sub presiune, din subsolul oraului Bucureti i este constituit din nisipuri foarte fine,
micacee de culoare vnt-cenuie, uneori cu intercalaii ruginii (Nisipurile de Mostitea).
Constituia petrografic este caracterizat prin absena elementelor calcaroase i pare s
corespund cu a nisipurilor din Formaiunea de Frteti.
Acest orizont se prezint, n terasa din stnga Dmboviei, sub forma unui strat de 10-15 m
grosime, dar n destul de multe amplasamente din cuprinsul oraului Bucureti are aspectul unei
succesiuni de nisipuri cu intercalaii argiloase, a crei dezvoltare nu depete uneori civa metri.
In terasa din dreapta Dmboviei acest orizont acvifer de nisipuri prezint intercalaii
frecvente de pietriuri i arat o tendin de reunire spre sud cu Pietriurile de Colentina.
Acest orizont acvifer este situat, n zona oraului Bucureti, la adncimi cuprinse ntre 20 m
i 42 m, avnd niveluri piezometrice ascensionale la circa 12 m adncime. Conductivitile
hidraulice au valori de 5-15 m/zi, iar transmisivitile nu depesc 150 m2/zi.
Posibilitile de alimentare cu ap din acest din acest orizont acvifer sunt relativ modeste, cu
debite medii de 5-6 l/s, pentru denivelri de 3-4 m, ceea ce indic un debit specific q = 1-2 l/s/m.
Din punct de vedere chimic, aceste ape se ncadreaz n limitele de potabilitate, dar prezint
valori ridicate ale duritii totale (mai mari de 30oG).
Aria de rspndire a acestui acvifer, de vrst pleistocen superioar, se extinde mult la est de
Bucureti pn n zona luncii Dunrii, la Feteti i la vest de Bucureti pn la Olt, ocupnd
aproape n ntregime Cmpia Vlsiei i parial Cmpia Gvanu-Burdea. In aceste ultime dou
subuniti morfologice Nisipurile de Mostitea au caracter de strat acvifer cu nivel liber.
Aceast diferen este imprimat de caracterul micrilor neotectonice (micri tectonice
care s-au produs n Cuaternar) : pozitive n Domeniul Getic i negative n Domeniul Oriental. In
acest fel Nisipurile de Mostitea de la vest de Arge se gsesc la adncimi ce nu depesc 25 m ;
n timp ce la est de Arge, Nisipurile de Mostitea se situeaz la adncimi cuprinse ntre 35-50 m,
avnd caracter de strat sub presiune (strat acvifer de medie adncime).
Alimentarea acviferului din Nisipurile de Mostitea, care se dezvolt la est de Arge, se face
n mod deosebit prin drenan ascendent din Formaiunea de Frateti, cu o rat care nu a putut fi
determinat pn n prezent.
Conductivitatea hidraulic a acestui orizont acvifer, n zona oraului Bucureti, este de 3-8
m/zi, iar transmisivitile variaz n limite cuprinse ntre 30 120 m2/zi.

In 2011 in cadrul corpului de apa subterana ROAG11 a fost monitorizat 1 foraj de
observatie.
Cloruri (Cl-), Azotiti (NO2-) ,ortofosfati (PO43-) , Plumb, Cadmiu si pesticide totale.
F-GA-30 96

Metale: Fe, Mn, Ni, Cu, Cr, Zn, Ba;
Corpul de apa subterana ROAG12/Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Candesti si

Fratesti)

Corpul de ap subteran de adncime este cantonat n Formaiunile de Frteti i Cndeti,
de vrst romanian pleistocen inferioar.
La est de rul Arge, pn n partea de sud a Platformei Moldoveneti i Dunre,
subunitatea morfo-structural a Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscut ca Domeniu
Oriental, este constituit din trei subzone hidrogeologice orientate vest-est.
a) prima subzon este aceea care corespunde dezvoltrii Formaiunii de Cndeti de vrst
romanian medie-pleistocen inferioar, situat n partea de nord a Depresiunii Valahe.
b) cea de-a dou subzon, este zona central care corespunde dezvoltrii formaiunilor
romanian i pleistocen inferioare situate n domeniul de maxim subsiden i maxim grosime
(500 m) a depozitelor romanian-cuaternare constituite din strate nisipoase foarte fine argiloase i
marnoase. In aceast subzon acviferele puse n eviden pn la adncimea de circa 400 m au un
potenial de debitare redus i o mineralizare ridicat, care le exclude din categoria apelor potabile
n proporie de peste 50%.
c) cea de-a treia subzon este cea a dezvoltrii Formaiunii de Frteti, de vrst romanian
superior- pleistocen inferioar, situat n partea de sud a domeniului considerat.
a) Formaiunea de Cndeti se dezvolt n partea de nord a domeniului oriental, subzon a
crei limit nordic poate fi trasat prin localitile: Valea Mrului-Poenari-Voineti-Pucioasa-
Cmpina-Apostolache-Vipereti-Dumitreti-Mera-Oneti-sud Bacu
Limita nordica a Formaiunii de Cndeti n sudul Podiului Moldovenesc este marcat de
localitile: Bacu-Vaslui-Lunca Banului (pe rul Prut).
Limita sudic a Formaiunii de Cndeti nu poate fi trasat cu precizie dect ntre Piteti-
Topoloveni-Geti-Titu, de unde ncepe s se dezvolte zona central de maxim subsiden, care
are aspectul unei mari cuvete de sedimentare cu elemente fine i foarte fine (argile nisipoase,
argile i marne).
In aria de dezvoltare a Formaiunii de Cndeti se pot deosebi pe considerente structurale
dou sectoare:
-sectorul de vest, cuprins ntre Arge Prahova Teleajen Cricovul Srat ;
-sectorul de est ce se dezvolt ncepnd de la localitile Pietroasele i Stlpu i cuprinde
teritoriile cuprinse ntre localitile Buzu-Rmnic-Focani- Mreti i Adjud.
Din analiza granulometriei Formaiunii de Cndeti se constat prezena a dou faciesuri
litologice individualizate astfel:
F-GA-30 97
-n poriunea colinar i subcolinar sunt ntlnite depozite detritice alctuite din pietriuri
i chiar bolovniuri cu grosimi mari;
-n poriunea de cmpie se dezvolt alternane de strate de pietriuri cu nisipuri de diverse
granulometri ajungnd ca la limita domeniului granulometria s fie predominant psamitic.
In subzona Picior de Munte Gura Suii, apele subterne se acumuleaz la adncimi mari.
Inclinarea sensibil a lor spre inutul de cmpie produce saturarea treptat a depozitelor psefitice
i deversarea lor sub form de izvoare sau sub forma alimentrii aluviunilor mai tinere, care
genereaz astfel bogate strate acvifere freatice. In regiunea de cmpie, Formaiunea de Cndeti
este reprezentat prin depozitele fluviatile i lacustre, alctuite dintr-o alternan de pietriuri i
nisipuri cu pachete groase argiloase. Pe msura avansrii spre zona central de cmpie, depozitele
permeabile ncep s prezinte o cretere treptat a coninutului n elemente psamitice, care devin
precumpnitoare ctre limita cu zona central.
Apele subterane din Formaiunea de Cndeti sunt potabile, cu excepia unui teritoriu restrns
dintre Cricovul Dulce i Ialomia, situat la sud de zona cutelor diapire Moreni-Gura Ocniei.
Formaiunea de Frteti din Domeniul Oriental cuprinde un teritoriu care se extinde de la
lunca Dunrii pn n cmpia dintre Arge-Ialomia-Siret.
Depozitele poros-permeabile sunt alctuite dintr-o succesiune de nisipuri i pietriuri depuse
peste depozite pliocene i acoperite de depozite pleistocen mediu- superioare.
In zona de cmpie dunrean, Formaiunea de Frteti este aproape orizontal (n Cmpia
Burnasului) la adncimi ce nu depesc 20-30 m, dar pe msura avansrii spre interiorul arcului
dunrean acest orizont ncepe s se afunde sub cmpie i totodat s se despart treptat n dou
sau trei nivele de nisipuri cu pietriuri i bolovniuri aa cum se prezint n zona municipiului
Bucureti separate prin dou pachete argiloase marnoase i acoperite de un pachet gros de marne
cu intercalaii argiloase-nisipoase (Complexul marnos de vrst pleistocen medie).
Lentilele de pietriuri, care se dezvolt n nivelele pemeabile ale acestui complex acvifer,
asigur potabilitatea exploatrii cu debite ce oscileaz n jurul a 5-12 l/s foraj.
Depresiunea Valah se prelungete ctre nord pn la limita marcat, n partea de sud a
Podiului Moldovenesc, de linia ce trece pe la nord de Adjud (pe Valea Siretului), la nord de
Brlad (pe rul Brlad) i Oancea (pe rul Prut).
Datorit caracterului monoclinal al depozitelor care alctuiesc fundamentul zonei sudice a
Podiului Moldovenesc, formaiunile acvifere pliocene ce se dispun peste depozitele din
fundament prezint caracteristici hidrogeologice distincte.
In sectorul de nord al regiunii se individualizeaz o zon caracterizat prin prezena
acumulrilor de ap n formaiuni fin nisipoase-argiloase de vrst pliocen superioar (dacian).
In aceast zon delimitat la nord de o linie sinuoas ce trece prin localitile Hui-Vaslui-Laza
sud Secuieni sunt exploatabile strate acvifere nisipoase caracterizate prin debite specifice pn la
0,5 l/s/m i chimism n limitele admisibile de potabilitate. Aceast zon ndeplinete i rolul de
zon de alimentare cu ap a formaiunilor pliocene i n special a celor daciene care se dezvolt la
sud de linia menionat. Acviferul dacian are un nivel artezian de-a lungul rului Brlad, aa cum
a fost constatat la Brlad, Criveti i Ghidigeni. Debitele specifice sunt cuprinse ntre 0,5-1 l/s/m,
n partea de sud vest a zonei i cuprinde localitile Podul Turcului i Iveti. In culoarul
Brladului debitele captate pot ajunge la 1-3 l/s/m.
Chimismul acestor ape se ncadreaz n linii mari standardului de potabilitate, dar au un
coninut variabil de hidrogen sulfurat, astfel nct aceste acvifere nu sunt luate n considerare
pentru realizarea unor captri zonale ci numai pentru captri locale de interes economic foarte
redus.
In plus, acest acvifer prezint condiii de exploatare foarte grele, datorit granulometriei
fine care genereaz numeroase innisipri i o simitoare reducere, n scurt timp, a debitelor
exploatate.
F-GA-30 98
Zona formaiunilor acvifere cantonate n depozitele romanian- pleistocen inferioare se
dezvolt la sud de linia ce ar uni localitile Bereti-Grivia-Iveti- Lespezi.
In cadrul acestei zone se individualizeaz pe criterii litologice doua subzone:
a) subzona formaiunilor acvifere n facies psefitic ce se dezvolt de-a lungul rului
Brlad de la sud de acest ora, pn la Tecuci. In aceast subzon acviferul romanian-pleistocen
inferior este constituit din pietriuri i nisipuri cu o dispoziie aparent sinclinal, cu axul ndreptat
de-a lungul rului Brlad. Acviferul este sub presiune, cu nivel artezian pe msura adncirii sub
adncimea de 100 m, i cu debite superioare , de ordinul a 5-10 l/s, apa fiind de foarte bun
calitate. Se remarc tendina de autocolmatare a surselor prin antrenarea particulelor fine de nisip
existente n pietriurile i nisipurile grosire ale acestor depozite.
b-subzona acviferului romanian-pleistocen inferior n facies psamo-pelitic care cuprinde
ntreg Podiul Covurlui, pn la o limit ce ar uni localitile Umbrreti-Pechea-Tulceti i care
se caracterizeaz prin aceea ca acviferul de adncime este constituit din nisipuri medii i fine, cu
debite reduse, care nu depesc 0,5 l/s, iar chimismul indic ape potabile.
Acest corp de ap subteran aparine teritorial Administratiilor Bazinale de Apa: ARGES-
VEDEA (PITESTI); BUZAU-IALOMITA (BUZAU); SIRET (BACAU) i PRUT (IASI) i
bazinelor hidrografice Arge, Ialomia, Buzu, Clmui, Siret, Prut i Dunre (ntre Zimnicea i
Galai).
Aceste acvifere de adncime prezint vulnerabilitate redus la poluare, dar suport n unele
cazuri sprasolicitri cantitative cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea
cu apa a unor mari aglomerari urbane (Piteti, Trgovite, Ploieti, Slobozia, Feteti, Rm.Srat,
Tecuci).
In anul 2011 calitatea apei din corpul de apa subterana ROAG12 a fost urmarita in 41 foraje
observatie.
Cloruri (Cl-), Sulfati (SO42-), Azotiti (NO2-) ,ortofosfati (PO43-), Arsen, Mercur, Plumb, Cadmiu si
Pesticide totale.
S-au inregistrat depasiri ale valorilor prag pentru 12(29,2%) din cele 41 de foraje
monitorizate si anume:
2 foraje pentru azotati: Alexandria SH F1, Teleormanu F1;
3 foraje pentru amoniu:Cocosu F1,Contesti F1,
Calinesti-Alexandria F1;
1 foraj pentru ortofosfati: Calinesti-Alexandria F1;
1 foraj pentru sulfati: Salcioara F1AD;
7 foraje pentru cloruri:Pietroasele F1AD, Limpezisu F1AD,
Sageata F1AD, Cilibia F1AD, Caragele F1AD, Banita F1AD,
Salcioara F1AD.
Tinand cont ca 30% din forajele monitorizate prezinta depasiri se considera corpul de apa
subterana ROAG12 ca fiind in stare calitativa(chimica) slaba.

