LICEUL TEHNOLOGIC ,,LIVIU REBREANU MOZCENI

PROIECT
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENE PROFESIONALE

NIVEL:4

SPECIALIZARE: Tehnician ecolog n protecia calitii mediului

ndrumtor

Absolvent

Profesor: Lctuu Claudia Ioana

IUNIE 2016

Saru Florina

TEMA
Resursele de ap din judeul Arge.

Cuprins
Capitolul I.-Resursele de apa din judetul Arges-generalitati.
Capitolul II. Calitatea apelor de suprafata si subterane din judetul
Arges.
1.1 Apele curgatoare.
1.2. Apele statatoare.
1.3. Apele subterane.
Capitolul III. Calitatea apei, debitelor, nivelul de potabilitate in
judetul Arges.
Capitolul IV. Poluarea apelor.
4.1. Surse de poluare .
4.2 Efectele poluarii apelor
4.3 Masuri de protectie si de refacere a calitatii apelor.
Concluzii.
Bibliografie.
Anexe.

Argument

Relieful judeului Arge coboar n trepte de la N la S i cuprinde toate unitile

geomorfologice carpato - transdanubiene, de la altitudinea de peste 2500 m (crestele
Fgrailor) pn la altitudinea de 160 m (n Cmpia Romn).
Din punct de vedere al gospodririi apelor acestea sunt n administrarea SGA
Arge 64 localiti (SH Bascov 21 localiti, SH Cmpulung 27 localiti, SH
Mrcineni 4 localiti, SH Goleti 12 localiti), SHI Olt 32 localiti i DA Olt
SGA Vlcea 6 localiti.
Reeaua hidrografic este reprezentat n principal prin cursul superior al rului
Arge al crui bazin hidrografic are o suprafa de 12550 kmp i o lungime de 350
km.
Alturi de cursul principal, judeul Arge este brzdat de aflueni importani
precum Vlsanul, Rul Doamnei, Rul Trgului i Dmbovia. Partea de NV a
judeului este drenat de un sector de vale al rului Topolog, n partea de S judeul
este strbtut de cursurile superioare ale rurilor Cotmeana, Teleorman, Dmbovnic,
Neajlov, iar n partea de NE, de cursul superior al rului Dmbovia.
Caracteristicile b.h. Arge este faptul c pe rurile cu bazine de recepie mici,
ploile toreniale produc debite deosebit de mari, n timp ce n subbazinele cu
suprafee mari, efectul ploilor scade sensibil.
Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza
impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont
cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3
0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 15%o.
Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 78 cursuri de apa ce
totalizeaza 2036 km, dnsitatea medie fiind de 0,37 km/km 2. Calmatuiul are 11 cursuri
de apa, totalizand 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km 2.

Capitolul I. Resursele de apa din judetul Arges-generalitati.

Judeul Arge este situat n partea central - sudic a Romniei, n bazinul

superior al rului Arge, ntre 44 83 i 45 37 latitudine nordic i 24 25 i 25 20
longitudine estic, ntre judeul Sibiu i Braov la (N), Dmbovia (E), Teleorman (S),
Olt (SV) i Vlcea (V i NV) avnd o suprafa de 6826 kmp.
Judeul Arge este unul din cele mai bine echipate judee din punct de vedere
al lucrrilor hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor, principalele fiind :
12 lacuri de acumulare totaliznd un volum brut de 705,3 mil. mc, cele mai
importante fiind: Vidraru, Vlcele, Budeasa, Goleti pe rul Arge, Ruor pe rul
Rul Trgului i Pecineagu pe rul Dmbovia. Volumul total de atenuare a
viiturilor este de 135,6 mil. mc, inclusiv acumularea nepermanent Mrcineni de
pe Rul Doamnei i incinta nepermanent Gleti a barajului Budeasa.
10 derivaii de tip galerie cu rol de asigurare a debitelor hidroenergetice,
dintre care cele mai importante sunt : derivaia r. Doamnei -Vlsan - Vidraru
(L=19,2 km, Qi=15 mc/s) i Topolog - Vidraru (L=7,65 km, Qi=5,85 mc/s.
regularizri i aprri de maluri cu rol de aprare mpotriva inundaiilor ;
Amenajrile de gospodrirea apelor din judeul Arge au avut n vedere n
principal :
acoperirea cerinei de ap pentru centre populate, industriale;
combaterea efectelor distructive ale apelor mari;
valorificarea potenialului hidroenergetic al principalelor cursuri de ap din
bazin;
protecia calitii surselor de ap;
asigurarea cerinelor de sntate i ecologice ale populaie.

Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei

hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/km 2. Altitudinea medie in
aceasta zona montana variaza intre 1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are
valori mari (150 80 %o).
Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza
impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont
cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3
0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 15%o.

Harta fizica a judetului Arges

4

Capitolul II. Calitatea apelor de suprafata si subterane din

judetul Arges.
Monitorizarea calitii apelor din judeul Arge cuprinde urmtoarele:
-ape curgtoare de suprafa;
-lacuri naturale i de suprafa:

-ape subterane:
-surse de poluare:
Din punct de vedere biologic i bacteriologic gradul de curenie
relativ ncadreaz apa majoritii rurilor din bazinul hidrografic Arge
din punct de vedere al saprobitii n zona - saproba, ap de calitate
bun. Excepie fac apele rului Dambovnic, Neajlov i Cotmeana care
din punct de vedere biologic au o calitate medie spre bun mezosaproba. Referitor la calitatea apei lacurilor de acumulare din
jude, expertizele efectuate arat faptul c majoritatea acestora s-au
ncadrat n limitele categoriei I de calitate, cu un grad de trofie
caracteristic tipurilor oligomezotrof.
Totodat pentru evaluarea calitii apei n reelele de canalizare
menajer i pluvial a municipiilor Piteti i Cmpulung, precum i a
apelor evacuate n diverse cursuri de ap de pe raza acestor municipii,
s-au realizat campanii de recoltare i analize fizico-chimice i biologice
bacteriologice cu scopul de a determina aportul de impurificare
asupra rului Arge i Trgului. n urma acestor evaluri s-au dispus
msuri de conformare cu termene i responsabiliti precise
impurificatorilor direci i indireci.
Foraje de alimentare:
-SC APA CANAL 2000 SA Piteti cu forajele din zonele Mrcineni I i
II i Valea Mare;
-SC Edilul CGA Cmpulung - dou foraje n exploatare, Toplia i
Lereti;
-SC ARO SA Cmpulung-sase foraje n ezploatare;
-RA pentru Activiti Nucleare-Sucursala Cercetri Nucleare Piteti: un
pu la Davideti;
-SA Automobile Dacia SA.
5

