Date județul Brăila

Poziția geografică

Județul Brăila este localizat în partea sud estică a țării, între 44044` și 45030` latitudine
nordică și 27004` și 28010` longitudine estică. Județul are o suprafață de 4765,8 km2,
reprezentând 2% din suprafața țării. Altitudinile maxime nu depășesc în general 55-60 m ( pe
dreapta Călmățuiului) iar dele minime au numai 4-5m ( lunca joasă a Dunării și Siretului).

Limite:

 La Nord- Județul Galați

 La Sud- Județul Ialomița
 La Vest- Județul Buzău
 La Est- Județul Tulcea
 La Sud-Est cu Județul Constanța
 La Nord Vest cu Județul Vrancea

Relief:

Mare parte din teritoriul județului Brăila este acoperit de câmpie, dar prezintă totodată un
relief divers și interesant. Județul Brăila ocupă partea de est a Câmpiei Române, a cărei formare
este strâns legată de formarea și evoluția unităților învecinate. Geneza reliefului și litologia este
legată de activitatea proceselor de subsidență manifestate de la sfărșitul Pliocenului până în
prezent.

Într-o primă etapă au loc procese de subsidență – adică cufundarea și sedimentarea

aluviunilor aduse de râuri din Carpați spre zona depresionară. Se formează un lac Pliocen, ce
odată cu creșterea volumului, își diminuează astfel progresiv lățimea pe malul nordic,
conturându-se actualul curs al Dunării, orientat vest-est.

În a doua etapă, Duărea debușează în Marea Sarmatică printr-un estuar, care se întindea
până în dreptul localității Călărași. Apele tributare acestui sector alș Dunării par a se fi descărcat
în estuar prin guri deltaice, ca aceea de tipul celei depistate în foraje sub platforma orașului
Brăila.

Peste relieful ieșit la zi pe malul stâng, ca de astfel și pe întreaga platformă dobrogeană s-

au depus în cuaternalul recent prafuri argilo-nisipoase, aduse pe cale eoliană și dispuse în bancuri
de grosime apreciabilă.

Chiar daca la prima vedere relieful județului Brăila este unul neted, acesta conține totuși
movile, dune, depresiuni de tasare, care ating cea mai mare dezvoltare din Câmpia Română, și
câteva văi largi, fără scurgere.

Cea mai mare parte a județului Brăila se suprapune peste Cțmpia Bărăganului, câmpie
tabulară acoperită de loess și nisip.

 Câmpia Brăilei – ce prezintă următoarele subdiviziuni: Câmpia Viziru. Câmpul

Gemenele, Câmpul Ianca, Câmpul Mircea Voda.
 Bărăgaul Câlmățuiului, cu subdiviziunile Câmpul Roșiori și Câmpul Mohreanu

În partea de nord și vest, Câmpia Bărăganului este limitată de câmpii de subsidență , unde se
produc frecvent inundații și înmlăștiniri

 Câmpia Siretului Inferior

 Câmpia Buzăului

Procesele geomorfologice actuale sunt reprezentate de : tasare, sufoziune asociate cu

eroziune slabă în limitele văii Dunării și acumulare fluviatilă la viituri excepționale, cu stagnări
locale ale apei și salinizare în jurul lacurilor de crov.

Regimul modelării actuale a reliefului a fost puternic influențat de activitatea antropică prin:
defrișări, construcții hidrotehnice, căi de comunicații ( șosele și căi ferate) și locuințe.Pentru a
feri de inundații sau exces de umiditate unele regiuni, au fost construite diguri și canale de drenaj
(amennajarea terasei Dunării în zona municipiului Brăila, diguri de protecție a luncii Dunării-
Insula Mare a Brăilei)/