Conform Manualului de Operare pentru 2011 au mai fost monitorizati o serie de parametri
fizico-chimici, care nu intra in evaluarea starii chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum
sunt:
F-GA-30 99
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Ni, Cu, Cr, zn, Ba;
Corpul de apa subterana ROAG13/ Bucuresti(Formatiunea Fratesti)

Corpul de ap subteran de adncime este de tip poros permeabil cantonat n depozitele
de vrst romanian superior-pleistocen inferioar (Formaiunea de Frteti).
Depozitele acestei formaiuni, care se dezvolt n spaiul situat n partea de sud a
Depresiunii Valahe, sunt predominant psamitice, dar se ntlnesc i elemente psefitice, n special
n baz. In zona oraului Bucureti apar dou intercalaii argiloase-nisipoase, de circa 20 m
grosime, care separ acest orizont n trei strate de 30 m grosime fiecare, prezentnd o variaie
granulometric de la pietriuri n baz, la nisipuri n partea superioar.
Petrografic, aceste depozite conin fraciuni granulometrice provenite din cristalinul
carpatic, la care, n zona adiacent a Dunrii, se adaug cele provenite din platforma prebalcanic,
ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene, creta senonian i riolite. In acest compoziie
nu s-a semnalat prezena unor fraciuni de origine flioid.
Din punct de vedere structural, se constat o ridicare gradat a acestui complex de la nord
spre sud, paralel cu o subiere n acelai sens.
Formaiunea de Frteti este acoperit de Complexul Marnos, care cuprinde o succesiune
de lentile groase de marne i argile nisipoase cu intercalaii lenticulare subiri de nisipuri fine. Pe
baza poziiei geometrice generale i a faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex vrsta
pleistocen medie.
Pe teritoriul dintre Arge i Ialomia, complexul marnos suport un pachet gros de nisipuri,
de circa 20 m, care devin din ce n ce mai fine de la vest spre est. Ele aparin Nisipurilor de
Mostitea de vrsta pleistocen superioar.
In cea mai mare parte a regiunii menionate (ntre Arge i Ialomia) Nisipurile de
Mostitea suport o ptur groas de 10-20 m de depozite loessoide, care prezint o nclinare
redus dinspre nord spre sud, conform pantei morfologice. In aceste depozite au fost identificate
depunerile vechilor terase ale rului Arge, reprezentate prin Pietriurile de Colentina care au fost
atribuite tot Pleistocenului superior.
Avnd n vedere extinderea redus a celor dou orizonturi acvifere suprapuse sistemului
acvifer al Formaiunii de Frteti se poate considera c aceste orizonturi au o importan strict
local.
n anul 2003, corpul de ap subteran ROAG13 a fost considerat la risc calitativ pentru
indicatorii NH4 i NO2.
n anul 2007 a fost urmrit calitatea apei subterane din corpul de ape subterane ROAG13
Bucureti prin 8 puncte de observaie (foraje). La acestea nu s-a nregistrat nici o depire a
valorilor prag.
Avnd n vedere c nu s-au nregistrat depiri la nici un indicator se consider c acest
corp de ap este n stare bun din punct de vedere calitativ.

In 2011 in cadrul corpului de apa subterana ROAG13 au fost monitorizate 6 foraje de
observatie.
Cloruri (Cl-), Azotiti (NO2-) ,ortofosfati (PO43-) , Plumb si Pesticide totale.
F-GA-30 100
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, bicarbonati, sodiu,
potasiu, calciu, magneziu;
Metale: Fe, Mn, Hg, Cu, Ba.
Situatiile centralizate privind evaluarea calitativa a corpurilor de apa subterana si cea cu

forajele monitorizate in anul 2011 unde s-au inregistrat depasiri ale valorii de prag la azotati(50
mg/l) sunt redate in tabelele 8 respectiv 9(G. Tabele centralizatoare).
D.APE UZATE
Viaa i activitatea oamenilor este strns legat de abundena i distribuia resurselor de

ap. Pe msura dezvoltrii industriei, a creterii demografice i a modernizrii tehnicii, s-a
nregistrat un consum mare de ap, dar i deteriorarea calitii acesteia.Poluarea este deversarea n
aer, sol, ape a unor substane i materiale care modific mediul ambiant i duneaz vegetaiei i
organismelor.
Dup proveniena poluanilor, apele uzate pot fi mprite n cteva grupe principale: ape
uzate menajere, ape uzate din zootehnie i ape uzate industriale.
Apele uzate conin, sub form dizolvat, n dispersie coloidal i n suspensie, o varietate
mare de substane organice i minerale rezultate din activitatea de producie i social, precum i
microorganisme ( bacterii, virui ).
Aceste microorganisme provin din dejecii solide i lichide umane i animale, din materiile
prime utilizate, dar mai ales din industria alimentar i uoar.
Evacuarea de ape uzate n ruri poate avea efecte diferite : de la neglijabile pn la
degradarea apelor, dup cum debitele receptoare de ap sunt foarte mici sau foarte mari n raport
cu debitele evacuate. Problema evacurii apelor uzate, a poluanilor n general n ruri, este strns
corelat cu necesitatea condiiilor de calitate, astfel nct s nu apar efecte duntoare asupra
mediului nconjurtor.
Sursele de poluare, dat fiind faptul c au o influenta majora asupra starii calitii apelor, au
ocupat un loc aparte n cadrul sistemului de monitoring integrat. Ca urmare a acestei situaii, in
anul 2011 au fost iniiale un numr mare de aciuni de recoltri de probe n vederea cunoaterii
indicatorilor de calitate ai apei uzate, conform Manualului de Operare al Sistemului de
Monitoring Integrat al laboratoarelor ABA Arges-Vedea .
I. Prezentarea surselor de poluare: numar total si defalcare pe tipuri-aglomerari;

industrie; alte surse, in anul 2011
In anul 2011, la nivelul ABA Arges-Vedea , au fost monitorizate un numar total de 156 surse
de poluare( 130 in bh Arges, 16 in bh Vedea si 10 in bh Dunare) defalcate dupa cum urmeaza:
F-GA-30 101
Emisii AGLOMERARI UMANE (l.e.) UNITATI ALTE
punctiforme INDUSTRIALE ACTIV
<2000 2000- 10.000- >100.000 IPPC NON