Foraje de observaie :
-SA Arpechim SA :13 foraje;
-SC Automobile Dacia SA: 1 foraj.
Calitatea acestora a fost corespunztoare conform STAS 1342/1991,
cu excepia substanelor organice, iar la forajele de observaie situate la
sud de SC Arpechim SA Piteti s-au nregistrat depiri la NH4 i la fier.
Volum de ape evacuate n receptorii naturali n anul 2001: 89213 mii
metri cubi prin 56 restituii; 1331mii metri cubi nu necesit epurare prin 6
restituii; 87882 mii metri cubi necesit epurare prin 50 restituii.

1.1.Apele curgatoare.
RAURI
Argesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante
bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si alimentarile
cu apa a centrelor populate si industriale , precum si irigarea terenurilor agricole.
Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor
Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau
nastere raului Arges.
Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt : Valsanul
(L=79 km, F=348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit
(L=107 km, F=1836 km2), Raul Targului (L=72 km, F=1096 km 2), Carcinovul (L=43
km, F=184km2), Neajlovul (L=186 km, F=3720 km 2), Dambovnicul (L=110 km,
F=639km2), Calnistea (L=112 km, F=1748 km 2), Glavaciocul ( L=120 km, F=682
km2), Sabarul (Rastoaca) (L=174 km, F=1346 km 2) si Raul Dambovita - cu cea mai
mare lungime (L=286 km, F=2824km2).
Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de debit de
peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga
(Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zona
subalpina, unde alimentarea este mixta pluvionivala si subterana aceasta din
urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai
important este Neajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul
anului.
Panta medie a raului principal este de 6% , pe cand cea a afluentilor principali
se incadreaza intre 6%(Dambovita) si 25%(Valsanul).
Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 174 afluenti, 113
prezinta un regim de curgere nepermanent.
6

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km 2 in zona de munte

(cursul superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre
colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 -0,5 km/km 2 in zona de campie.
Resursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges
Vedea sunt de 2365 milioane m3. Acestea sunt distribuite total inegal intre
bazinele hidrografice (Arges - 1960, Vedea 363 si Calmatui 42). Apa de
suprafa reprezint circa 72% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu
hidrografic (3282 milioane m3).
Avnd in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% ceea ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m 3), acesta dispune si de
cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m 3. Intregul bazin
hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de apa, indicelele
specific de utilizare fiind de cca. 600 m 3/locuitor/an numai din surse de suprafata.
Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase care concentreaza
mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa: municipiile Piteti,
Cmpulung, Curtea de Arge.
Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de
suprafata reduse si nu dispune de lucrari hidrotehnice; acest fapt implica ca
asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.
Din punct de vedere biologic i bacteriologic gradul de curenie relativ
ncadreaz apa majoritii rurilor din bazinul hidrografic Arge din punct de vedere
al saprobitii n zona - saproba, ap de calitate bun. Excepie fac apele rului
Dambovnic, Neajlov i Cotmeana care din punct de vedere biologic au o calitate
medie spre bun .

Raul Capra

Raul Buda

Rul Arge
Rul Arge este un curs de ap din S-SE Romniei, afluent al Dunrii la Oltenia.
Are 350 km iar suprafaa bazinului hidrografic este de 12.550 km 2. Izvorte din
partea central-vestic a culmii
principale a Munilor Fgra prin doi
aflueni: Buda i Capra.

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arge) izvorte de sub vrful

Arpau Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar rul Capra izvor te
din lacul glaciar Capra, aflat sub vrful Vntoarea lui Buteanu. n aval de confluen a
prului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor i pn n zona
municipiului Piteti, rul Arge are o direcie de curgere N-S, drennd mai nti
pantele sudice ale Munilor Fgra, strbate apoi Muscelele Arge ului i Dealurile
Argeului, iar dup ce separ Piemontul Cotmeana (n V) de Piemontul Cnde ti (n
E), intr n cmpie, unde ud multe subuniti din Cmpia Romn. Debitul mediu
multianual variaz ntre 19,6 m3/s n cursul superior, 40 m3/s la ieirea din zona
piemontan i 73 m3/s la vrsare. Pe cursul superior al rului Arge s-a construit un
sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale
(Arge, Cerbureni, Oeti,Albeti, Curtea de
Arge, Zigoneni, Biculeti, Budeasa, Meriani etc.).
8

Pe cursul inferior al rului Arge a fost construit barajul Mihile ti, situat la
aproximativ 20 km de Bucureti, n judeul Giurgiu, la intrarea n
localitatea Mihileti. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, limea maxim de
3 km i adncimea maxim de 22 de metri.
Caracteristicile regimului hidrologic

Raul
Nr.
crt.
0
1
B.H. ARGES
1.
Valsan

Statia
hidrometrica

Debit
mediu
multianu
al
(m3/s)
5

Bradet

38,9

123

Lungime Suprafat
a raului
a
(km)
(km2)

Debitul lunar cu
asigurarea
(m3/s)

Qm/QM
(m3/s)

2.38

0.67

0.53

0.011/108

0.7
2
2.2
2.23
0.5
1.23
2.9
0.11
6
0.58
0.30
5
0.17
0.34
0.71

0.45
5
0.62
1.65
1.8
2
0.41
1.27
2.6
0.08
6
0.53
0.28

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Valsan
Doamnei
Doamnei
Doamnei
Targului
Targului
Targului
Rausor

Malureni
Bahna Rusului
Darmanesti
Ciumesti
Voina
Voinesti
Piscani
Rausor

68,2
42,9
85,6
98,0
8,00
22,0
76,5
18,0

257
355
554
1.737
65
156
843
60

3.18
6.9
8.77
20.4
2.48
4.29
8.28
1.07

0.83
2.5
2.7
2.55
0.64
1.38
3.25
0.16

10.
11.