10000 100.000 IPPC
1 10 19 2 12 31 81
TOTAL 32 43 81
II. Situatia volumelor de ape uzate evacuate in anul 2011
Evaluarea situatiei globale a volumelor de ape uzate evacuate, pe activitati economice, este
ilustrata in tabelul urmator si sunt clasificate astfel :
- volume de ape uzate evacuate care nu necesita epurare ;
- volume de ape uzate evacuate care necesita epurare, din care :
* volume de ape uzate evacuate neepurate ;
* volume de ape uzate evacuate insuficient epurate ;
* volume de ape uzate evacuate suficient epurate.
Bazin Volumul Volum de ape uzate evacuate care necesita epurare Volum ape
Hidrografic total de ape (mii mc/an) uzate evacuate
uzate care nu necesita
evacuate Total Nu se Nu se epureaza Se epureaza epurare
(mii mc/an) epureaza corespunzator corespunzator (mii mc/an)
ARGES 446576.259 446214.429 396581.769 47942.631 1690.029 361.830

VEDEA 3992.200 3992.200 - 3987.900 4.300 -
DUNARE 10141.711 10141.711 - 5712.996 4428.715 -
Total 460710.17 460347.34 396581.769 57643.527 6123.044 361.830
ABA AV
Din analiza datelor din tabel se evidentiaza urmatoarele aspecte :

- Din volumul total de ape uzate evacuate de 460710.17 mii. mc/an, 361.830 mii.mc/an nu
necesita epurare si 460347.34 mii.mc/an necesita epurare ;
- Din volumul total de ape uzate evacuate care necesita epurare de 460347.34 mii.mc/an :
* 396581.769 mii.mc/an nu se epureaza, ponderea cea mai mare avand-o apele uzate
evacuate de gospodariile comunale, de 395768.5 mii.mc/an, care reprezinta apele uzate evacuate
de municipiul Bucuresti ;
*57643.527 mii.mc/an nu se epureaza corespunzator, ponderea cea mai mare avand-
o apele uzate evacuate de gospodariile comunale si cele din industria de prelucrari chimice si
mijloace de transport ;
*6123.044 mii.mc/an se epureaza corespunzator, ponderea cea mai mare avand-o
apele uzate evacuate de gospodariile comunale , cele din industria metalurgica si constructii de
masini si prelucrari chimice.
Fata de anul 2010 volumul toatal de apa uzata evacuat la nivelul ABA Arges Vedea a
inregistrat o scadere 37739.041 mii mc, cauzele fiind urmatoarele:
- pe BH Arges s-a inregistrat o scadere de 35640.741 mii mc datorita scaderii volumelor de
apa evacuate ponderea avand-o SC Apa Nova Bucuresti SA (scadere cu 18208.5 mii mc fata
de anul 2010) si SC OMV Petrom Punct de Lucru Arpechim Pitesti (scadere cu 3817.5 mii
mc fata de anul 2010).
F-GA-30 102
- pe BH Dunare s-a inregistrat o scadere de 2098.3 mii mc datorita scaderii volumelor de apa
evacuate ponderea avand-o SC Donau Chem SRL (scadere cu 1980 mii mc fata de anul
2010).
In continuare atasam centralizatoarele volumelor de ape uzate evacuate in anul 2011, pe
activitati economice pentru cele trei bazine hidrografice.
F-GA-30 103
CENTRALIZATORUL VOLUMELOR DE APE UZATE EVACUATE PE ACTIVITATI ECONOMICE IN 2011 - BH ARGES
Activitate economica Volume evacuate (mii mc/an)
NU necesita epurare Necesita epurare Total volume
(2) (3) evacuate
(1)
NU se epureaza Se epureaza Total volume ce necesita
(4) (5) epurare
(6)
NU se epureaza Se epureaza
corespunzator (7) corespunzator (8)
TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Administratie publica - - - - 4 100 - - 4.000 100.000 4.000
Alte activitati - - - - 333.609 96.01 13.858 3.99 347.467 100.000 347.467
Captare si prelucraer apa pt. - - 395768.499 90.68 39511.536 9.05 1159.478 0.27 436439.513 100.000 436439.513
alimentare
Cercetare - dezvoltare - - - - 141.114 100 - - 141.114 100.000 141.114

Comert si servicii pentru populatie - - - - 45.004 83.9 8.637 16.1 53.641 100.000 53.641
Constructii - - - - 46.2 23.54 150.036 76.46 196.236 100.000 196.236
Energie electrica si termica 8.73 3.58 - - 235.121 100 - - 235.121 96.420 243.851
Industria mijloacelor de transport - - - - 973.317 99.91 0.872 0.09 974.189 100.000 974.189
Industrie alimentara 54.413 15.09 - - 305.508 99.79 0.64 0.21 306.148 84.910 360.561
Industrie extractiva - - - - 22.597 100 - - 22.597 100.000 22.597
Industrie metalurgica + c-tii de masini - - - - 6.181 1.85 328.5 98.15 334.681 100.000 334.681
Industrie usoara - - - - 53.946 100 - - 53.946 100.000 53.946
Invatamant si sanatate - - - - 90.517 100 - - 90.517 100.000 90.517
Irigatii - - 813.27 100 - - - - 813.270 100.000 813.270
Mec fina + electrotehnica 96 77.41 - - - - 28.008 100 28.008 22.590 124.008
Poligrafie, edituri - - - - 1.37 100 - - 1.370 100.000 1.370
Prelucrari chimice 16.9 0.28 - - 5980.591 100 - - 5980.591 99.720 5997.491
Prod de mobilier 5.787 87.85 - - 0.8 100 - - 0.800 12.150 6.587
Transporturi 180 92.28 - - 15.055 100 - - 15.055 7.720 195.055
Zootehnie - - - - 176.165 100 - - 176.165 100.000 176.165
TOTAL 361.83 396581.769 47942.631 1690.029 446214.429 446576.259
CENTRALIZATORUL VOLUMELOR DE APE UZATE EVACUATE PE ACTIVITATI ECONOMICE IN 2011 - BH VEDEA
F-GA-30 104
NU necesita epurare Necesita epurare (3) Total volume

(2) evacuate (1)

(4) (5) epurare (6)
NU se epureaza Se epureaza corespunzator (8)

corespunzator (7)
Alte activitati - - - - 3.520 100.00 - - 3.520 100.000 3.520
Captare si prelucraer apa pt. - - - - 3855.988 99.89 4.3 0.11 3860.288 100.000 3860.288
alimentare
Cercetare - dezvoltare - - - - 18.000 100.00 - - 18.000 100.000 18.000
Industrie alimentara - - - - 6.909 100.00 - - 6.909 100.000 6.909

Industrie extractiva - - - - 30.724 100.00 - - 30.724 100.000 30.724
Invatamant si sanatate - - - - 44.982 100.00 - - 44.982 100.000 44.982
Transporturi - - - - 27.217 100.00 - - 27.217 100.000 27.217
Zootehnie - - - - 0.560 100.00 - - 0.560 100.000 0.560
TOTAL 3987.900 4.300 3992.200 3992.200
CENTRALIZATORUL VOLUMELOR DE APE UZATE EVACUATE PE ACTIVITATI ECONOMICE IN 2011 - BH DUNARE

F-GA-30 105
NU necesita epurare Necesita epurare (3) Total volume
(2) evacuate (1)

(4) (5) epurare (6)
NU se epureaza Se epureaza corespunzator (8)

corespunzator (7)

Alte activitati - - - - 2.4 100 - - 2.400 100.000 2.400
Captare si prelucraer apa pt. - - - - 3268.593 69.09 1462.185 30.91 4730.778 100.000 4730.778
alimentare
Comert si servicii pentru - - - - 0.07 100 - - 0.070 100.000 0.070

populatie
Constructii - - - - - - 0.962 100 0.962 100.000 0.962

Energie electrica si termica - - - - - - 24.023 100 24.023 100.000 24.023
Industrie alimentara - - - - 4.196 100 - - 4.196 100.000 4.196
Prelucrari chimice - - - - 2437.737 45.32 2941.545 54.68 5379.282 100.000 5379.282
TOTAL 5712.996 4428.715 10141.711 10141.711
III. Situatia globala a cantitatilor de poluanti continuti in apele uzate in anul 2011
In cea ce priveste cantitatile de substante poluante evacuate in apele de suprafata in anul 2011, situatia este redata in centralizatoarele
cantitatilor de nocivitati evacuate in anul 2011, pe activitati economice pentru bazinele hidrografice: Arges, Vedea, Dunare.
Din analiza datelor din tabele se evidentiaza ca domeniile de activitate care au avut cel mai mare aport de poluare sunt:
Captare si prelucrare ape pentru alimentare (care include gospodariile comunale);
Prelucrari chimice ;
industria mijloacelor de transport ;
industria alimentara ;
alte activitati.
In continuare atasam centralizatoarele cantitatilor de nocivitati evacuate in anul 2011, pe activitati economice pentru cele trei bazine
hidrografice.
F-GA-30 106
CENTRALIZATORUL CANTITATILOR DE POLUANTI EVACUATE PE ACTIVITATI ECONOMICE IN 2011 - BH ARGES
Aluminiu Amoniu ANTRACEN Azot total Azotati Azotiti Benzen Benzo[a] Cadmiu si
(con. tot.) (NH4) (N) (NO3) (NO2) piren compusi
Administratie publica - - - 0.048230 - - - - -