Bratia
Bratia

Rausor Pod
Balilesti

25,0
49,0

118
340

2.32
4.39

0.62
0.33

12.
13.
14.

Argesel
Argesel
Dambovita

Namaiesti
Mioveni
Podu
Dambovitei

20,0
70,0
40,0

49
242
260

0.64
1.4
4.66

0.2
0.44
0.8

0.15
0.27
0.65

0.013/177
0.168/207
0.136/305
0.839/540
0.338/75.0
0.030/32.6
0.160/54.3
0.022/98.0
0.082/153
0.278/185
0.023/48.0
0.019/403
0.039/107

1.2. Apele statatoare.

Lacuri
In judeul Arge, n bazinul rului Arge exista 7 lacuri de acumulare cu
folosinta complexa, din care cel mai important este cel de la Vidraru, urmand apoi
lacurile Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu i Golesti. De asemenea,
importanta este si acumularea Rausor situata pe raul Targului. In bazinul raului
Dambovita este de interes lacul de acumulare Pecineagu, principalul scop al
acestuia fiind de a suplimenta volumele de ap necesare alimentrii cu ap a
municipiului Bucureti.
9

Acumularea Vidraru este principala acumulare din bazinul hidrografic Arges,

avand urmatoarele caracteristici: suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km,
volumul total la NNR de 450,62 mil.m 3. Barajul este din beton in dubla curbura cu o
lungime a frontului de de 307 m si inaltimea de 165 m.
Acumularea Valcele are si suprafata de 442 ha, un volum total la NNR de 41,6
mil. m3, o lungime de 4,85 km si o adancime maxima de 20 m; prezinta un deversor
etajat cu inaltimea de 35,3 m.
Acumularea Golesti este cea mai mare pe raul Arges dupa Vidraru; are o
suprafata de 634 ha, un volum total la NNR de 55 mil. m 3, o lungime de 7,0 km si o
adancime maxima de 16,5 m. Prezinta acelasi tip de baraj ca si Valcele si anume
deversor etajat cu inaltimea de 19,5 m.
Pe raul R.Targului se gaseste acumularea Rausor cu o suprafata de 160 ha, o
lungime de 5,5 km o adancime maxima de 102 m si un volum la NNR de 52,4 mil.
m3; barajul este din anrocamente, cu nucleu de argila.
Acumularea Pecineagu este situata pe cursul superior al Dambovitei. Are o
suprafata de 183,84 ha , un volum total la NNR de 63 mil. m 3, o lungime a lacului de
5,5 km si o adancime maxima de 108 m; prezinta un baraj din anrocamente cu
masca din placi de beton armat.
De menionat c toate lacurile de acumulare din administrarea ABA Arges
Vedea de pe teritoriul judeului Arge sunt dotate cu centrale hidroelectrice, excepia
fcnd acumulare nepermanent Mrcineni, scopul principal al acesteia fiind de
atenuare a undelor de viitur de pe raul Doamnei n vederea evitrii inunrii
municipiului Piteti.
In bazinul hidrografic Vedea nu exist lacuri de acumulare.
De asemenea n judeul Arge se afl un numr de 40 lacuri de categoria C i
D cu folosin piscicol,, care in majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de
apa si nu au incinte indiguite. Pe unele cursuri de apa din judeul Arges aceste lacuri
sunt realizate n cascad.
Referitor la calitatea apei lacurilor de acumulare din jude, expertizele efectuate
arat faptul c majoritatea acestora s-au ncadrat n limitele categoriei I de calitate,
cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligomezotrof.
Totodat pentru evaluarea calitii apei n reelele de canalizare menajer i
pluvial a municipiilor Piteti i Cmpulung, precum i a apelor evacuate n diverse
cursuri de ap de pe raza acestor municipii, s-au realizat campanii de recoltare i
analize fizico-chimice i biologice bacteriologice cu scopul de a determina aportul
de impurificare asupra rului Arge i Trgului. n urma acestor evaluri s-au dispus
msuri de conformare cu termene i responsabiliti precise impurificatorilor direci i
indireci.

10

Lacul Vidraru

Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat n anul 1965 de Barajul Vidraru
n judeul Arge,pe rul Arge, pentru producia de energie electric, irigaii i
prevenirea inundaiilor. De asemenea, lacul i instala iile adiacente sunt folosite
pentru recreere, turism i sporturi.
Situat ntre Munii Frunii i Masivul Ghiu, lacul adun apele rurilor Capra, Buda i
ale ctorva aflueni direci (Rul Doamnei, Cernatul i Vlsanul, Topologul, rul Valea
lui Stan iLimpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s.
Suprafaa total a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, laimea maxim
de 2,2 km n zona Valea Lupului Clugria i o circumferin de 28 km.
Adncimea maxim a apei este de 155 m lnga barajul curbat nalt de 166 m, cu o
lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane m. Nivelul
normal de retenie este de 830,00 metri deasupra nivelului mrii (mdM). Construirea
barajului Vidraru a durat cinci ani i jumtate ncepnd n anul 1960[1]. Pentru
aceast realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate
1.768.000 dem3 de roc, din care aproximativ 1 milion n subteran, s-au turnat
930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 n subteran i, de asemenea, au fost
instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.
11