Alte activitati 0.013128 3.278714 - 4.950946 0.798771 0.016525 - - 0.000004
Captare si prelucraer apa pt. 525.538776 11645.254201 - 12371.472590 411.367121 10.519711 - - 0.091224
alimentare
Cercetare - dezvoltare - 0.172933 - 2.460033 0.005032 0.001684 - - -
Comert si servicii pentru - 1.600121 - 1.496184 0.499839 0.022217 - - -
populatie
Constructii - 0.378109 - 1.807739 0.863580 0.056879 - - -
Energie electrica si termica - 0.119448 - 0.095596 0.408812 0.011545 - - -
Industria mijloacelor de - 6.578440 - 0.291631 0.003007 0.000140 - 0.000016 0.000263
transport
Industrie alimentara - 0.797247 - 2.603041 0.784588 0.184616 - - -
Industrie extractiva - 0.085983 - 0.028446 0.017041 0.003409 - - -
Industrie metalurgica + c-tii - 0.199223 - 0.553972 - - - - -
de masini
Industrie usoara - 0.190513 - 1.127765 - - - - -
Invatamant si sanatate - 0.852009 - 2.058350 0.010628 0.000172 - - -
Irigatii - - - 26.241393 - - - - -
Mec fina + electrotehnica - - - - - - - - -
Poligrafie, edituri - 0.039161 - - 0.000740 0.000062 - - -
Prelucrari chimice - 4.834672 0.000096 2.627064 14.226365 0.526049 0.056700 0.000035 0.001401
Prod de mobilier - 0.179628 - - - - - - -
Transporturi - 0.117182 - 2.210558 0.002816 0.000136 - - -
Zootehnie - 0.000905 - 13.639079 - - - - -
Total 525.551904 11664.678489 0.000096 12433.712617 428.988340 11.343145 0.056700 0.000051 0.092892
F-GA-30 107
Calciu CBO5 CCO-CR Cianuri Clor Clorfenvinfos Cloruri (Cl) Cobalt ()
(Ca) totale rezidual
(CN) liber (CI2)
Administratie publica - 0.044800 0.157730 - - - - -

Alte activitati - 9.525718 28.152302 - - - 0.524524 0.000007
Captare si prelucraer apa pt. 361.621186 42783.586249 121856.587168 2.807026 0.021857 - 28669.341514 -
alimentare
Cercetare - dezvoltare - 2.716881 9.278009 - - - 0.303059 -
Comert si servicii pentru - 1.715627 6.686112 - - - - -
populatie
Constructii - 3.102160 11.037743 - - - - -
Energie electrica si termica 5.541436 0.701749 3.481929 - - - 26.947209 -
Industria mijloacelor de - 11.155303 47.008671 0.001913 - 0.000017 112.264268 -
transport
Industrie alimentara 3.282939 19.511742 82.571402 - 0.006510 - 24.440865 -
Industrie extractiva - 0.585719 3.174582 - - - 0.236133 -
Industrie metalurgica + c-tii de - 0.079519 6.255855 - - - - -
masini
Industrie usoara - 1.685214 7.162262 - - - - -
Invatamant si sanatate - 6.312307 18.967222 - - - 0.224902 -
Irigatii - 25.024192 79.611146 - - - - -
Mec fina + electrotehnica - 1.026775 3.677918 - - - - -
Poligrafie, edituri - 0.048519 0.165777 - - - - -
Prelucrari chimice 8.044546 54.754684 250.321198 0.011837 0.003331 - 351.044117 -
Prod de mobilier - 0.022728 0.258222 - - - - -
Transporturi - 1.804227 7.807381 - - - - -
Zootehnie 17.067404 39.316588 122.103923 - 0.009240 - - -
Total 395.557511 42962.720701 122544.466552 2.820776 0.040938 0.000017 29185.326591 0.000007
F-GA-30 108
Crom Crom total Cupru Detergenti Diclormetan Endrin Fenoli Fier total
hexavalent sintetici (con.tot.)
F-GA-30 109
Administratie publica - - - 0.000396 - - - -
Alte activitati - 0.000049 0.000781 0.145829 0.000017 - 0.000265 0.004479
Captare si prelucraer apa pt. 0.370282 6.745013 4.388017 1021.911776 - - 8.328015 431.985885
alimentare
Cercetare - dezvoltare - 0.000040 0.016588 0.156890 - - - -
Comert si servicii pentru - - - 0.050357 - - - -
populatie
Constructii - - - 0.095561 - - - -
Energie electrica si termica - - 0.000022 0.016653 - - - 0.041114
Industria mijloacelor de - 0.001205 0.002063 0.110954 0.009565 0.000002 - 0.249782
transport
Industrie alimentara - - - 0.054917 - - - -
Industrie extractiva - - - 0.001179 - - - 0.010217
Industrie metalurgica + c-tii de - - - 0.000618 - - 0.001037 -
masini
Industrie usoara - 0.000094 0.000782 0.008975 - - - -
Invatamant si sanatate - - - 0.061996 - - - -
Irigatii - - - 1.055870 - - - -
Mec fina + electrotehnica - - - - - - - -
Poligrafie, edituri - - - - - - - -
Prelucrari chimice - - - 0.777018 - - 0.028160 0.020859
Prod de mobilier - - - 0.000092 - - - -
Transporturi - - - 0.029343 - - - -
Zootehnie - - - 0.032197 - - - -
Total 0.370282 6.746401 4.408253 1024.510621 0.009582 0.000002 8.357477 432.312336
Fluoranten Fosfor total H2S + Hexaclorbutadiena Magneziu Mangan Materii in Mercur

(P) Sulfuri (S2) (Mg) total (con. suspensie
tot.)
Administratie publica - 0.003331 0.000060 - - - 0.099700 -
F-GA-30 110
Alte activitati - 0.674089 0.018150 - - 0.000653 19.148605 -
Captare si prelucraer apa - 2000.460768 1076.536725 - 7.969113 61.741734 9108711.388618 0.022955
pt. alimentare
Cercetare - dezvoltare - 0.366404 0.172925 - - - 3.217704 -
Comert si servicii pentru - 0.286966 - - - - 1.648613 -
populatie
Constructii - 0.289208 0.094851 - - - 3.687911 -
Energie electrica si - 0.010737 0.233163 - 0.801233 0.008860 1.734396 -
termica
Industria mijloacelor de - 0.817598 - - - - 11.927538 -
transport
Industrie alimentara - 0.853062 0.002594 - 1.351639 - 23.485090 -
Industrie extractiva - 0.008756 - - - - 0.622238 -
Industrie metalurgica + c- - 0.001823 - - - - 6.150969 -
tii de masini
Industrie usoara - 0.280617 0.053946 - - - 1.544817 -
Invatamant si sanatate - 0.213307 0.048321 - - - 12.502735 -
Irigatii - 2.692435 3.099488 - - - 52.192334 -
Mec fina + electrotehnica - - - - - - 1.791098 -
Poligrafie, edituri - 0.004925 - - - - 0.019865 -
Prelucrari chimice 0.000069 2.011874 0.121832 0.000016 3.034149 0.009973 67.101771 0.001130
Prod de mobilier - 0.010062 - - - - 0.044367 -
Transporturi - 0.041267 - - - - 3.517570 -
Zootehnie - 1.985368 - - 2.636055 - 32.165003 -
Total 0.000069 2011.012597 1080.382055 0.000016 15.792189 61.761220 9108953.990942 0.024085
Naftalina Nichel si Nonil- Octil-fenoli(4 Plumb si Produse Reziduu S Benz(b) S

compusi fenoli (1,1,3,3 compusii petroliere filtrabil fluoranten, Benz(g,h,i)
(4(para) tetrametilbutil) acestuia Benz(k) perilen,
nonilfenol fenol) fluoranten Indeno
(1,2,3cd)
piren
Administratie publica - - - - - 0.000476 2.169520 - -
Alte activitati - 0.000656 - - 0.000039 0.011787 190.891015 - -
F-GA-30 111
Captare si prelucraer apa pt. - 2.253973 - - 1.255268 0.187599 12772.927278 - -
alimentare
Cercetare - dezvoltare - 0.019866 - - 0.000092 - 77.042605 - -
Comert si servicii pentru - - - - - - 30.481595 - -
populatie
Constructii - - - - - 0.000284 92.684640 - -
Energie electrica si termica - - - - - 0.178333 76.199676 - -
Industria mijloacelor de - 0.017788 - - 0.001721 0.612445 438.070267 0.000013 0.000013
transport
Industrie alimentara - - - - - 0.000533 390.521882 - -
Industrie extractiva - - - - - 0.001843 30.744285 - -
Industrie metalurgica + c-tii - - - - - 0.020531 118.418360 - -
de masini
Industrie usoara - 0.000269 - - 0.000078 0.008815 112.320457 - -
Invatamant si sanatate - - - - - 0.010120 46.049444 - -
Irigatii - - - - - - 598.257782 - -
Mec fina + electrotehnica - - - - - 0.014393 7.772220 - -
Poligrafie, edituri - - - - - - 0.328800 - -
Prelucrari chimice 0.000141 0.021956 0.002104 0.001756 0.006478 1.608664 2286.568812 0.000078 0.000068
Prod de mobilier - - - - - - 1.941702 - -
Transporturi - - - - - 0.035030 85.602195 - -
Zootehnie - - - - - - 148.281002 - -
Total 0.000141 2.314508 0.002104 0.001756 1.263676 2.690853 17507.273537 0.000091 0.000081
Simazin Sodiu Substante Sulfati (SO4) Triclorbenzeni Tricloretilena Trifluralin Zinc

extractibile
Administratie publica - - 0.060000 - - - - -

Alte activitati - - 3.726420 12.722932 - - - 0.003441
Captare si prelucraer apa pt. - 83.508928 8087.986148 26727.957178 - - - 72.571883
alimentare
F-GA-30 112
Cercetare - dezvoltare - - 0.879190 0.301906 - - - 0.002024
Comert si servicii pentru - - 0.536410 - - - - -
populatie
Constructii - - 2.187820 - - - - -
Energie electrica si termica - 3.603852 2.482160 6.286003 - - - -
Industria mijloacelor de 0.000051 - 9.715630 46.092191 0.000002 0.004783 0.000024 0.034212
transport
Industrie alimentara - - 2.549340 - - - - -
Industrie extractiva - - 0.065840 4.669184 - - - -
Industrie metalurgica + c-tii de - - 3.346810 - - - - -
masini
Industrie usoara - - 0.539460 - - - - 0.001579
Invatamant si sanatate - - 1.169390 1.047279 - - - -
Irigatii - - 12.199050 - - - - -
Mec fina + electrotehnica - - 0.960000 - - - - -
Poligrafie, edituri - - 0.013700 - - - - -
Prelucrari chimice - - 60.473950 418.058476 - - - -
Prod de mobilier - - 0.065870 - - - - -
Transporturi - - 2.871417 - - - - -
Zootehnie - - - - - - - -
Total 0.000051 87.112780 8191.828605 27217.135149 0.000002 0.004783 0.000024 72.613139
CENTRALIZATORUL CANTITATILOR DE POLUANTI EVACUATE PE ACTIVITATI ECONOMICE IN 2011 - BH VEDEA

Amoniu Azot total Azotati Azotiti Cadmiu CBO5 CCO-CR Cianuri Cloruri Crom Cupru
(NH4) (N) (NO3) (NO2) si totale (Cl) total
compusi (CN)
Alte activitati - 0.141269 - - - 0.034836 0.171846 - 0.129524 - -
Captare si prelucraer apa 116.560533 49.963677 13.433537 1.017805 0.000353 282.869204 603.790308 0.005548 355.021373 0.005823 0.130656
pt. alimentare
Cercetare - dezvoltare 0.186210 0.193590 - - - 0.339300 1.146060 - 0.351090 - -
F-GA-30 113
Industrie alimentara 0.139844 0.160840 0.034537 0.053550 - 3.443423 6.912074 - 0.736355 - -
Industrie extractiva 0.443286 0.546949 0.129901 0.014956 - 2.755390 10.726240 - 9.962318 - -
Invatamant si sanatate 1.379469 0.781757 0.777881 0.048606 - 2.453408 5.146762 - 1.663499 - -
Transporturi 0.105112 0.117260 0.066718 0.007058 - 0.824857 1.610599 - 0.115984 - -
Zootehnie 0.000403 0.018974 - - - 0.008246 0.007045 - 0.073886 - -
Total 118.814857 51.924316 14.442574 1.141975 0.000353 292.728664 629.510934 0.005548 368.054029 0.005823 0.130656
Detergenti Fenoli Fier Fosfor Materii in Nichel si Plumb si Produse Reziduu Substante Sulfati Zinc
sintetici total total (P) suspensie compusi compusii petroliere filtrabil extractibile (SO4)
(con.tot.) acestuia
Alte activitati 0.000551 - - 0.012531 0.048107 - - - 1.185067 0.035200 0.078138 -
Captare si 3.617589 0.444534 1.843028 13.336126 177.060929 0.001643 0.000397 0.946580 2520.324661 38.602880 162.295735 0.143849
prelucraer apa
pt. alimentare
Cercetare - 0.005220 - - 0.034020 0.324000 - - 0.006840 4.140000 0.180000 - -
dezvoltare
Industrie 0.003079 - - 0.060537 0.612214 - - - 5.927001 0.232948 - -
alimentara
Industrie 0.022896 0.000652 0.086826 0.040556 12.621419 - - 0.082246 26.115400 0.368688 - -
extractiva
Invatamant si 0.020329 - - 0.150712 1.019980 - - - 31.678967 0.449820 - -
sanatate
Transporturi 0.006285 0.000442 - 0.016161 0.472641 - - 0.001243 10.823776 0.272170 0.302186 -
Zootehnie 0.000056 - - 0.001520 0.031360 - - - 0.358400 0.005600 0.026348 -
Total 3.676005 0.445628 1.929854 13.652163 192.190650 0.001643 0.000397 1.036909 2600.553272 40.147306 162.702407 0.143849
CENTRALIZATORUL CANTITATILOR DE POLUANTI EVACUATE PE ACTIVITATI ECONOMICE IN 2011 - BH DUNARE
Amoniu Azot Azotati Azotiti Cadmiu Calciu CBO5 CCO-CR Cianuri Cloruri (Cl)
(NH4) total (N) (NO3) (NO2) si (Ca) totale
compusi (CN)
Alte activitati - 0.030087 - - - - 0.026268 0.069704 - 0.185460
Captare si prelucraer apa 186.660677 1.217856 322.034006 25.778952 0.000177 215.729902 255.476712 578.780577 0.018611 797.135991
pt. alimentare
Comert si servicii pentru - 0.001093 - - - - 0.001207 0.003182 - 0.005657
populatie
F-GA-30 114
Constructii 0.001154 0.004214 0.010118 0.000234 - - 0.012083 0.029918 - 0.035118
Energie electrica si 0.035693 0.140583 - - - - 0.183525 0.639544 - 1.766673
termica
Industrie alimentara 0.123544 0.169083 0.007793 0.000073 - - 0.181397 0.382503 - 0.415670
Prelucrari chimice 147.648551 - 214.109364 6.488907 - 317.876788 83.383890 169.274806 - 514.509873
Total 334.469619 1.562916 536.161281 32.268166 0.000177 533.606690 339.265082 749.180234 0.018611 1314.054442
Crom Detergenti Fenoli Fier Fluoruri Fosfor total Magneziu Materii in Nichel si Plumb si
total sintetici total (F) (P) (Mg) suspensie compusi compusii
(con.tot.) acestuia
Alte activitati - 0.000447 - - - 0.002528 - 0.071500 - -
Captare si prelucraer apa 0.000630 5.068116 0.316245 0.438155 - 1999.102092 95.003767 216.650910 0.012463 0.001908
pt. alimentare
Comert si servicii pentru - 0.000021 - - - 0.000159 - 0.002154 - -
populatie
Constructii - 0.000032 0.000005 - - 0.000498 - 0.022222 - -
Energie electrica si - 0.003664 - - - 0.023726 - 0.591070 - -
termica
Industrie alimentara - 0.001517 - - - 0.018522 - 0.152573 - -
Prelucrari chimice - - - - 0.156328 1.218999 77.060454 189.614651 - -
Total 0.000630 5.073797 0.316250 0.438155 0.156328 2000.366524 172.064221 407.105080 0.012463 0.001908
Produse Reziduu Substante Sulfati (SO4) Triclorbenzeni Zinc

petroliere filtrabil extractibile
Alte activitati - 1.414600 0.024000 0.107969 - -

Captare si prelucraer apa pt. 1.479907 4372.087933 48.623306 288.787380 0.000004 0.246285
alimentare
Comert si servicii pentru - 0.046660 0.000700 0.003350 - -
populatie
Constructii - 0.294372 - 0.037768 - -
Energie electrica si termica - 12.851256 0.240230 1.211573 - -
Industrie alimentara - 4.435088 0.086128 - - -
F-GA-30 115
Prelucrari chimice 0.125113 2985.066412 53.792820 272.673184 - -
Total 1.605020 7376.196321 102.767184 562.821224 0.000004 0.246285
F-GA-30 116
IV. Aspecte privind functionarea statiilor si instalatiilor de epurare in anul 2011
Analizand datele statistice cuprinse in tabelul de mai jos ,cu evaluarea statistica privind
functionarea principalelor statii de epurare in anul 2011 ,pe activitati din economia nationala , se
poate concluziona ca din totalul de 144 de statii de epurare investigate la nivel de ABA AV, 14
dintre acestea au functionat corespunzator (9.72 %) , restul de 130 ( 90.28 % ) functionand
necorespunzator.
Bazin Hidrografic Statii de epurare existente

Numar total Functionare Functionare
corespunzatoare necorespunzatoare
ARGES 118 12 106
VEDEA 16 - 16
DUNARE 10 2 8
Total ABA AV 144 14 130
Situatia principalelor statii de epurare ale agentilor economici din b.h.Arges, Vedea, Dunare
se prezinta astfel:
S.C."APA CANAL 2000 "S.A. Pitesti
In prezent municipiul Pitesti dispune de o statie de epurare mecano-biologica pentru un

debit de 1750 l/s in treapta mecanica si 2550 l/s in treapta biologica.
Statia de epurare existenta s-a executat in etape, pe 3 linii tehnologice ce lucreaza in paralel.
In etapa a III-a, in cadrul liniei a IIIa de epurare din cadrul statiei s-a executat doar treapta
biologica, ramanand incompleta treapta primara, respectiv:gratare, desnisipatoare, separatoare de
grasimi.
La finele anului 2000 a fost pusa in functiune instalatia de deshidratare mecanica a
namolului fermentat, prelucrandu-se astfel circa 700 mc/zi, adica 70% din volumul total de
namol rezultat din procesul de epurare.
Programul ISPA-"Reabilitare si extindere retea de distributie si canalizare, modernizare
statie de epurare" s-a finalizat in iunie 2011.
Penalitatile aplicate in anul 2011 s-au cifrat la 18865.81 RON.
S.C."APA CANAL 2000 "S.A. Pitesti CGP TOPOLOVENI
Statia de epurare a orasului Topoloveni este de tip mecano-biologic (Q proiectat =25 l/s) si in
anul 2011 a functionat necorespunzator.
Unitatea are program de etapizare aprobat de catre AN Apele Romane, care prevede lucrari
suplimentare pentru modernizarea treptei biologice si linie de tratare namol, cu termen final trim.
IV 2015.
OMV PETROM S.A.-Punct de lucru ARPECHIM Pitesti
Statia de epurare finala este de tip mecano-biologic si are o capacitate de 2.700 mc/h. Din
analizele efectuate la apa uzata epurata ce se evacueaza in raul Dambovnic, au rezultat depasiri
fata de limitele impuse prin Autorizatia de gospodarire a apelor.
F-GA-30 117
SC Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni SRL
Statia de epurare este de tip mecano-biologic cu treapta tertiara, Qzi max.=242 l/s
functionarea fiind necorespunzatoare. S-au inregistrat depasiri ale limitei maxim admise la
indicatorii amoniu si fosfor total.
COMPANIA DE APA Targoviste-CENTRUL GAESTI
In cursul anului 2011 statia de epurare a functionat necorespunzator, unitatea avnd program
de etapizare aprobat de AN Apele Romane, cu temen de finalizare trim.IV 2013.
Statia de epurare a comunei JILAVA
Apele uzate colectate prin reeaua de canalizare comunala, ce deserveste Dispensarul,