1.3 Apele subterane.

Apele subterane iau natere din precipitaiile care se nfiltreaz n pmnt, sau
nfiltraiile de ap din albia apelor curgtoare i stttoare ( ruri, fluvii, lacuri),
aceast ptrundere a apei prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi oprit de o
roc impermeabil (Aquiklud) care joac rolul unui canal acest sistem de canale
poate s fie supraetajat.
Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa n fntni fiind un indicator al
cantitii de ap subteran (potenialul hidrologic). Frecvent apele subterane se afl
sub presiune, ceea ce explic formarea fntnilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la suprafa , curg sub ac iunea for ei
gravitaionale, ns viteza de scurgere a apelor subterane este mai redus, fiind
influenat de natura rocii (mrimea granulelor sau porilor) care joac i rolul de filtru,
poziia apelor fiind schiat pe hri hidrografice.
Apele subterane ies la suprafa sub form de izvoare, a cror ap este filtrat i are
o concentraie diferit n minerale.
Regimul natural al apelor subterane a suferit, in timp, o serie de modificari
cantitative si calitative. Aceste modificari sunt datorate atat folosirii lor ca sursa de
alimentare cu apa potabila si industriala pentru populatie, executarii unor lucrari
hidrotehnice si hidroameliorative, cat si factorilor poluatori (naturali si antropogeni).
Forajele monitorizate in 2007 au fost urmarite dupa noul Sistem de
monitoring pentru ape subterane, implementat in anul 2006, care urmareste o
supraveghere mai atenta si mai concreta in ceea ce priveste calitatea apei.
In anul 2007 au fost monitorizate un numar de 1939 foraje, din care 1687 sunt
foraje care fac parte din reteaua hidrogeologica nationala (din care 28 sunt izvoare)
si 252 sunt foraje de urmarire a poluarii amplasate in jurul marilor centre industriale.
Au mai fost monitorizate, prin intermediul Directiilor de Sanatate Publica
Judetene, in bazinul hidrografic Arges, 129 de fantani a caror apa este este
nepotabila din cauza depasirilor inregistrate la amoniu, azotati si indicatorii
bacteriologici, fantani care sunt in general infestate din cauza amplasarii grupurilor
sanitare nehidroizolate in vecinatatea acestora.

12

Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici la

forajele situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii:
substante organice, azotati, amoniu, duritate totala, fier.
Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu
azotati. In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu azotati,
depasiri ale concentratiei admise la acest indicator s-au inregistrat in 234 foraje,
ceea ce reprezinta 12,06% din totalul forajelor monitorizate. Poluarea se resimte insa
diferentiat, existnd zone in care in acvifer sunt concentratii ce se situeaza cu mult
peste limita de 50 mg/l (Legea 458/2002) admisa pentru acest indicator, distribuite in
majoritatea bazinelor hidrografice.
Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si au un
caracter cumulativ. Cele doua surse majore, cu pondere importanta in contaminarea
cu azotati sunt: spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre
precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii si apa de suprafata (ruri, lacuri) in care
s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.
La aceste doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adauga sursele
cu caracter aleator generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii
de terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza
frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putnd atinge, valori si de peste 1000 mg/l.
Exploatarea apei in special pentru utilizari casnice si agricole a contribuit la
mentinerea suprafetelor contaminate, in general in zona ruralului.

Circuitul apei in natura

13

Capitolul III. Calitatea apei, debitelor, nivelul de potabilitate

din judetul Arges.
Informatii aprovizionarea cu apa potabila a populatiei din judetul Arges.
1. Populatia din mediul urban este aprovizionata cu apa potabila astfel:

a). Municipiul Pitesti---are asigurata apa potabila prin Uzina de apa de

la Budeasa , folosind ca sursa de apa pentru potabilizare
,apa din lacul Budeasa.Monitorizarea de
control a apei este efectuata prin laboratorul propriu care este acreditat RENAR
si inregistrat la M.S. -ca sursa de apa alternativa la apa de
la retea se poate folosi apa furnizata de izvoarele forate la peste 100m adincime.
Calitatea apei furnizata de acestea ,corespunde valorilor parametrilor stabiliti prin Le
gea 458/2002, conform ultimelor buletine de analiza de la laboratoareleD.S.P.
b). Municipiul Curtea de Arges---are asigurata apa potabila prin Uzina
de apa de
la Cerbureni, folosind ca sursa de apa pentru potabilizare apa din laculCerbureni. M
onitorizarea de control
a calitatii apei este asigurata prin laboratorul propriu -- ca sursa de apa alternativa
la apa de la retea se poate folosi apa furnizata de fintini publice de pe
raza Municipiului.Calitatea apei furnizata de acesta este potabila.
c). Municipiul Cimpulung Muscel: are asigurata aprovizionarea cu apa potabila prin
Uzina de apa
dela Calea Pietroasa folosind ca sursa de apa pentrupotabilizare apa din riul Riusor.
Monitorizarea de control
a apei furnizata populatiei este asigurata prin laboratorul propriu care este in curs de
acreditare - ca sursa de apa alternativa la apa furnizata prin reteaua de distributie de
la uzina de apa , exista fintini publice carefurnizeaza apa potabila conform ultimelor
buletine de analize efectuate de laboratrul D.S.P.
d). Orasul Topoloveni- are asigurata aprovizionarea cu apa din puturi de
profunzime iar monitorizarea calitatii apei este efectuata de catre laboratorul D.S.P.
e). Orasul Costesti-are asigurata apa potabila din puturi de profunzime iar
monitorizarea calitatii apei este efectuata de catre laboratorul D.S.P.
14

f). Orasul Mioveniare asigurata aprovizionarea cu apa potabila prin uzina de apa de
la Mioveni , folosind ca sursa pentru potabilizare apa din riulTirgului. Monitorizarea d
e control a calitatii apei potabile este efectuata prin laboratorul propriuca sursa de apa alternativa la apa furnizata prin reteaua de distributie de
la uzina de apa ,exista fintini publice care furnizeaza apapotabila conform ultimelor
buletine de analize efectuate in laboratorul D.S.P.
g). Orasul Stefanesti:are asigurata apa potabila din puturi de profunzime , calitatea a
pei fiind monitorizata prin laboratorul uzinei de apa Budeasa.
2. Populatia din mediul rural este aprovizionata cu apa ptabila astfel:
a). prin sistem public- ( microcentrale de apa cu sursa de profunzime) Calitatea apei
furnizata de aceste microcentrale este monitorizata de catre D.S.P. sau alte
laboratoare inregistrate la M.S.
b).fintini publice a caror caliatate a apei este verificata la solicitarea primariilor
c). fantanilor particulare