Scoala nr.1, un bloc de garsoniere, un ansamblu de locuinte format din 3 blocuri, sunt dirijate
catre o staie de epurare de tip RESETILOV, afllata in administrarea Consiliului Local Jilava;
- Staia de epurare a Consiliului Local Jilava are o capacitate de 80 m3/zi
- Volumul mediu zilnic al apelor uzate menajere evacuate este 48,18 m3/zi.
Statia este constituita din treptele mecanica si biologic, cu dezinfectie UV a efluentului
epurat.
Statia de epurare a apei uzate este monobloc, containerizate, incluzand rezervoarele si
camera tehnica. Accesul personalul este asigurat pe scari si pod de serviciu. Procesul de epurare
este realizat de catre biocenoza fixata pe materialul plastic in rezervoarele aerate. Aerarea este
asigurata de un compresor.
Statia de epurare este alcatuita din patru tipuri de constructii in care se realizeaza epurarea
avansata a apelor uzate de tip menajer;
- treapta mecanica formata din deznisipator, separator de grasimi si decantor
- treapta biologica combinata in care are loc oxidarea substantelor organice
(CBO5), reducerea azotului si fosforului in cele patru module biologice cu
functionare aeroba-anaeroba.
- stabilizarea namolului in bazinul de namol (si concentrarea acestuia in timp);
- dezinfectarea apei epurate prin radiatie UV, sistem care nu produce afectarea
calitatii apei receptor, deoarece nu rezulta compusi periculosi
Statia de epurare lucreaza fara exces de namol datorita procesului de biocenoza.
Domeniul caracteristic de lucru al statiei este determinat de capacitatea de prelucrare si este
cuprinsa intre 27- 5400 m3/zi.
Solutia constructiva contine statii supraterane tip CAIS (container) si subterane de tip
PMIP.
Apele uzate de tip menajer, dupa epurare, sunt evacuate in raul Sabar.
F-GA-30 118
Statia de epurare a Municipiului BUCURESTI
Datele prezentate sunt extrase din avizul de gospodarire a apelor nr.68/17 mai 2010,
emis de AN Apele Romane, privitor la:
- Reabilitarea statiei de epurare Bucuresti- etapa I ( reabilitarea liniei 1 existente si
aducerea acesteia la capacitatea de epurare de 10 mc/ s)
- Realizarea si exploatarea sistemului de drenaj la bazinene de retentie pentru Faza
1 si 2
- Realizarea statiei pilot pentru tratarea biologica si chimica a fosforului pentru un
debit de 5 mc/s
- Istemul de gratare pentu evacuarea apelor pluviale- Deversor 2 si 3
Date generale si localizarea obiectivului:
- Titularul lucrarilor de investitie : Primaria Generala a Municipiului Bucuresti
- Beneficiarul lucrarilor : Primaria Generala a Municipiului Bucuresti
- Proiectantul lucrarilor: Consortiul Pell Frischmann Consultants LTD, Royal
Haskoning, Grontmij si Romproiect SA
- Antreprenor: Joint- Venture AKTOR SA Athena
- Proiectant de specialitate: S.C.PARCIS S.R.L. Bucuresti
- Localizarea obiectivului; bazinul hidrografic Arges, raul Dambovita, comuna
Glina, judetul Ilfov.
In prezent SEAU Glina include urmatoarele obiecte tehnologice principale;
- Tratarea apei
- Tratarea namolului
- Obiecte auxiliare
- Evacuarea namolului
- Elemente de constructie:
* obiecte tehnologice; structurile au fost construite din beton monolit sau
prefabricat
* constructii auxiliare; majoritatea sunt hale industriale numai cu parter, pe
stalpi, grinzi si elemente de acoperis. Cladirile administrative, spalatoria
si cantina au doua niveluri si sunt alcatuite din cadre si platforme de beton
turnat si ziduri de caramida.
Solutiile constructive utilizate, tipul si calitatea materialelor, au dus la deteriorarea multora
din constructiile existente, impunand necesitatea renovarii lor.
- Echipamente si instalatii mecanice:
Echipamentele prevazute in proiectul initial, majoritatea furnizate inainte de 1989, nu sunt
fiabile si au un randament scazut in ceea ce priveste parametrii tehnici, consumul de energie si
posibilitatea de automatizare. Desi pentru unele din acestea conceptia de proiectare este corecta,
lipsa materialelor speciale sau a tehnologiilor de varf, ca si slaba calitate a fabricarii, impiedica
functionarea adecvata.
Lucrari proiectate
Reabilitare liniei 1 existente si aducerea acesteia la capacitatea de epurare de 10mc/s
faza 1:
- Reabilitare si completarea liniei 1 a apei (existente) pentru epurarea secundara a
unui debit constant de 10m3 /s cu incarcarile estimate pentru anul 2008.Epurarea
apelor uzate orasenesti este conceputa la nivel de epurare biologica (procese de
nitrificare- denitrificare)
- Reabilitarea si finalizarea metantancurilor existente si realizarea capacitatilor
necesare pentru ingrosarea si deshidratarea namolurilor estimate.
F-GA-30 119
- Realizarea unor bazine de stocare ce vor functiona ca decantoare primare pana la
finalizarea liniei 2
- Demolarea structurilor inutile si eliminarea echipamentelor necorespunzatoare
- Finalizarea acestei etape va duce la tratamentul secundar al tuturor debitelor pe
timp uscat care ajung la statia de epurare.
Fata de lucrarile avizate prin avizul de gospodarire a apelor nr. 16/ 2009, in vederea
conformarii cu prevederile Directivei 91/271/CE, referitoare la zonele sensibile, o parte din
fondurile disponibile pentru reabilitarea statiei de epurare Bucuresti - etapa I, se vor utiliza pentru
realizarea unei statii pilot pentru eliminarea biologica si chimica a fosforului pentru un debit de 5
mc/s.
Pentru intensificarea proceselor de defosforizare si pentru imbunatatirea denitrificariiprin
producerea de substante organice usor biodegradabile se prevede implementarea procedeului
BIO-P cu hidroliza anaeroba a namolului activat. Astfel, cca. 5-10% din debitul de namol activat
retur (NAR) este deviat spre bazinele BIO-P, proiectate pentu un timp de retentie de aproximativ
30 ore. Namolul supus hidrolizei este recirculat in bazinele ARS (aerare namol activat de
recirculare).
Fosforul eliminat biologic este de cca. 1,5 mg/l, iar cantitatea ramasa de 2,1 mg/l va fi
eliminata cu ajutorul precipitarii chimice cu solutie de FeCl 3 pentru a mentine concentratia de
fosfor in efluenttul final la o valoare sub 1 mg/l.
Volumul de aer introdus in bazinele tampon de urgenta pentru namolul fermentat va
reduce semnificativ solubilitatea magneziu-calciu-aluminiu/fosfati, indepartarea CO2 si acresterea
pH-ului, dar va pastra fosforul in faza solida sub forma de fosfat dublu de amoniu si magneziu.
Astfel, apa rezultata de la filtrele banda de deshidratare si recirculata in sistem (in bazinele ARS)
va contine cantitati nesemnificative de fosfor.
Ca lucrari suplimentare, fata de lucrarile avizate anterior, pentru cele doua sisteme de
deversare a apelor pluviale si uzate in raul Dambovita, s-a prevazut modificarea solutiilor tehnice
de evacuarea apelor pluviale (conform punctului de vedere emis de S.C. AQUAPROIECT
S.A.Bucuresti in calitate de proiectant general al casetei).
Principalii parametri tehnici si caracteristicile sunt:
PARAMETRU UNITATE FAZA 1

Debitul total de apa uzata pe timp uscat mii m3/zi 1558,1
m3/s 18,03
Debitul maxim estimat in caseta m3/s 80,0
Debitul minim estimat in caseta m3/s 15,0
Debit de dimensionare la bazinele pentru ape pluviale m3/s 8,0
operate ca epurare primara
Debit de dimensionare la epurarea apelor pluviale (curgere m3/s 20,0
gravitationala)
Debitul deversat estimat din caseta in raul Dambovita (curgere gravitationala)
Debitul deversatla statia de pompare Nr.2 m3/s 60,0
Debitul deversat statia de pompare Nr.3 m3/s 40,0
Debitul total deversat m3/s 100,0
F-GA-30 120
Schema tehnologica pentru Faza 1 este alcatuita din urmatoarele trei linii tehnologice:
- Linia apei pentru apele uzate pe timp uscat
- Linia apei pentru apele uzate pe timp de ploaie
- Linia namolului
iar lucrarile aferente sunt de reabilitare, demolare, lucrari noi, avizate, dupa cum urmeaza:
o Decantoare primare reabilitare decantoare primare existente
o Bazinele de aerare Decantoare finale
INDICATORII DE CALITATE AI EFLUENTULUI