Nivelul de potabilitate.
Regimul natural al apelor subterane a suferit, in timp, o serie de modificari
cantitative si calitative. Aceste modificari sunt datorate atat folosirii lor ca sursa de
alimentare cu apa potabila si industriala pentru populatie, executarii unor lucrari
hidrotehnice si hidroameliorative, cat si factorilor poluatori (naturali si antropogeni).
Forajele monitorizate in 2007 au fost urmarite dupa noul Sistem de monitoring
pentru ape subterane, implementat in anul 2006, care urmareste o supraveghere
mai atenta si mai concreta in ceea ce priveste calitatea apei.
In anul 2007 au fost monitorizate un numar de 1939 foraje, din care 1687 sunt
foraje care fac parte din reteaua hidrogeologica nationala (din care 28 sunt izvoare)
si 252 sunt foraje de urmarire a poluarii amplasate in jurul marilor centre industriale.
Au mai fost monitorizate, prin intermediul Directiilor de Sanatate Publica
Judetene, in bazinul hidrografic Arges, 129 de fantani a caror apa este este
nepotabila din cauza depasirilor inregistrate la amoniu, azotati si indicatorii
bacteriologici, fantani care sunt in general infestate din cauza amplasarii grupurilor
sanitare nehidroizolate in vecinatatea acestora.
15

Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici

la forajele situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri s-au inregistrat la
indicatorii: substante organice, azotati, amoniu, duritate totala, fier.
Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu
azotati. In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu azotati,
depasiri ale concentratiei admise la acest indicator s-au inregistrat in 234 foraje,
ceea ce reprezinta 12,06% din totalul forajelor monitorizate. Poluarea se resimte insa
diferentiat, existnd zone in care in acvifer sunt concentratii ce se situeaza cu mult
peste limita de 50 mg/l (Legea 458/2002) admisa pentru acest indicator, distribuite in
majoritatea bazinelor hidrografice.
Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si au un
caracter cumulativ. Cele doua surse majore, cu pondere importanta in contaminarea
cu azotati sunt: spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre
precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii si apa de suprafata (ruri, lacuri) in care
s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.
La aceste doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adauga sursele
cu caracter aleator generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii
de terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza
frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putnd atinge, valori si de peste 1000 mg/l.

Sursa apa potabila

16

Capitolul IV. Poluarea apelor.

4.1. Surse de poluare.
Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:
a. Aglomerrile umane/localitile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate
sau sisteme corespunztoare de colectare i eliminare a nmolului din staiile de
epurare, precum i localitile care au depozite de deeuri menajere neconforme.
b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunztoare de
stocare/utilizare a dejeciilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau
potenial vulnerabile la poluarea cu nitrai din surse agricole, uniti care 7% 16% 2%
18% 1% 56% zone urbane+industriale teren arabil culturi perene pa uni pduri
ape+zone umede - 63 - utilizeaz pesticide i nu se conformeaz legislaiei n
vigoare, alte uniti/activiti agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative.
c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de
deeuri neconforme, uniti ce produc poluri accidentale difuze, situri industriale
abandonate.
n continuare este prezentat o caracterizare a principalelor categorii de surse de
poluare difuze: Surse de poluare urbane/aglomerri umane n spaiul hidrografic
Arge Vedea, fenomenul de poluare difuz este accentuat datorit faptului c la
sfritul anului 2006, numai un procent de 55,6 % din populaia echivalent (a
aglomerrilor >2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare.
Din cele 318 aglomerri (>2000 l.e.) identificate n spaiul hidrografic Arge Vedea, un numr de 41 aglomerri sunt dotate cu sisteme de canalizare ns niciuna
dintre ele nu este conform cu cerinele Directivei 91/271/EEC.
De asemenea, modul de colectare/eliminare al nmolului provenit de la staiile de
epurare poate conduce la poluarea resurselor de ap. Dezvoltarea zonelor urbane
necesit o mai mare atenie din punct de vedere al colectrii deeurilor menajere
prin construirea unor depozite de gunoi ecologice i eliminarea depozitrii
necontrolate a deeurilor, ntlnit deseori pe malurile rurilor i a lacurilor.
Agricultura Pe lng presiunile punctiforme exercitate, activitile agricole pot
conduce la poluarea difuz a resurselor de ap. Cile prin care poluanii (n special
nutrienii i pesticidele, dar i ali poluani) ajung n corpurile de ap sunt diverse
(scurgere la suprafa, percolare, etc.).
17

Sursele de poluare difuz sunt reprezentate n special de:

Stocarea i utilizarea ngrmintelor organice i chimice
Creterea animalelor domestice;
Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dunatorilor.
De asemenea, n Raportul Naional 2004, s-a evidentiat faptul c cele mai
importante surse de poluare difuz sunt situate n perimetrele localitilor din zonele
vulnerabile i potenial vulnerabile, identificate n conformitate cu cerinele Directivei
91/676/EEC privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai din surse agricole.
Sursa de poluare care produce degradarea rului Cotmeana este S.N.P.PetromSchela Petrol Piteti, seciile Smara, Cocu, Poiana Lacului. Din punct de vedere
biologic i bacteriologic gradul de curenie relativ ncadreaz apa majoritii
rurilor din bazinul hidrografic Arge din punct de vedere al saprobitii n zona saproba, ap de calitate bun.
Excepie fac apele rului Dambovnic, Neajlov i Cotmeana care din punct de
vedere biologic au o calitate medie spre bun -mezosaproba. Referitor la calitatea
apei lacurilor de acumulare din jude, expertizele efectuate arat faptul c
majoritatea acestora s-au ncadrat n limitele categoriei I de calitate, cu un grad de
trofie caracteristic tipurilor oligomezotrof.
Totodat pentru evaluarea calitii apei n reelele de canalizare menajer i
pluvial a municipiilor Piteti i Cmpulung, precum i a apelor evacuate n diverse
cursuri de ap de pe raza acestor municipii, s-au realizat campanii de recoltare i
analize fizico-chimice i biologice bacteriologice cu scopul de a determina aportul
de impurificare asupra rului Arge i Trgului.
n urma acestor evaluri s-au dispus msuri de conformare cu termene i
responsabiliti precise impurificatorilor direci i indireci.
Foraje de alimentare:
-SC APA CANAL 2000 SA Piteti cu forajele din zonele Mrcineni I i II i Valea
Mare;
-SC Edilul CGA Cmpulung - dou foraje n exploatare, Toplia i Lereti;
-SC ARO SA Cmpulung-sase foraje n ezploatare;
-RA pentru Activiti Nucleare-Sucursala Cercetri Nucleare Piteti: un pu la
Davideti;
-SA Automobile Dacia SA. Foraje de observaie -SA Arpechim SA :13 foraje;
-SC Automobile Dacia SA: 1 foraj.
18