La evacuarea in receptorul natural raul Dambovita, efluentul global din statia de epurare
municipiului Bucuresti va trebui sa se incadreze in valorile maxime ale indicatorilor de calitate
specifici apelor uzate orasenesti, de NTPA 001/2002-anexa 3 din HG 188/2002 modificata si
completata cu HG 352/2005, pentru zone sensibile.
In anul 2011 a fost finalizata linia 1 de epurare.
S.C.Apa Canal 2000 S.A. Pitesti-CGP Costesti are o statie de epurare de tip mecano-
biologic avand capacitatea instalata: Qinst.=86 l/s care si in anul 2011 a functionat necorespunzator.
In cursul anului 2011 s-au efectuat lucrari de reabilitare si retehnologizare a statiei de epurare
existente, unitatea avand program de etapizare aprobat de AN Apele Romane cu termen de
finalizare trim.IV 2015.
S.C. APA SERV S.A.- Sucursala Alexandria dispune de o statie de epurare mecano-
biologica avand capacitatea instalata : Qmax orar=720 l/s, care a functionat necorespunzator si in
anul 2011, avand depasiri la amoniu, CBO5 si azot total.
SC APA SERV SA se afla in procedura de implementare a Proiectului major Reabilitarea
si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare, proiect a carui valoare depaseste 120
milioane Euro (fonduri europene, fonduri Ministerul Mediului, cofinantare si fonduri consiliu
local).
S.C. APA SERV S.A.- Sucursala Rosiorii de Vede: Pentru epurarea apelor uzate
menajere si industriale orasul Rosiorii de Vede dispune de o statie de epurare mecano-biologica cu
avand capacitatea instalata : Qmax orar = 250l/s, care a functionat necorespunzator in anul 2011,
avand depasiri la amoniu, CBO5, CCOCr, MTS si fosfor total.
local).
Asociatia Intercomunitara de Dezvoltare Regionala - SC APA SERVICE SA

GIURGIU are o statie de epurare de tip mecanic avand : Q max orar=428 l/s, care in anul 2011 a
functionat necorespunzator, inregistrand depasiri mici ale limitei maxim admise pentru CBO5.
Unitatea a obtinut avizul de gospodarire a apelor nr. 48/18.03.2010-Extinderea si
reabilitarea statiei de epurare a apei uzate menajere in aglomerarea Giurgiu Slobozia. Conform
avizului lucrarea presupune reabilitarea , modernizarea si extinderea statiei de epurare pana la
date de 31.12.2013, conform angajamentului rezultat din negocierea cu UE a cap. 22 Mediu.
F-GA-30 121
S.C. APA SERV S.A.- Sucursala Zimnicea: Pentru epurarea apelor uzate orasenesti
,orasul Zimnicea dispune de o statie de epurare mecano-biologica avand capacitatea instalata :
Qmax orar = 760l/s, care a functionat necorespunzator in anul 2011, inregistrand depasiri la
indicatorii CBO5 si CCO-Cr.
local).
S.C. APA SERV S.A.- Sucursala Turnu Magurele: Pentru epurarea apelor uzate
orasenesti ,orasul Turnu Magurele dispune de o statie de epurare mecanica avand capacitatea
instalata : Qinst. = 370l/s, care a functionat necorespunzator in anul 2011, inregistrand depasiri la
indicatorii: amoniu, azotiti, azotati si fosfor total .
local).
In continuare atasam tabelele cu evaluarea statistica privind functionarea principalelor

statii de epurare in anul 2011 ,pe activitati din economia nationalapentru cele trei bazine
hidrografice.
Centralizator functionare statii de epurare - 2011 - BH ARGES
Activitatea din economia Statii de epurare existente

Total Functionare Functionare
Denumire Activitate Numar Numar % Numar %
1 2 3 4 5 6
Administratie publica 1.00 - - 1 100
Alte activitati 29.00 3 10.34 26 89.66
Captare si prelucraer apa pt. 25.00 3 12 22 88
alimentare
Cercetare - dezvoltare 4.00 - - 4 100
Comert si servicii pentru populatie 8.00 1 12.5 7 87.5
Constructii 4.00 1 25 3 75
Energie electrica si termica 2.00 - - 2 100
Industria mijloacelor de transport 7.00 1 14.29 6 85.71
Industrie alimentara 12.00 1 8.33 11 91.67
Industrie extractiva 4.00 - - 4 100
Industrie metalurgica + c-tii de masini 2.00 1 50 1 50
Industrie usoara 1.00 - - 1 100
Invatamant si sanatate 7.00 - - 7 100
Mec fina + electrotehnica 1.00 1 100 - -
F-GA-30 122
1 2 3 4 5 6
Poligrafie, edituri 1.00 - - 1 100
Prelucrari chimice 2.00 - - 2 100
Prod de mobilier 1.00 - - 1 100
Transporturi 5.00 - - 5 100
Zootehnie 2.00 - - 2 100
TOTAL 118.00 12.00 106.00
Centralizator functionare statii de epurare - 2011 - BH VEDEA

1 2 3 4 5 6
Alte activitati 1 - - 1 100
Captare si prelucraer apa pt. 6 - - 6 100
alimentare
Cercetare - dezvoltare 1 - - 1 100
Industrie alimentara 1 - - 1 100
Industrie extractiva 1 - - 1 100
Invatamant si sanatate 3 - - 3 100
Transporturi 2 - - 2 100
Zootehnie 1 - - 1 100
TOTAL 16.00 16.00
Centralizator functionare statii de epurare - 2011 - BH DUNARE

1 2 3 4 5 6
Alte activitati 1 - - 1 100
Captare si prelucraer apa pt. 3 - - 3 100
alimentare
Comert si servicii pentru populatie 1 - - 1 100
Constructii 1 1 100 - -
Energie electrica si termica 1 1 100 - -
Industrie alimentara 2 - - 2 100
Prelucrari chimice 1 - - 1 100
TOTAL 10.00 2.00 8.00
E. DESCRIEREA POLUARILOR ACCIDENTALE PRODUSE

IN ANUL 2011
F-GA-30 123
In anul 2011 in spatiul hidrografic Arges-Vedea s-a inregistrat o singura poluare
accidentala cu amestec de titei cu apa sarata care a dus la afectarea paraului Maneasa(afluent al
raului Cotmeana) si a malurilor acestuia cu produs petrolier pe cca. 1500 m.Poluarea s-a datorat
fisurarii conductei care transporta acest produs organic.
S-a oprit pomparea, s-a izolat conducta si s-a remediat avaria prin montarea unei sarniere. S-au
realizat 5 baraje de retinere pe paraul Maneasa si 5 baraje de securitate pe paraul Cotmeana.S-a
igienizat zona afectata prin recuperarea produsului petrolier si transportarea acestuia in locuri
special amenajate.
F. CONCLUZII
a.Ape de suprafata
1.Corpuri naturale
Subsistemul Rauri
In spatiul hidrografic Arges-Vedea au fost delimitate 176 corpuri de apa de suprafata
naturale (rauri), dintre care 64 corpuri de apa au fost monitorizate iar 112 corpuri de apa au fost
evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.
Din punct de vedere al starii ecologice cele 176 corpuri de apa de suprafata naturale
(rauri), 77 corpuri de apa (43.75%) sunt in stare buna, iar 99 corpuri de apa (56.25%) se
incadreaza in starea moderata, neatingand starea buna.
Din punct de vedere al starii chimice, analiza efectuata indica faptul ca in spatiul
hidrografic Arges-Vedea din totalul de 176 corpuri de apa naturale- rauri, 138 corpuri de apa
(78.41%) se incadreaza in starea buna, iar 38 de corpuri de apa(21.59%) sunt in stare chimica
proasta, depasiri ale standardelor de calitate fiind la: simazin, atrazin, octilfenoli, triclormetan si
Hg.
Datele privind incadrarea in starea ecologica si chimica a corpurilor de apa de
suprafata(rauri) sunt centralizate in tabelul 1(G. Tabele centralizatoare).
Din totalul de 4823.04 km de corpuri de apa naturale (rauri): 1970.96 km(40.87%) ating
starea ecologica buna, restul de 2852.08 km(59.13%) incadrandu-se in stare ecologica moderata.
Starea chimica e buna pentru 4089.66 km(84.8%), restul de 733.28 km(15.2%)
incadrandu-se in stare chimica proasta.
Incadrarea in starea ecologica si chimica a lungimii corpurilor de apa de suprafata(rauri)
este centralizata in tabelul 6a(G. Tabele centralizatoare).
Subsistemul Lacuri naturale
In spatiul hidrografic Arges-Vedea exista un singur corp de apa tip lac natural:Balta
Comana.
Starea ecologica a corpului de apa rezultata in urma integrarii elementelor biologice,
fizico-chimice si a poluantilor specifici este moderata, elementele determinante fiind
nevertebratele bentice, fitoplanctonul, fitobentosul, P-PO4: 0.276 mgP/l, P tot : 0.350 mgP/l.
Starea chimica a corpului de apa este buna.
Datele privind incadrarea in starea ecologica si chimica a corpurilor de apa de
suprafata(lac natural) sunt centralizate in tabelul 3(G. Tabele centralizatoare).
Cei 12.23 km de corp de apa tip lac natural se incadreaza in starea ecologica moderata si
starea chimica buna.
Incadrarea in starea ecologica si chimica a lungimii corpurilor de apa de suprafata(lac
natural) este centralizata in tabelul 6b(G. Tabele centralizatoare).
2.Corpuri de apa puternic modificate
F-GA-30 124
Subsistemul Rauri
In cazul corpurilor de apa de suprafata puternic modificate - rauri au fost delimitate 31 de
corpuri, dintre care 20 corpuri de apa au fost monitorizate iar 11 corpuri de apa au fost evaluate pe
baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.
Se constata ca din 31 corpuri de apa puternic modificate din spatiul hidrografic Arges-
Vedea, 8(25.81%) ating potentialul ecologic bun si 23 (74.19%) ating potentialul ecologic
moderat.
hidrografic Arges-Vedea din totalul de 31 corpuri de apa de suprafata puternic modificate - rauri,
25 corpuri de apa (80.65%) se incadreaza in starea chimica buna, iar 6 corpuri de apa(19.35%)
sunt in stare chimica proasta, depasiri ale standardelor de calitate fiind la: antracen, octilfenoli,
ppDDT, triclormetan, diclormetan.
Datele privind incadrarea in starea ecologica si chimica a corpurilor de apa de suprafata
puternic modificate(rauri) sunt centralizate in tabelul 2(G. Tabele centralizatoare).
Din totalul de 803.83 km de corpuri de apa puternic modificate-rauri: 206.85 km(25.73%)
ating starea ecologica buna, restul de 596.98 km(74.27%) incadrandu-se in stare ecologica
moderata.
Starea chimica e buna pentru 647.92 km(80.6%), restul de 155.91 km(19.4%) incadrandu-
se in stare chimica proasta.
Incadrarea in starea ecologica si chimica a lungimii corpurilor de apa de suprafata puternic
modificate- rauri este centralizata in tabelul 7a(G. Tabele centralizatoare).
Subsistemul Lacuri de acumulare