Sursele poteniale de poluare a apelor sunt:

-staii de epurare oreneti: Piteti, Cmpulung, Curtea de Arge;
-staii de epurare ape uzate industriale a societilor: SC Arpechim SA Piteti,
SC Automobile Dacia SA Colibai i Sucursala de Cercetri Nucleare Colibai. Apa
din precipitaii se analizeaz n punctele: sediul IPM Piteti i Fundata.
Staia automat instalat la sediul IPN Piteti, determin urmtorii poluani: oxizii
de azot, oxizii de sulf i monoxidul de carbon. Determinri gaz-cromografice pe
probe de 30 minute n punctele: sediul IPM Piteti, Oarja, Cteasca, Mioveni pentru
indicatorii din grupa BTX (benzen, toluen, xilen) i grupa PAHurilor (hidrocarburi
policiclice aromatice).
Unitatea mobil (autolaboratorul) face determinri pentru indicatorii: oxizi de azot
i sulf, monoxidul de carbon, ozon, pulberi n suspensie, n cazuri speciale (sesizri,
etc.).

4.2.Efectele poluarii apelor.

n anul 2005, n principalul lac de acumulare din judeul Arge cu rol de
atenuare a viturilor (Goleti), au fost atenuate aproximativ 60 mil. mc de ap,
debitele maxime evacuate n aval fiind de 320 mc/s, n condiiile n care debitele
afluente au fost de 800 mc/s. n aceste fel, n barajul Goleti s-a nregistrat un nivel
maxim istoric de 254.85 mdMN > 1.85 m NNR.
n toate perioadele de viituri, personalul specializat din cadrul ABA Arges
Vedea a urmrit din punct de vedere al UCC comportarea barajelor, valorile
nregistrate fiind n limitele acceptate de ctre regulamente.
Un rol important n aprarea mpotriva inundaiilor l-au avut i celelate lacuri de
acumulare din administrarea ABA Arges Vedea (Vlcele, Budeasa, Bascov, Ruor,
Mrcineni) i SC Hidrocentrale Curtea de Arge (Vidraru, Oeti, Zigoneni).
n luna august 2005, datorit precipiaiilor mari nregistrate ntr-o perioad
scurt de timp, nivelurile n toate lacurile de acumulare erau situate peste NNR (n
limitele acceptate de ctre regulamentele de exploatare). Avndu-se n vedere
progozele meteo i hidrologice din acea perioad, precum i faptul c pe r. Arge, se
tranzitau debite de peste 500 mc/s, s-a pus n discuie (pentru prima dat n istorie)
inundarea dirijat a acumulrii nepermanente Mrcineni. ABA Arges Vedea a
anunat imediat Prefectura judeului Arge i ISUJ Arge despre aceast posibilitate,
toi factorii direct implicai fiind pregtii de o eventual alarmare i evacuare a
populaiei precum i de intervenia imediat n zonele posibil afectabile. Din fericire,
prognoza hidrologic de nregistrare a unei cantiti de precipitaii de peste 50 l/mp
ntr-un timp scurt, precum i apariia unui volum afluent n acumularea Mrcineni de
peste 70 mil. mc , nu s-a adeverit.
19

O parte din lucrrile hidrotehnice cu rol de aprare mpotrva inundaiilor (aprri

de mal, regularizri, praguri de fund, etc.) att din administrarea ABA Arges Vedea
ct i din administratea terilor au fost afectate de inundaii. ABA Arges Vedea a
reuit prin planul propriu de surse de investiii i prin planul de gospodrire a apelor
2005 i 2006 s refac o parte din aceste lucrri de aprare mpotriva inundaiilor,
deasemenea prin Hotrri de Guvern n regim de urge fiind alocate sume pentru
refacerea altor lucrri.
Consiliile Locale, sprijinite de Consiliul Judeean Arge, Prefectura judeului
Arge, ABA Arges Vedea, populaia neafectat de inundaii i unitile economice, au
acionat mpreun la refacerea drumurilor, podurilor i podetelor, consolidrilor de
maluri i ajutorarea populaiei afectate cu materiale de constructii si bani.
Principalele probleme privind activitatea de aprare mpotriva din judeul Arge
din anul 2005 au fost cauzate de modul de ntreinere i de exploatare a lacurilor de
acumulare cu folosin piscicol aflate n administrarea terilor n luna iulie 2005,
datorit cantitailor mari de precipitaii nregistrate n partea de sud a judeului Arge,
2 acumulri (Ac. Urluieni vl. Maracinis i . Mozaceni Vale pr. Tecuci ) aflate n
administrarea primriei Brla au acumulat volume mari de ap, acestea depind
capacitile maxime ale acumulrilor.
Datorit depirii volumului maxim de ap din acumulri, acestea au nceput
s deverseze necontrolat peste descarctoarele de suprafa, producndu-se fisuri
n corpurile centrale ale barajelor, ceea ce a dus la distrugerea lor.
n timpul perioadelor de inundaii, dar i dup trecerea acestora, specialiti din
cadrul prefecturii judeului Arge, Consiliul Judeean Arge, ISU Arge, ABA Arges
Vedea precum i alte instituii judeene s-au deplasat n localitile afectate de
inundaii pentru a se constata i a se gsi soluii n vederea remedierii.
n ultimul timp s-au identificat multe zone n care au aprut alunecri de teren,
persoanele posibil afectabile fiind evacuate la ordinul prefectului judeului Arge.
In perioada 2010 2013, teritoriul judetului Arges a fost afectat de inundatii
normale am putea spune, cele mai semnificative fiind inregistrate in perioadele 3 5
iulie 2010 i 6 -8 august 2010 cnd au fost afectat mai multe lucrri cu rol de aprare
mpotriva inundaiilor din administrarea ABA Arge Vedea.
n toate perioadele de viituri, a existat o colaborare permanent ntre
reprezentanii CJSU Arge IJSU Arge ABA Arge Vedea CLSU, informa iile
transmindu-se reciproc conform fluxului informational. La nivel jude ean la emiterea
Atenionrilor meteorologice / hidrologice COD GALBEN a fost activat mereu Centrul
de Conducere i Coordonare a Interveniilor la nivel jude ean, toate institu iile
implicate n gestionarea situaiilor de urgen generate de inunda ii avnd
reprezentani permaneni la sediul IJSU Arge pentru colectarea, centralizarea
datelor i luarea msurilor de intervenie. Pe baza datelor centralizate aici, ABA
Arges Vedea a transmis permanent Rapoartele Operative ctre MMSC i AN Apele
Romne, iar IJSU Arge i CJSU Arge pe linie ierarhic conform fluxului
informational.
20

Principalele probleme privind polurile accidentale pe cursurile de ap din

judeul Arge sunt datorate spargerii conductelor de transport ap srat i iei aflet
n administrarea PETROM OMV sau CONPET Ploieti. Astfel de mici poluri
accidentale ale cursurilor de ru se ntlnesc frecvent pe raza judeului Arge
datorit vechimii conductelor.
n data de 27 februarie 2006 pe raza judeului Arge a avut loc cea mai mare
poluare pe un curs de ru Dmbovnic, datorat avarierii echipamentului
hidrotehnic al acumulrii Suseni aflat n administrarea OMV Punct de lucru
ARPECHIM.
Echipele de intervenie ale ABA Arges Vedea, ISU Arge i cele ale
Inspectoratului pentru Situaii de Urgen al judeului Arge au lucrat permanent timp
de aproximativ 1 sptmn pentru diminuarea i limitarea efectelor negative ale
polurii produse, costurile interveniilor ABA Arges Vedea fiind de 125.441,57 RON.
Unda de poluare a rului Dmbovnic a fost resimit i pe teritoriul judeelor
Teleorman i Giurgiu, dar la o intensitate mult mai mic.
n luna octombrie a anului 2013 a fost o alt mare poluare n jude ul Arge ,
produs urmare a deversrii de produse petroliere (pcur) n re eaua de canalizare
a municipiului Cmpulung i apoi n r. Trgului de ctre SC NC Selmetal ROM SRL.
n perioada 22 23 octombrie 2013, urmare a deversrii de produse petroliere
(pcur) n reeaua de canalizare a municipiului Cmpulung i apoi n r. Trgului de
ctre SC NC Selmetal SRL, Administraia Bazinal de Ap Arge Vedea a intervenit
cu materiale absorbante pentru stoparea undei poluante, cur irea zonei afectat i
evitarea ntreruperii alimentrii cu ap a Uzinei de autoturisme DACIA RENAULT i a
oraului Mioveni din barajul de priz de la Clucereasa.
Planurile de Aprare mpotriva Inundaiilor:
la nivelul judeului Arge, n luna decembrie 2013, au fost reactualizate, avizate i
aprobate toate cele 102 Planuri Locale de Aprare mpotriva Inunda iilor, planuri
realizate de ctre primarii cu sprijinul reprezentan ilor ABA Arge Vedea;
pe baza datelor cuprinse n Planurile Locale de Aprare, mpreuna cu cele ale
Sistemelor Hidrotehnice din cadrul ABA Arge-Vedea i cel al Sucursalei
Hidrocentrale Curtea de Arges, pn la data de 01 februarie 2014 va fi realizat
Planul Judeean de Aprare mpotriva Inundaiilor.
n Planul Judeean de Aprare mpotriva Inundaiilor, vor fi introduse, pentru prima
dat i Hrile de Hazard la Inundaii, limitele de inundabilitate urmnd a fi delimitate
pe baz de date tehnice i nu doar bazate pe date istorice cunoscute; pentru
prima dat, n Planurile Locale de Aprare mpotriva Inunda iilor a fost nominalizat
cte o persoana (pentru fiecare sat component al comunei) responsabil de
avertizarea alarmarea populaiei n situaii de urgen .

21

4.3. Masuri de protectie si de refacere a calitatii apelor.

Masuri de refacere a calitatii apelor.
Statia de Epurare Pitesti, o uzina de sanatate pentru raul Arges.
Apele deversate in raul Arges, dupa tratarea lor in statia de epurare, nu pun in
pericol ecosistemul. Singurele probleme tin tot de noi, oamenii
In 1964 a fost pusa in functiune prima treapta mecanica de epurare a Statiei de
Epurare Pitesti, iar facilitatile de lucru au fost completate pana in 1978.
Echipamentele vechi si depasite nu permiteau insa realizarea unui proces de tratare
eficient din punct de vedere al costurilor pentru a respecta standardele nationale, dar
mai ales cele europene, dupa ce Romania a devenit stat membru al Uniunii
Europene privind calitatea apei uzate tratate si deversate in raul Arges.

Treapta tertiara de epurare.