In spatiul hidrografic Arges-Vedea au fost delimitate 24 corpuri de apa de suprafata puternic
modificate - lac de acumulare, dintre care 17 corpuri de apa au fost monitorizate iar 7 corpuri de
apa au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.
Se constata ca din 24 corpuri de apa puternic modificate lacuri de acumulare din spatiul
hidrografic Arges-Vedea, 7(29.17%) ating potentialul ecologic bun si 17(70.83%) ating
potentialul ecologic moderat.
hidrografic Arges-Vedea din totalul de 24 corpuri de apa de suprafata puternic modificate lacuri
de acumulare: 19 corpuri de apa (79.17%) se incadreaza in starea chimica buna, iar 5 corpuri de
apa(20.83%) sunt in stare chimica proasta, depasiri ale standardelor de calitate fiind la: antracen,
octilfenoli, ppDDT, triclormetan, diclormetan si Hg.
puternic modificate- lacuri de acumulare sunt centralizate in tabelul 4(G. Tabele centralizatoare).
Incadrarea in starea ecologica si chimica a lungimii corpurilor de apa de suprafata puternic
modificate- rauri este centralizata in tabelul 7b(G. Tabele centralizatoare).
3. Corpuri de apa artificiale

Subsistemul Rauri
In cazul corpurilor de apa de suprafata artificiale rauri, au fost delimitate 26 de corpuri,
dintre care 3 corpuri de apa au fost monitorizate iar 23 corpuri de apa au fost evaluate pe baza
principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de ap.
Se constata ca din 26 corpuri de apa artificiale din spatiul hidrografic Arges-Vedea,
11(42.31%) ating potentialul ecologic bun si 15 (57.69%) ating potentialul ecologic moderat.
hidrografic Arges-Vedea toate cele 26 corpuri de apa de suprafata artificiale rauri sunt in stare
chimica buna.
F-GA-30 125
artificiale - rauri sunt centralizate in tabelul 5(G. Tabele centralizatoare).
Din totalul de 210.01 km de corpuri de apa artificiale - rauri: 48.68km(23.18%) ating
starea ecologica buna, restul de 161.33km(76.82%) incadrandu-se in stare ecologica moderata.
Starea chimica e buna pentru toti cei 210.01 km.
Incadrarea in starea ecologica si chimica a lungimii corpurilor de apa de suprafata
artificiale- rauri este centralizata in tabelul 7a(G. Tabele centralizatoare).
b.Ape subterane
Pe teritoriul Administraiei Bazinale de Ap Arge - Vedea au fost identificate, delimitate i

descrise un numr de 11 corpuri de ap subteran (ROAG01, ROAG02, ROAG03, ROAG05,
ROAG07, ROAG08, ROAG09, ROAG10, ROAG11, ROAG12, ROAG13 ).
In anul 2011 s-au monitorizat 11 corpuri de apa subterana, 7 dintre ele fiind in stare
chimica buna si 4 corpuri de apa (ROAG05, ROAG08, ROAG09 si ROAG12)in stare chimica
slaba.
Pe 5 corpuri de apa s-au inregistrat depasiri ale valorilor de prag la indicatorul azotati,
situatia fiind prezentata in tabelul 9(G. Tabele centralizatoare).
F-GA-30 126

Memoriu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A.

PREZENTAREA GENERAL A SPAIULUI HIDROGRAFIC

Spaiul hidrografic Arge Vedea ocup 9% din suprafaa Romniei.

Acest spaiu hidrografic se caracterizeaz printr-o mare varietate a formelor de relief,

Caracterul eterogen al formelor de relief se reflect i n constituia geologic, prin faptul

IV. Utilizarea terenului

Resursele teoretice de ap de suprafa din spaiul hidrografic Arge-Vedea sunt de 3.593

Resurse utilizabile potrivit

Fig. nr. 1 Repartizia cantitatilor de precipitatii pe anotimpuri

Fig. nr. 2. Repartitia cantitatilor de precipitatii in luna ianuarie

Fig. nr. 3. Repartizia cantitatilor de precipitatii in luna iulie

Fig. nr. 4. Repartitia cantitatilor de precipitatii pe sezoane

Figura 5: Graficul precipitatiilor anuale (2011-2007) in partea de nord bazinului Arges-Vedea

Figura 6: Graficul precipitatiilor anuale (2011-2007) in partea de sud a bazinului Arges-Vedea

Repartitia asimetrica a precipitatiilor, in sensul prezentei acestora in prima parte a anului si

Tabel 4. Statiile hidrometrice cu cele mai mici debite medii in luna

I. EVALUAREA STRII ECOLOGICE SI CHIMICE A CORPURILOR

DE AP N STARE NATURAL IN ANUL 2011

Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind definita

Bazinul hidrografic Arges

Starea ecologic a corpurilor de ap naturale ruri in bazinul hidrografic Arge

Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c din totalul corpurilor de ap naturale-

Starea chimica a corpurilor de apa naturale rauri in bazinul hidrografic Arges

Bazinul hidrografic Vedea

n cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 43 de corpuri de apa de suprafa

Starea ecologic a corpurilor de ap naturale ruri n bazinul hidrografic Vedea

Din analiza rezultatelor prezentate, rezult c din totalul corpurilor de ap naturale

Starea chimica a corpurilor de apa naturale rauri in bazinul hidrografic Vedea

Bazinul hidrografic Dunare

n cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost evaluate 6 corpuri de apa de suprafa

2.Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa

Bazinul hidrografic Arges

Corpul de ap RW10.1.8_B1(CICANESTI (BANESTI)) este corp de apa natural si are

Corpul de ap RW10.1.14_B1 (VALSAN :izvor-intrare ac.VALSAN) este corp de apa natural si

Corpul de ap RW10.1.14_B2 (VALSAN : av ac VALSAN- am cf ROBAIA) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.14_B3 (VALSAN : am cf ROBAIA - cf ARGES) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.17_B2 (RAUL DOAMNEI :av ac BACIU -loc SLATINA si afluentii)

Corpul de ap RW10.1.17_B3 (RAUL DOAMNEI:loc SLATINA- intrare ac MARACINENI)

Corpul de ap RW10.1.17.8_B1 (RAUL TARGULUI:izvor-intrare ac Rausor) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.17.8_B2 (RAUL TARGULUI:av ac Rausor-loc Campulung) este corp

Corpul de ap RW10.1.17.8.7_B1 (DRAGHICI) este corp de apa natural si are lungimea de

Corpul de ap RW10.1.17.8.8_B1 (BRATIA:izvor - loc Berevoiesti si afluentii) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.17.8.8_B2 (BRATIA:loc Berevoiesti -cf Targului) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.17.8.10_B1 (Argesel:izvor - loc. NAMAESTI) este corp de apa natural si

Corpul de ap RW10.1.17.8.10.1_B1 (MAZGANA) este corp de apa natural si are lungimea de

Corpul de ap RW10.1.17.8.10_B2 (Argesel:loc. NAMAESTI - cf Targului) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.21_B1 (CARCINOV : izvor-am ev TOPOLOVENI) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.21_B2 (CARCINOV :am ev Topoloveni-cf Arges) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1_B3 (ARGES:av.ac.Golesti-intr.ac. Zavoiu Orbului) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1_B4 (ARGES:av ac Zavoiu Orbului-intrare ac frontala Ogrezeni) este

Corpul de ap RW10.1_B5 (ARGES:av.ac.Ogrezeni-intr.ac. Mihailesti) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.23_B1 (NEAJLOV:izvor-cf NEAJLOVEL II si afluentii) este corp de

Corpul de ap RW10.1.23_B2 (NEAJLOV:cf NEAJLOVEL II - VADU LAT) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.23.8_B3 (DAMBOVNIC:am cf Gligan-cf Neajlov) este corp de apa

Corpul de ap RW10.1.23_B3 (NEAJLOV: VADU LAT - INTRARE BALTA COMANA) este

Corpul de ap RW10.1.23.11.8_B1 (GLAVACIOC:izvor-am ev Apa Serv Videle) este corp de

Corpul de ap RW10.1.23.11.8_B2 (GLAVACIOC:am ev Apa Serv Videle-cf Calnistea) este

Corpul de ap RW10.1.23.11.8.4_B1 (MILCOVAT (MILCOV)) este corp de apa natural si are

Corpul de ap RW10.1.24_B1 (SABAR:izvor-derivatie POTOP/ARGES SI AFLUENTII este

Corpul de ap RW10.1.24_B2(SABAR:derivatie POTOP/ARGES- VARTEJU) este corp de

Corpul de ap RW10.1.24_B3(SABAR: VARTEJU - cf ARGES) este corp de apa natural, al

Corpul de ap RW10.1.25_B2(DAMBOVITA :av ac Pecineagu-am cf Valea Badenilor) este

Corpul de ap RW10.1.25.3_B1 (DAMBOVICIOARA) este corp de apa natural si are lungimea