Pentru a se atinge standardul european referitor la tratarea apelor reziduale
orasenesti, a fost nevoie de introducerea treptei tertiare de epurare care, practic,
permite incadrarea indicatorilor de calitate (in special azot si fosfor) in limitele
maxime admise de legislatia in vigoare. De la specialistii statiei am retinut ca, pentru
corecta functionare a procesului, se efectueaza analize de laborator, monitorizanduse 21 indicatori de calitate, astfel incat, in cazul unor depasiri ale limitelor, sa se faca
toate manevrele necesare incadrarii in valorile indicatorilor de calitate.
22

Linii de epurare.
Procesul de epurare se deruleaza pe trei linii: a apei, a namolului si a biogazului.
Inceputul procesului pe linia apei este partea mecanica (gratare si
deznisipator/separator de grasimi), unde are loc degrosisarea, adica inlaturarea din
apa uzata a materialelor grosiere (lemn, textile, pungi, peturi etc), nisip si grasimi.
Urmeaza decantarea primara, tratarea biologica cu namol activ, tratarea chimica cu
clorura ferica (pentru eliminarea fosforului) si decantarea secundara.
Tratarea chimica se poate face pe toata linia apei, atat la intrarea in decantoarele
primare, la intrarea in bazinele de aerare (unde se realizeaza nitrificareadenitrificarea), cat si la intrarea in decantoarele secundare. In linia namolului,
namolul primar si cel activ in exces sunt ingrosate si pierd pana la 4% din continutul
de apa in ingrosatoare gravitationale, respectiv dinamice. Apoi sunt amestecate in
doua bazine de amestec namol ingrosat si pompate in trei fermentatoare, unde
namolurile sunt fermentate anaerob la temperatura de 35 grade Celsius si astfel se
ajunge la cea de a treia linie, unde se obtine biogazul.
Calitatea apei, importanta si pentru mediu, si pentru oameni.
Reabilitarea statiei de epurare permite realizarea unui proces eficient din punct de
vedere al costurilor, alinierea la standardele de deversare in ape sensibile.Dupa
toate cele spuse pana aici, ne-am permite, dragi pitesteni, sa va facem o
recomandare foarte importanta: nu aruncati in canal nici carpe, nici vata, nici
pampers etc, fiindca nici nu stiti cu cat ridicati costul operatiunilor de epurare/tratare
a apei. Costuri care se intorc in factura de utilitati platita de noi toti.
La jumtate din staiile de epurare cu capacitatea mai mare sau mai mic de 400
m /zi au loc deversri de ape reziduale cu un coninut sporit de poluani, astfel nct
micorarea la minimum a cantitii de poluani se impune ca una din msurile
radicale de prevenire a polurii apelor naturale.
3

Aceast msur poate fi aplicat doar pentru apele uzate organizate. Problema
epurrii apelor reziduale neorganizate (pluviale, de drenaj, apele provenite de la
gunoiti organizate i neautorizate, etc.) n centrele urbane cu sistem centralizat de
canalizare poate fi soluionat prin acumularea i epurarea lor la staiile oreneti,
dac volumul lor nu depete capacitatea de proiect.
Ct privete epurarea apelor meteorice neorganizate de pe terenurile agricole, din
localitile rurale, de la gunoiti, etc. este i rmne n continuare o problem fr
alternativ pentru a fi soluionat.

23

Masuri de protectie a calitatii apelor.

Fiind unul din principalii componeni ai mediului, resursele de ap necesit i msuri
eficiente de protecie prin :
implementarea tehnologiilor de producere nonpoluante i cu un volum minim
de consum al apei;
implementarea sistemelor de filtrare sau tratare a apelor uzate pentru
reciclarea lor;
implementarea n practic a tehnologiilor moderne cu un volum minim de
evacuare a apelor uzate n mediul nconjurtor;
implementarea staiilor moderne de epurare a apelor uzate i remodernizarea
celor vechi, inndu-se cont de gradul lor de impurificare;
realizarea msurilor de protecie a afluenilor mici de poluarea accidental
provocat de torentele de ap n urma precipitaiilor abundente;
Instituirea zonelor de protecie, plantarea fiilor silvice de-a lungul rurilor
mari i afluenilor si, interzicerea depozitrii deeurilor i lichidarea tuturor
gunoitilor n luncile rurilor i afluenilor si conform legislaiei de mediu n vigoare;
Identificarea punctelor de stocare a pesticidelor i aducerea lor n
corespundere cu cerinele, normele i standardele de pstrare a pesticidelor i
ngrmintelor minerale;
Utilizarea raional a ngrmintelor i pesticidelor;
Instituirea cerinelor speciale de perfecionare, instruire i educaie ecologic a
fermierilor i n general a populaiei.

24

Concluzii
Ca o concluzie, putem spune c n ultimii ani, judeul Arge s-a confruntat
aproape cu toate toate situaiile de urgen generate de gospodrirea resurselor de
ap (inundaii, poluri accidentale, secet hidrologic), dar nici unul din aceste
fenomene nu a avut o amploare aa de mare astfel nct s apar probleme ce nu
puteau fi gestionate de ctre reprezentanii ABA Arge Vedea mpreun cu cei ai
instituiilor judeene implicate n gestionarea a astfel de fenomene.
Acest lucru s-a datorat faptului c judeul Arge este unul din cele mai bine
dotate judee din Romnia din punct de vedere al lucrrilor hidrotehnice cu rol de
aprare mpotriva inundaiilor (lacuri de acumulare cu folosin complex), dar i
datorit personalului ABA Arge Vedea care a tiut s gestioneze cu bun tiin
toate fenomenele aprute.
Avnd o reea hidrografic vast i desfurndu-se ntr-un spaiu hidrografic
care cuprinde toate formele de relief, Administraia Bazinal de Ap Arge-Vedea
benefeciaz de cea mai bun amenajare hidroenergetic dintre toate Administraiile
Bazinale de Ap din ar.

25

Bibliografie:
- EDITURA TEHNICA: ,, SINTEZE SI REGIONALIZARI HIDROLOGICE ;
- EDITURA UNIVERSITARA: ,,ORGANIZARE SI DEZVOLTARE RURALA.APLICATIE
PENTRU BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES-Ilinca Valentina Stoica ;
-EDITURA UNIVERSITATII ,,AL. I. CUZA IASI : ,,HIDROLOGIE- Ioan Stanescu;
-www.Wikipedia.org/Raul Arges ;
-EDITURA UNIVERSITARA: ,,HIDROLOGIE- Daniel Diaconu, Liliana Zaharia;
-EDITURA UNIVERSITARA: ,,Managementul apelor de suprafata -Mihaela Vasilescu ;
-EDITURA UNIVERSITARA: ,,Managementul apelor subterane -Vladimir Rojanschi, Florian
Grigore-Radulescu.

26